Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


Discursul public

Administratie

+ Font mai mare | - Font mai mic




Discursul public

Discursul – unealta PR




Politicienii care tin discursuri indeplinesc o functie clara de PR pentru partid. Discursul insusi este o importanta unealta PR intr-o organizatie.

Doar o buna pregatire a acestuia il fac eficient.

Pregatirea discursului

Tinerea unui discurs necesita o abordare serioasa a acestuia. Trebuie sa va pregatiti bine. Primul pas al pregatirii este sa va puneti intrebarea: care este tinta argumentelor? In primul si in primul rand, luati in considerare dinainte ce vreti sa spuneti, care este subiectul, care este tema. Probabil ca acestea au fost deja hotarate de organizatia care va invitat sa vorbiti.

Al doilea pas este colectarea de informatii relevante. Acestea pot veni din doua surse. Prima – teoretica. Pot fi articole din publicatiile partidului. Din afara partidului pot veni articole sau carti relevante pentru subiectul dat. Este buna si o publicatie de opinie a partidului. Altfel, informatiile pot fi obtinute din ziarele regionale sau nationale, din hebdomadarul local.

Operatiunea aceasta ia timp, asa ca nu incepeti munca in ultimul moment. Apoi, trebuie sa organizati informatiile pe categorii. Cand selectati informatia luati in considerare formulele teoretic responsabile, exemplele adecvate.

Dupa selectarea informatilor va veti construi punctul de vedere despre subiect. Construiti-va discursul in jurul urmatoarelor puncte: fundal teoretic, material factic actual, exemple adecvate si viziunea partidului.

Urmatorul pas este alcatuirea – pe hartie – a unui plan cu cap si coada, insemnand:

  • Introducere (deschidere)
  • Cuprins („inima”)
  • Concluzie (incheiere)

1. Introducerea

Argumentul de la inceput este crucial. Aici intervine interesul oamenilor pentru subiectul dumneavoastra si tot aici se pun bazele unui discurs de succes. Treceti repede la subiect.

Multumiti cuiva prezent in public (presedintelui), pentru organizare de exemplu. Poate reusiti sa spuneti cateva cuvinte despre relatia dumneavoastra cu publicul.

Prezentati clar subiectul discursului, chiar daca el este scris in program, aceasta daca nu cumva presedintele l-a mentionat deja.

Precizati cum veti aborda subiectul, ce veti spune la inceput si ce va urma. Limitati-va numarul de idei. Indicati ce materiale vizuale veti folosi.

Pentru a intra in cuprinsul discursului, puteti pune cateva intrebari retorice, puteti apela la zicale cunoscute, puteti oferi o scurta retrospectiva a evenimentelor, care sa clarifice intelegerea subiectului. (Daca presedintele a facut-o deja, puteti reevalua remarcile sale in stilul dumneavoastra).

2. Cuprinsul

Abordati fiecare punct in ordinea mentionata. Are logica, nu?

Detaliati fiecare punct, dar nu explicati prea mult. Tratati fiecare element punandu-l in balanta, dar nu trebuie sa acordati fiecaruia timp si atentie egale.

Fiti concisi, clarificati si explicati, ilustrati cu exemple, folositi si anecdote, pentru a „prinde” la public. Dar folositi aceste metode separat si in mod selectiv, pentru ca ele pot atrage atentia publicului de la subiect. „Imbracamintea” ideilor nu trebuie sa acopere tot ceea ce aveti de spus. Publicul trebuie sa plece din sala cu mesajul central stocat limpede in minte.

Mai departe: este bine ca publicul sa traiasca cu impresia ca ceea ce spune vorbitorul este doar o mica parte din ceea ce acesta cunoaste despre subiect.

Forma continutului este foarte importanta. Punctati aceasta logica in argumentatia dumneavoastra. Lasati timp pentru reactii si discutii, dar nu deviati de la tema principala.

3. Concluzia

Faceti legatura intre toate ideile. Rezumati tot cea ati spus pana acum. Poate mai faceti chiar si o observatie.

Trasati concluzia. Puteti da si o viziune pentru viitor?

Incheiati cu o afirmatie directa, cu o fraza cheie.

