FOLOSIREA FORTEI, A MIJLOACELOR DIN DOTARE SI A ARMAMENTULUI DE CATRE PERSONALUL JANDARMERIEI

FOLOSIREA FORTEI, A MIJLOACELOR DIN DOTARE SI A ARMAMENTULUI DE CATRE PERSONALUL JANDARMERIEI ROMANE, PENTRU INDEPLINIREA MISIUNILOR SPECIFICE.

1. PRINCIPII GENERALE

Evoluand si perfectionandu-si continuu activitatea catre o forta de politie cu stratut militar, Jandarmeria Romana, care are ca deviza ,,Lege si ordine,, actioneaza pentru modernizarea practicilor sale de actiune. Daca legea precizeaza " Ce trebuie sa faci,, Interventia profesionala (ordine), raspunde la intrebarea ,, Cum trebuie sa faci,, exprimand de o maniera simpla si practica cerintele legale.

Interventia profesionala a jandarmilor operativi este guvernata de urmatoarele principii care ii asigura coerenta si fiabilitate:

a) Legalitatea si legitimitatea - presupune alegerea si folosirea mijloacelor adecvate numai in conditiile legii.

b) Prezumtia de nevinovatie - in orice situatiejandarmii trebuie sa aiba in vedere ca pot folosi forta fizica si mijloacele din dotare numai in cazul in care prin atitudinea, reactiile sau actiunile unei persoane se incalca in mod flagrant dispozitiile legale.

c) Limitarea si proportionalitatea folosirii fortei.

Recurgerea la forta fizica si utilizarea mijloacelor din dotare are loc numai daca acest lucru este strict necesar si daca actiunile ilegale ale persoanei nu au putut fi inlaturate sau anihilate prin celelalte mijloace nonviolente.

In momentul interventiei jandarmii trebuie sa aiba in vedere ca nivelul fortei folosite sa fie suficient pentru infrangerea actiunilor agresive si imobilizarea faptuitorului. De asemenea riposta fizica a jandarmului trebuie sa dureze numai pana ce agresorul a fost imobilizat, ori actiunea care a determinat interventia a incetat.

d) Impartialitatea Jandarmeriei si protectia egala pentru toate persoanele

La interventia in forta si folosirea mijloacelor din dotare este exclusa discriminarea persoanelor pe baza de rasa, nationalitate, sex, religie, apartenenta politica ori statut social. Singurul criteriu de diferentiere a intensitatii masurilor luate este gradul de implicare si vinovatie al persoanelor la comiterea faptei ilicite, mijloacele si metodele folosite de acestea.

e) Principiul gradualitatii folosirii metodelor si mijloacelor de actiune.

Implica obligarea jandarmului la utilizarea in mod progresiv a formelor procedeelor si mijloacelor de actiune.

f) Nonsurprinderea- presupune atentionarea si somarea prealabila a adversarului privind iminenta folosirii fortei si a mijloacelor tehnice din dotare, lasarea timpului necesar pentru incetarea actiunii ilicite. Avertizareasi somarea nu sunt obligatorii in cazul in care impotriva jandarmilor sau a altor persoane se exercita violente, ori acestia se afla intr-un pericol iminent.

g) Principiul riscului minim - consta in alegerea celor mai adecvate mijloace de interventie pentru a se evita vatamarea integritatii corporale a persoanelor.

h) Principiul apararii fiintei umane - presupune acordarea primului ajutor in caz de vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii persoanelor precum si nerecurgerea la violenta ori rele tratamente fata de persoanele retinute.

Expresia practica a aplicarii acestor principii o reprezinta conceptul de interventie graduala, care constituie coloana vertebrala a acestei constructii teoretice si practice care este Interventia profesionala.

Pentru evitarea confuziilor trebuie precizat ca Interventia profesionala reprezinta intregul, in timp ce interventia graduala reprezinta o parte, un concept ordonator.

Reunind sub aceeasi cupola principii ca: riscul minim, gradualitatea folosirii metodelor si mijloacelor de actiune, limitarea si proportionalitatea folosirii fortei, etc., conceptul de interventie graduala reprezinta o continuare a masurilor coercitive, ce se materializeaza printr-o evolutie care incepe cu simpla prezenta a jandarmului, se continua cu folosirea mijloacelor de interventie si se finalizeaza cu uzul de arma.