In cazul in care va decideti sa va scrieti discursul, tineti cont de faptul ca limbajele scris si vorbit sunt diferite. Asa ca nu vorbiti cum scrieti, ci mai bine scrieti cum vorbiti. Limbajul vorbit este mai putin formal, mai liber, mai putin structurat. Observati prezentatorii de stiri de la TV. Inregistrati-va discursul pe caseta si ascultati-l cu o ureche critica.

Mai puteti vorbi dupa cheme mai mult sau mai putin organizate. In acest caz este bine sa va notati propozitii important de accentuat mai pe larg. Aceasta este valabila mai ales pentru concluzii. Din motive psihologice poate fi util sa va notati introducerea pentru a o putea urmarii cu atentie.

Oricum ati face-o, un discurs nu trebuie niciodata sa sune fortat. Mai mult: ochii dumneavoastra trebuie sa stea fixati pe public. Lor va adresati!

Pe langa cele de mai sus mai sunt importante:

postura si gesturile (sa nu fie incordate);

vocea (sa fie inteligibila pentru toti);

variatiile de viteza si de tonalitate – sa pastreze atentia publicului;

sa vorbiti, pe cat posibil, la prezent.

SPAM - model standard

SPAM este o conserva de carne, un lac de mobila sau un e-mail nedorit – iar acum, si un model de discurs.

De fapt, SPAM este un acronim pentru modelul standard de discurs public, in care tinem cont de situatie, de ce ne-am propus, de auditoriu si de metoda.



1. Care este situatia

Nu uitati ca tot ce inseamna comunicare – in special vorbitul public – se petrece intr-un anumit timp si un anumit loc. Aceasta se numeste situatie. Sunt conditiile fizice, sociale, psihologice si temporale in care se desfasoara comunicarea.

Situatia inseamna locul si timpul in care va tineti discursul. Situatia poate insemna strict unde si cand; adesea cuprinde, insa, si circumstantele istorice.

Ce se intampla daca nu cunoasteti bine situatia? Veti rata sansa de a face legaturi semnificative intre situatie si discursul pe care-l tineti. Prin urmare, discursul dumneavoastra va pierde din impact, oricat de buna ar fi prezentarea.

2. Ce ne-am propus

A doua variabila a oricarei situatii care presupune vorbitul in public este scopul – obiectivele pe care vorbitorul spera sa le atinga prin discursul sau. Capacitatea de a-ti hotari scopul discursului vine din intelegerea situatiei (iata de ce situatia se afla inaintea scopului).

Motive ascunse

Ce se intampla daca dintr-un discurs lipseste scopul? In timp ce ascultati un discurs care bate campii, intrebati-va: „Ce vrea sa spuna vorbitorul? De ce ascult eu chestia asta? Nu inteleg unde bate.” Ceea ce-si propune vorbitorul este obiectivul pe care spera sa-l atinga prin discursul sau.

3. Cine este auditoriul

Auditoriul e variabila cel mai usor de inteles dintre cele patru. Prin urmare, este cea pe care vorbitorii publici o trec cel mai adesea cu vederea. De ce? Pentru ca sunt prea ocupati sa se intrebe la nesfarsit ce sa spuna, cum sa spuna, cum sa umple timpul care le-a fost alocat (sau cum sa nu depaseasca acest timp) si asa mai departe. Ceea ce nu inteleg vorbitorii incepatori este ca toate aceste griji – si multe altele – depind de auditoriul lor. Fiind format din oamenii carora le este adresat discursul, auditoriul face si el parte din situatie. Amintiti-va ca scopul vorbitorului este sa influenteze auditoriul intr-un mod planificat si deliberat. Reactia auditoriului determina reusita sau esecul discursului. Situatia, scopul si auditoriul sunt, deci, strans legate intre ele.

4. Care este metoda

Odata ce ati stabilit care este situatia in care vorbiti, ce scop aveti si cine formeaza auditoriul dumneavoastra, a sosit vremea sa luati in considerare si metoda, adica orice mijloc prin care mesajul este adaptat auditoriului. Ca vorbitor, trebuie sa selectati metoda sau metodele despre care credeti ca vor functiona cel mai bine.

Desi situatia, scopul, auditoriul si metoda au fost prezentate intr-o anumita ordine, nu este necesar sa analizati fiecare element in aceeasi ordine. De pilda, in anumite situatii in care vorbiti in public, ati putea analiza mai intai auditoriul si apoi situatia si scopul. Sau, daca primiti un subiect dat si un scop anume – cum ar fi un discurs de vanzari – cel mai bine ar fi sa incepeti cu scopul.

Raspundeti la intrebarile de mai jos pentru a cantarii diferitele optiuni pe care le aveti in privinta metodelor de organizare a discursului. De pilda, daca tineti un discurs de multumire pentru primirea unui premiu in fata unui grup de persoane, folositi un limbaj care creeaza o atmosfera selecta, dar vesela. Va aratati recunostinta, le multumiti celorlalti pentru contributiile lor si celebrati ocazia. Un panegiric la o inmormantare va necesita, insa, un limbaj mult mai sobru, pentru a crea o stare de spirit adecvata.

  1. Ce metoda se potriveste cel mai bine cu situatia in care ma aflu?
  2. Ce metoda se potriveste cel mai bine cu scopul meu?
  3. Ce metoda se potriveste cel mai bine cu auditoriul pe care-l am in fata mea?
  4. Ce metode ar putea fi combinate pentru un efect sporit?
  5. Ce metode de discurs public prefer? De ce?

Ce trebuie sa retineti:

  • Situatia se refera la timpul si locul in care va tineti discursul. Cuprinde conditiile fizice, sociale, psihologice si temporale in care se desfasoara comunicarea.
  • Ce ne-am propus (scopul) este obiectivul pe care spera sa-l atinga vorbitorul prin discursul sau.
  • Auditoriul este format din personale carora li se adreseaza discursul.
  • Metoda o reprezinta mijloacele folosite de vorbitor pentru a-si adapta mesajul la auditoriu. Include instrumentele si strategiile vorbitorului, cum ar fi organizarea, limbajul si starea de spirit.
  • Aveti in vedere toti cei patru factori atunci cand va planificati discursul.

Tipuri de discurs

Cand ati fost ultima oara sa „spuneti cateva cuvinte”? a trebuit sa spuneti probabil un toast la aniversarea unei zile de nastere, la o nunta, la un dineu de adio sau la o ceremonie de instalare. Sau, ca parte a slujbei dumneavoastra, ati fost rugati poate sa conduceti o sesiune de pregatire profesionala, sa vindeti un produs sau sa luati interviu unui candidat. Poate ati candidat la alegeri sau ati numit pe cineva in functie.

Toate discursurile tin de una sau mai multe dintre aceste trei categorii: discursuri care informeaza, care conving sau care creeaza atmosfera.

1. Discursuri care informeaza

Deoarece oamenii absorb informatiile cu mai multa usurinta atunci cand acestea sunt interesante, e deosebit de important sa adaugati mai multe detalii in discursurile informative. Mijloacele vizuale, cum ar fi graficele, diagramele si videoclipurile sunt solutii ideale pentru a face informatia clara si digerabila.

Discursurile care informeaza (sau informative) indeplinesc urmatoarele actiuni:

  • explica
  • relateaza
  • descriu
  • clarifica
  • definesc
  • demonstreaza

Chiar daca uneori aceste discursuri indeamna auditoriul sa creada un anumit lucru sau sa actioneze intr-un anumit fel, scopul lor principal este sa prezinte fapte, detalii si exemple.



2. Discursuri care conving

Discursurile persuasive sunt facute sa convinga. Daca va propuneti sa influentati credintele sau atitudinile auditoriului, atunci vorbiti ca sa convingeti. Puteti aborda discursul persuasiv din mai multe perspective. Va puteti folosi de credibilitatea dumneavoastra ca sa intariti argumentatia. Puteti apela la emotiile auditoriului, la motivatia lui sau la simtul lui moral. Dar, orice ati face, discursul dumneavoastra trebuie sa includa informatii care sa sprijine logica pozitiei pe care o aveti.

3. Discursuri care creeaza atmosfera

Discursurile care amuza raspund unei nevoi sociale, prin faptul ca promoveaza un sentiment de unitate sociala care ii apropie pe oameni. Pentru a atinge acest obiectiv, va trebui, mai mult ca sigur sa includeti elemente din discursurile informative: statistici, ilustratii, exemple.