2.- FOLOSIREA FORTEI

Blasie Pascal afirma ca,, justitia fara forta este neputincioasa iar forta fara justitie este tiranie. Justitia fara forta este contrazisa, pentru ca exista totdeauna oameni rai iar forta fara justitie este acuzata. Trebuie deci puse impreuna justitia si forta si prin aceasta, sa facem ca ceea ce este just sa fie puternic si ceeace este puternic sa fie just,,

Acest citat reflecta clar raporturile intre justitie si forta care trebuie sa existe in cadrul statului de drept, raporturi in care este implicata profund Jandarmeria Romana.

Obiectivul principal al jandarmeriei este protectia vietii umane,, A proteja si servi,, iar realizarea acestuia poate fi realizata, uneori, numai prin folosirea fortei. Pentru a fi coerent cu acest obiectiv, folosirea fortei trebuie sa fie limitata la un raspuns contra unei agresiuni, revolte, rezistentei la o arestare sau o tentativa de evadare.

Folosirea fortei trebuie sa constituie ca o aparare (a sa , a altuia, sau a societatii) sau sa permita realizarea unei interpelari legale. Ea raspunde unei actiuni ilegale a adversarulzui. Nivelul de forta utilizat trebuie sa fie strict necesar pentru dominarea adversarului si a situatiei. El depinde de suspect si de violenta acestuia.

Folosirea fortei si uzul de arma in serviciu pot antrena consecinte prea grave pentru a lasa personalul in ignoranta si izolare relativa, continuand sa le inoculam baze rudimentare si sperand ca ei nu vor trebui niciodata sa riposteze unui atac. Jandarmii trebuie pregatiti, intariti in actiune si sustinuti in suportarea consecintelor eventuale a gestului lor legal.

In fapt, jandarmul este responsabil de actele sale pe timpul interventiei. Dar societatea pe care o serveste poarta responsabilitatea pentru furnizarea mijloacelor adecvate pentru a trata corect situatia care il obliga sa intervina. Si comandamentul este responsabil de calitatea recrutarii si formarii sale, cat si de controlul regulat al competentelor sale. El este de asemenea responsabil de acordarea sprijinului care ii este necesar dupa ce jandarmul, in indeplinirea atributiilor legale, a produs ranirea sau moartea altcuiva.

Comandamentul are responsabilitatea sa formeze jandarmul sa puna in practica tehnici si tactici care pot salva viata sa sau a concetatenilor, ori pentru a neutraliza actiunile adversarului, respectand intotdeauna legea. O responsabilitate legala si morala de aceasta amploare nu poate fi tratata cu lejeritate. Ea impune sa pregatim jandarmii cat mai bine posibil pentru interventia reala-pe plan psihic, legal si tactic, responsabilizandu-l in faza de antrenament.

Interventia graduala poate fi structurata in patru faze:

1. actiuni coercitive fara folosirea fortei fizice - interceptarea, avertizarea, conducerea, legitimarea si stabilirea identitatii, controlul corporal preventiv, controlul bagajelor, folosirea lanternei;

2. actiuni coercitive care presupun folosirea fortei - contact fizic, folosirea mijloacelor de constrangere prin presiune dureroasa (tehnici rticulare) sau lovituri de oprire cu bratele;

3. actiuni coercitive cu folosirea mijloacelor tehnice din dotare - baston de cauciuc, tomfa, catuse, pulverizator de mana cu substante iritant lacrimogene,

actiuni coercitive prin folosirea armelor de foc -uzul de arma in conditiile legii.

Folosirea fortei in mod gradual (riposta graduala) nu implica o respectare stricta a celor patru faze progresive. In aplicarea ei se tine cont de timpul material in care se desfasoara actiunea, starea de pericol in care se afla jandarmul sau victima si mijloacele folosite de adversar. In functie de acesti parametrii se poate trece peste unele faze de folosire graduala a fortei.

Elementul esential care determina reactia jandarmului este existenta unui adversar si implicit a unei amenintari. Identificarea acestei dualitati, adversar- amenintare va determina o reactie adecvata a jandarmului.

O tratare corecta a adversarului, trebuie sa ia in calcul urmatoarele aspecte:

- Observarea - vizualizarea atenta, pentru descoperirea amenintarilor, evitarea riscurilor si o abordare tehnica si tactica adecvata in rezolvarea situatiei.