Multi oameni cred ca discursurile de atmosfera trebuie sa fie amuzante si multe dintre ele chiar sunt. Dar nu este obligatoriu ca ele sa fie amuzante – aproape orice lucru interesant poate constitui baza unui discurs de atmosfera.

Fiindca aceste trei tipuri de discursuri de multe ori se suprapun, este important sa analizati si sa intelegeti care este scopul discursului dumneavoastra, inainte de a incepe sa-l scrieti.

Discursurile informative

Mai mult ca oricand suntem nevoiti sa informam si sa fim informati. Cand incercati sa clarificati un concept sau un proces pentru auditoriu, sa-i definiti termenii si relatiile sau sa-i largiti in orice fel aria de cunoastere, obiectul discursului dumneavoastra este informarea.

In introducere, explicati de ce este important procesul respectiv si ce etape veti descrie.

In cuprins, explicati fiecare etapa in parte. Demonstrati sau ilustrati fiecare etapa pe masura ce o descrieti. In timp ce vorbiti, priviti in ochi persoanele din public, pentru a va asigura ca inteleg ce le spuneti. Daca auditoriul nu pare sa va urmareasca, repetati etapele si explicatia. Incercati sa folositi alte cuvinte atunci cand reluati explicatia, pentru a-i ajuta pe ascultatori sa priceapa ideile intr-un mod diferit.

In concluzie, treceti din nou in revista toate etapele. Amintiti-le ascultatorilor orice fel de reguli importante, norme de protectie sau precautii care trebuie luate. Pentru a va asigura ca persoanele care va asculta inteleg procesul, puteti sa-i rugati sa reformuleze regulile respective cu cuvintele lor. Puteti face asta la sfarsitul procesului sau dupa fiecare etapa in parte.

Ce trebuie sa retineti:

  • Discursurile informative explica procese si concepte si definesc termeni
  • Discursurile care fac analiza unui proces contin intotdeauna o introducere, un cuprins si o incheiere
  • Sesiunile de pregatire profesionala si cursurile necesita o aranjare logica a ideilor, precizie si mijloace vizuale
  • Aveti grija ce spuneti cand ii luati un interviu unui candidat. Anumite intrebari si subiecte nu sunt acceptate in mod legal
  • Invatati sa criticati, dar si sa primiti critici
  • Cheia pentru descrierea unei persoane, a unui loc sau a unui lucru este organizarea corecta
  • Descrieti un concept folosind definitia lui din dictionar, etimologia, negatia, exemplele sau contextul

Discursurile persuasive

Ce au in comun urmatoarele situatii?

  • Candidatii la functii politice care cersesc sprijinul alegatorilor si reclamele de la televizor care promoveaza ultima pasta de dinti;
  • Agentii de vanzari care te indeamna sa le cumperi produsul si o fundatie caritabila care incearca sa-i convinga pe oameni sa-i doneze bani;
  • Un comitete care incearca sa aplaneze o problema dificila si doi oameni care lucreaza impreuna pentru a rezolva o problema.

Toate presupun diferite forme de vorbire publica persuasiva.

Cand scopul dumneavoastra este sa influentati auditoriul ori sa-i schimbati convingerile si atitudinile, atunci vorbiti ca sa convingeti.

Indiferent daca vindeti bunuri de larg consum sau idei, persuasiunea eficienta se bazeaza pe o logica exacta, pe apeluri puternice la emotii si pe incredere. Categoria discursurilor persuasive include prezentarile din domeniul vanzarilor, impunerea de bugete si idei, rezolvarea de probleme, panegericele, candidatura in alegeri si numirea unui candidat intr-o functie.

Exista trei tipuri de discursuri persuasive:

  • Discursurile factuale. Cu acestea incercati sa dovediti ca ceva exista sau nu exista sau ca un lucru s-a intamplat ori nu s-a intamplat. „Candidatul nostru i-a sustinut dintotdeauna pe micii fermieri” ar fi teza unui discurs persuasiv despre fapte.
  • Discursurile apreciative. Cu acestea incercati sa dovediti ca un lucru e bun sau e rau. „Filmul acesta este superior continuarii sale” ar putea forma baza unui discurs persuasiv de apreciere.
  • Discursurile tactice. In acest caz incercati sa demonstrati ca un lucru ar trebui sau n-ar trebui facut. „N-ar trebui sa cumparati blana naturala” este o tema specifica a unui discurs tactic.

Toate discursurile persuasive au trei scopuri principale:



  • Sa ofere suficiente informatii pentru a crea o baza solida atitudinii dumneavoastra.
  • Sa demonteze obiectiile ascultatorilor.
  • Sa-l convinga pe ascultator sa creada sau sa actioneze intr-un anumit fel.

Selectati o strategie persuasiva bazata pe raspunsurile dumneavoastra la urmatoarele intrebari:

  • Ce vreau de la ceilalti?
  • Ce obiectii vor avea ceilalti, daca vor avea vreuna?
  • Cat de convingator sunt in stare sa-mi pledez ideea?
  • Ce fel de persuasiune apreciaza organizatia sau auditoriul meu (factuala, apreciativa sau tactica)?

Discursurile de atmosfera

De secole intregi, lumea recurge la oratori care sa vorbeasca la diferite ocazii sociale. Uneori, aceste discursuri ajuta la crearea unei unitati mai stranse in cadrul unei organizatii. Alteori, ele omagiaza diferite persoane sau fac parte dintr-un ritual social sau dintr-o ceremonie speciala. Ceea ce distinge aceste discursuri de cele descrise pana acum este scopul lor: ele nu informeaza si nu conving. Ele creeaza atmosfera.

Exemple

Prezentarea unui vorbitor – lista de puncte obligatorii

  • Pronuntati corect numele vorbitorului – exersati inainte.
  • Documentati-va in privinta profilului si a realizarilor vorbitorului.
  • Repetati de cateva ori numele vorbitorului.
  • Axati-va pe ceea ce-l califica pe acest vorbitor anume sa se adreseze acestui auditoriu.
  • Elogiati-l pe vorbitor – dar nu-l stanjeniti nici pe el, nici pe dumneavoastra.
  • Folositi formatul discursului informativ.
  • Vorbiti cu caldura si vitalitate.
  • Dupa ce rostiti prezentarea, aplaudati pana cand vorbitorul ajunge pe scena.
  • Ascultati atent in timp ce vorbitorul isi tine discursul – mai ales inceputul. S-ar putea sa trebuiasca sa raspundeti daca va mentioneaza numele sau daca va multumeste.
  • Asigurati-va ca ati discutat dinainte cu vorbitorul despre ce veti spune amandoi, ca sa nu apara surprize.

Toasturi pe bune

Sfaturi pentru a rosti toasturi:

  • Faceti o afirmatie generala despre tema adunarii.
  • Prezentati invitatii de la masa principala (nu-l prezentati pe vorbitor; lasati asta pentru mai tarziu).
  • Faceti auditoriul sa-si pastreze aplauzele pana la sfarsit.
  • Asigurati-va ca toastul este adecvat.
  • Invitati oaspetii sa se alature toastului dedicat celui sau celor omagiati.
  • Rugati o persoana special desemnata de la masa principala sa-l prezinte pe vorbitor.
  • Cand vorbitorul a terminat de vorbit, mutumiti-i.

La multi ani!

Daca banuiti ca veti fi rugati sa vorbiti la un eveniment la care totul se va lasa cu un mare tort, este o idee buna sa memorati din timp cateva randuri scurte. Iata cateva replici care se spun la aniversari si pe care le puteti adapta:

  • Nu mai esti tanar cum erai, / Dar nici asa de batran cum o sa fii. / Asa ca vezi ce faci!
  • Tort cu inc-o lumanare? / Haide, nu te bosumfla, / Noroc ca mai ai suflare / Sa stingi naibii asa ceva.

Ce trebuie sa retineti

  • Cand prezentati un vorbitor, faceti remarci scurte.
  • Discursurile de absolvire trebuie sa fie scurte, memorabile si demne de a fi citate.
  • Cand inmanati un premiu, fiti directi si rezumati-va la fapte. Nu puneti niciodata in umbra persoana omagiata.
  • Cand vorbiti la nunti, adaptati-va discursul ocaziei respective si stilului dumneavoastra. Jucati intotdeauna pe cartea bunului gust.
  • Discursurile care marcheaza sfarsiturile si inceputurile se concentreaza pe experiente comune.





Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2269
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site