- Avertizarile. Acestea trebuie identificate la adversar pentru a preveni sau contracara atacul acestuia si pot fi: contact vizual prelungit, schimbarea culorii fetei, strangerea buzelor si lipirea acestora de dinti, coborarea capului pentru a proteja gatul; coborarea sprancenelor pentru protejarea ochilor (mijirea ochilor), lasatrea capului spre inapoi; lovirea pamantului cupicioarele, gestica exagerata 8mai ales cu mainile); accelerarea ritmului respiratiei, declansarea unor gesturi de genul: bataia cu degetele in masa, inclestarea pumnilor, ridicarea mainilor deasupra taliei; schimbarea pozitiei-in lateral sau in pozitie de lupta, privirea pe furis la zonele tinta alese.

-Deturnarea atentiei. Exemple. Scuiparea jandarmului; piese de moneda, cartele telefonice, brelocuri sau chei agitate si lasate sa cada; partofi desfacuti, papuci aruncati cu piciorul.

Mod de actiune (o varianta). Daca jandarmul observa aceste semne la adversar, trebuie fie sa se retraga fata de acesta pentru a mari distanta si timpul de reactie, fie sa se apropie de el, pentru a prelua controlul.

Optiuni:

- marirea spatiului de contact - crearea distantei optime pentru reactie; crearea de bariere intre jandarm si adversar;

- folosirea de comenzi clare, concise, exprimate cu voce tare si hotarata,

- deplasarea rapida inapoi pentru a se pozitiona in afara arcului de lupta al adversarului.

- adoptarea unei pozitii defensive 8de protectie),

- scoaterea bastonului (tomfei) sau a pulverizatorului de mana cu substante iritant lacrimogene.

Distanta de protectie - este raza cercului zonei de protectie care il are in centru pe jandarm. Pastrarea unei distante de protectie optime contribuie la siguranta personala a jandarmului, de aceea, ea trebuie controlata in permanenta.

Se considera ca o distanta de aproximativ 2 m. pana la adversar ofera suficiant timp pentru reactie.

Daca adversarul are o arma, distanta de protectie trebuie sa creasca proportionel cu raza de actiune a acesteia.

Concluzia: in functie de amenintare, trebuie mentinuta o distanta de protectie eficace.

Distanta jandarm -adversar determina trei zone de protectie:

- zona de observare - permite contactul vizual, auditiv, verbal si olfactiv, intelegerea actiunilor adversarului si studierea mediului inconjurator. Este considerata zona sigura;

- zona de contact fizic - permite contactul cu adversarul folosind membrele inferioare sau mijloacele tehnice din dotare, fara a necesita deplasarea catre adversar;

- zona intima -     permite contactul cu adversarul folosind bratele, coatele si genunchii.

IMPORTANT: Pentru a detine controlul, jandarmul permite apropierea adversarului de zona sa intima doar in situatii exceptionale si in conditiile impuse de el.

Zone de actiune si elemente de traumatologie

Zonele de actiune- reprezinta suprafetele dispuse pe corpul uman    asupra carora se poate actiona, atat cu bratele sau picioarele, cat si cu mijloacele din dotare. Actiunile asupra acestora au urmari diferite asupra adversarului sau a jandarmului.Aceste urmari se datoreaza efectelor diferite ale mijloacelor din dotare si intensitatii cu care acestea sunt utilizate, fiind important sa se cunoasca aceste zone pentru a reduce la minimum riscurile.

In functie de dispunere si de consecintele care pot aparea in urma actiunii, se disting trei zone:

Zona rosie- dispusa la nivelul capului, este o zona interzisa deoarece actiunea in forta asupra acesteia poate duce la decesul adversarului. Evitand actiunea asupra acestei zone, se previn:

- riscurile traumatice mortale; contactul cu sangele adversarului (risc de imbolnavire cu hepatita C sau S.I.D.A ); producerea de echimoze, contuzii, hematoame, plagi.

Zona oranj - dispusa la nivelul trunchiului, este zona de actiune moderata ca nivel al riscurilor, totusi actiunea asupra acesteia poate avea urmari relativ grave, astfel: traume mortale, echimoze si contuzii.

Zona verde - dispusa la nivelul membrelor superioare si inferioare, este o zona permisiva, dar poate avea efecte si urmari referitoare la. Suprimarea sau reducerea mobilitatii agresorului; fracturi, contuzii, hematoame, etc.

Sunt interzise: actiunile in forta asupra capului sau a coloanei vertebrale! Dupa ce s-a imobilizat adversarul, se inceteaza actiunea, deoarece traumele produse adversarului pot fi in defavoarea jandarmului ! Se acorda primul ajutor!

Folosirea fortei. Tehnici corporale, tehnici de lovire cu membrele superioare si inferioare

Sunt acele tehnici     dinamice de percutare care permit crearea unei unde de soc suficiente in vederea stoparii unei agresiuni fizice din partea adversarului.

Acestea sunt grupate in lovituri cu diverse membre ale corpului, tehnici articulare si tehnici de control preventiv.

In folosirea fortei,loviturile sunt urmatoarele:

-Lovitura de oprire directa cu palma mainii deschisa;

-Lovitura de oprire ioasa cu palma mainii deschisa;

-Lovitura laterala cu cotul;

-Lovitura de genunchi directa;

-Lovitura de picior directa;

-Lovitura de oprire circulara cu palma mainii deschisa,

-Lovitura de cot in urcare;

-Lovitura de genunchi circulara,

-Lovitura de picior circulara;

Tehnicile articulare sunt:

extensia bratului;

presarea umarului in jos;

fortarea articulatiei pumnului;

rasucirea externa a umarului;

presarea pumnului cu fortarea antebratului catre inainte;

presarea pumnului cu fortarea antebratului catre inapoi;

Tehnicile de control preventiv al persoanelor si bagajelor, in care se foloseste forta, sunt urmatoarele:

controlul corporal preventiv al persoanei cu sprijin vertical la perete, la un copac, etc.);

controlul corporal preventiv al persoanei aflata in pozitia ,,in genunchi,, si ,,in picioare,,

controlul corporal preventiv al persoanei aflata in pozitia ,,culcat,,

3. FOLOSIREA MIJLOACELOR TEHNICE    DIN DOTARE

In indeplinirea atributiilor ce le revin, jandarmii folosesc armamentul din dotare cu munitia aferenta, veste antiglont, scuturi de protectie, casti cu vizor, bastoane de cauciuc sau tomfe, bastoane cu energie electrostatica, dispozitive cu substante iritant lacrimogene, arme albe, jeturi de apa sau coloranti, arme cu glont de cauciuc sau coloranti, catuse, cai si caini de serviciu, dispozitive sonore si luminoase, mijloace blindate, lucrari si mijloace genistice, precum si mijloace de protectie si de imobilizare aflate in dotare, in urmatoarele situatii:

a) impotriva acelor persoane din cadrul grupurilor care, desi se manifesta organizat si non-violent, savarsesc acte si fapte care pregatesc, in mod evident, actiuni de natura sa tulbure ordinea publica, sa puna in pericol ordinea constitutionala si statul de drept,

b) impotriva celor care patrund, fara drept in sediile autoritatilor publice, ale partidelor politice sau ale altor institutii de interes public sau privat si care, avertizati si somati, au refuzat sa paraseasca de indata aceste sedii, precum si impotriva grupurilor organizate care impiedica desfasurarea normala a activitatii pe caile de comunicatii, in localuri publice si in alte obiective importante;

c) pentru impiedicarea si neutralizarea actiunilor agresive ale persoanelor caretulbura ordinea publica, actiuni ce nu au putut fi inlaturate sau anihilate prin utilizarea altor mijloace legale;

d) pentru imobilizarea si sanctionarea persoanelor sau grupurilor depersoane care provoaca dezordine si intreprind actiuni ce pun in pericol viata, integritatea corporala sau sanatatea persoanelor, proprietatea publica sau privata, ultragiaza fortele de ordine sau alte persoane investite cu functii ce implica exercitiul autoritatii publice, ori tulbura grav ordinea publica, prin acte de violenta.

Mijloacele si procedeele folosite pentru imobilizare sunt alese in functie de:

numarul persoanelor implicate si care urmeaza a fi imobilizate,

starea de agresivitate si forta fizica a acestuia,

modul de manifestare a agresivitatii,

obiectele pe care le au asupra lor si care ar putea fi folosite pentru atac asupra jandarmului sau a altor persoane.

Inainte de luarea acestei masuri, persoana va fi somata sa inceteze actiunea agresiva si sa se supuna solicitarii jandarmului, recurgandu-se la imobilizare numai daca individul nu s-a conformat. Imobilizarea trebuie sa se realizeze cu rapiditate si multa atentie, pentru a preantampina un eventual atac prin surprindere, respectiv pentru a preveni producerea unor vatamari corporale. Daca problemele care au impus aceasta masura nu pot fi rezolvate la locul deplasarii, persoana va fi condusa la sediul postului sau sectiei de jandarmi.

Mijloacele sau procedeele de imobilizare trebuie alese cu mult discernamant si aplicate gradual, cu fermitate, pentru a curma actiunile prin care au fost incalcate dispozitiile legale si dupa caz, pentru restabilirea ordinii.

Folosirea mijloacelor de imobilizare impotriva participantilor la actiunile agresive se face in mod gradual, dupa avertizarea prealabila asupra utilizarii unor asemenea mijloace si acordarea timpului necesar pentru incetarea actiunilor si conformarea solicitarilor legale ale jandarmului, exceptie facand cazurile extreme.

In toate situatiile folosirea acestor mijloace nu trebuie sa depaseasca nevoile reale pentru impiedicarea sau neutralizarea actiunilor agresive.

Folosirea bastonului de cauciuc (tonfei)

Bastonul de cauciuc (tonfa) poate fi folosit:

ca mijloc de aparare, pentru pararea loviturilor agresorului;

ca mijloc de descurajare a elementelor turbulente sau recalcitrante - se aplica primele lovituri persoanelor cu un comportament mai violent, recalcitrante, pentru a determina retragerea si imprastierea acestora(imobilizarea);

ca mijloc de atac -se aplica lovituri adversarului in zonele permisive ale corpului cu scopul de a-l obliga sa elibereze victima, sa lase din mana obiectul folosit la atac ori sa inceteze actiunea.

Somatia: Inceteaza (incetati), voi (vom) folosi forta! Se face atunci cand este necesara folosirea bastonului de cauciuc, inainte de a trece la actiunea propriu-zisa. Loviturile se aplica in zonele permisive (pe partile moi ale corpului, pe membrele superioare si inferioare)

Se evita: aplicarea loviturilorm cu bastonul (tonfa) la nivelul capului(urechi, gat, ochi9, asupra altor zone vitale sau sensibile ale corpului, in mijloacele de transport in comun, in locuri aglomerate, sau apatii inchise.

Se interzice. Folosirea bastonului (tonfa) in sediul postului sau sectiei de jandarmi, impotriva femeilor cu semne vadite de sarcina,invalizilor si copiilor;

Exceptie: Cazurile cand au loc actiuni violente sau in grup care pun in pericol viata sau integritatea corporala a jandarmilor ori a altor persoane sau exista pericolul distrugerii unor bunuri materiale importante.

Important.- cand efectul scontat se produce prin folosirea bastonului de cauciuc (tonfa9 se inceteaza imediat aplicarea loviturilor

-in cazul producerii unei vatamari corporale adversarului i se acorda imediat primul-ajutor si se raporteaza ierarhic, de urgenta, evenimentul.

2 Folosirea pulverizatorului de mana cu substante iritant lacrimogene

Este destinat imobilizarii unor persoane recalcitrante, dispersarii unor grupuri de agresor sau evacuarii acestora din incaperi si ascunzatori, fara a se produce vatamari corporale.

Este format dintr-un recipient cilindric confectionat din aluminiu prevazut cu buton de actionare-pulverizare si cu capac de protectie. Contine o solutie alcoolica si un agent de propulsare tip freon. Substanta are efecte iritarea ochilor si a organelor olfactive( produce senzatie de usturime, stranut, greutate respiratorie,etc.), iar efectul persista 15-30 minute de la parasirea zonei contaminate.

Distanta de folosire a pulverizatorului - minimum 3 metrii.

Atentie!- nu se pulverizeaza substanta direct in fata adversarului;

se pulverizeaza in aceeasi directie cu vantul.

Somatia: Inceteaza (incetati), voi (vom) folosi gaze lacrimogene! Actiunea de folosire a pulverizatorului va inceta imediat ce adversarul se va opri din actiunea sa. Somatia nu se mai executa daca nu exista timpul necesar pentru executarea ei.

3. Incatusarea

Este o masura de prevedere si siguranta care se aplica pentru imobilizarea persoanelor agresive.Incatusarea se efectueaza asupra urmatoarelor catgorii de persoane:

dezertorilor, evadatilor si recidivistilor periculosi,

retinutilor, condamnatilor si arestatilor preventiv, pe timpul transferarii sau al escortarii,

autorilor unor infractiuni contravietii persoanei 8talharie, ultraj, viol ) ori a altor infractiuni grave,

celor care se manifesta agresiv, sunt violenti iar rezistanta lor nu poate fi infranta in alt mod;

celor care, datorita starii lor prsihicein care se afla, prezinta pericol pentru viata si integritatea lor corporala, a jandarmilor sau a altor persoane;

celor care urmeaza a fi condusi la sediul sectiei si postului de jandarmi in vederea luarii masurilor legale si sunt cunoscute ca fiind agresive iar deplasarea lor se face prin locuri aglomerate si intunecoase.

Reguli tactice ce trebuie respectate in cazul incatusarii.

Incatusarea se executa energic, rapid, intotdeauna cu mainile la spate, fara a se produce vatamari corporale celui imobilizat. Obligatoriu dupa incatusare se executa controlul corporal si al imbracamintei.

catusele se aplica numai pe mainile asezate la spate;

in cazul in care persoana opune rezistenta aceasta va fi incatusata fortat;

daca persoana incatusata continua sa se manifeste violent, acesteia i se pot imobiliza si picioarele;

aplicarea catuselor trebuie efectuata in asa fel incat sa nu duca la ranirea celui in cauza.

Catusele se scot numai daca a intervenit imbolnavirea grava a persoanei, pentru ca aceasta sa mearga la toaleta, pe timpul servitului mesei si la predarea ei ila institutia la care a fost transferata sau adusa, fara a se neglija supravegherea atenta in acest timp.

Catusele nu se aplica femeilor cu semne vizibile de sarcina, persoanelor cu semne vadite de invaliditate si copiilor, cu exceptia cand acestia infaptuiesc un atac armat sau in grup prin care pun in pericol viata sau integritatea corporala a jandarmului sau a celorlalte persoane.

FOLOSIREA ARMAMENTULUI

Jandarmii pot detine, purta si folosi armamentul , munitia si mijloacele tehnice din dotare in conditiile legii. Ei au dreptul sa poarte asupra lor armamentul din dotare cu munitia aferenta.

Portul armamentului si munitiilor din dotarea individuala a jandarmilor este permisa numai in interes de serviciu. In serviciu pistolul se va purta in mod obligatoriu numai in toc pe centura, cu un incarcator plin fara cartus pe teava, iar celalalt incarcator in locasul prevazut in tocul de purtare.

Pistolul se scoate din toc cu mana din ,,partea armei,,, mana reactiva executa incarcarea armei, indexul degetului aratator ramane in prelungirea garzii tragaciului in contact permanent cu arma.

Scoaterea rapida din toc a armei poate avea o importanta cruciala pentru succesul unei confruntari. Dar va fi intotdeauna de preferat scoaterea armei din toc inainte de a avea in mod real nevoie de aceasta (scoaterea din toc cea mai rapida este cea in care avem deja arma in mana). Totusi, anumite situatii nu vor permite scoaterea preventiva a armei din toc. In aceste cazuri va trebui sa poata fi scoasa arma din toc si sa se deschida focul cat mai precis si repede posibil. Miscarile inutile si sacadate incetinesc scoaterea armei din toc si trebuie evitate.

Scoaterea armei din toc se efectueaza in mod continuu, in trei timpi, astfel:

adoptarea pozitiei de contact si luarea ,,rapida,, a armei in mana,

scoaterea si orientarea rapida a armei;

apucarea cu ambele maini a armei si executarea focului.

Pozitiile jandarmului cu arma, sunt urmatoarele:

Pozitiile de abordare si de contact cu pistolul si pistolul mitraliera.

Pozitiile de abordare cu arma cuprind: pozitia de asteptare in serviciu; pozitia cu arma in toc; pozitia cu arma scoasa din toc, pozitionata in spatele pulpei piciorului, cu teava spre sol.

Pozitia ,,contact apropiat,,- arma se afla in pozitie orizontala, apropiata de soldul din partea armei, sau apropiata de corp indexul degetului aratator este in prelungirea garzii tragaciului.

Aceasta pozitie permite o tragere eficienta pana la 5 metrii impotriva unui adversar care se gaseste la acelasi nivel. Permite reactia instantanee in fata unui agresor aflat la distanta mica, in timp ce jandarmul se gaseste in pozitia de contact apropiat.

Pozitiile de tragere, sunt: pozitia ,,in picioare,,; pozitia ,,in genunchi,,; pozitia ,,culcat,,; pozitia de tragere dinapoia unui adapost.

Inainte de a se executa uz de arma:

se identifica adversarul,

se verifica daca :

adversarul are arma sau antecedente privind folosirea armelor precum si alte obiecte de atac sau alt sistem de atac(sau defensiv) operant ce poate pune in pericol viata sau integritatea fizica a jandarmului

intentia de agresiune (sau de retragere);

se executa somatiile legale;

se izoleaza adversarul in raport cu mediul inconjurator sau tertii inocenti;

Dupa folosirea armamentului:

se verifica neutralizarea adversarului;

se efectueaza o ,,curatare tactica;, de 90⁰ catre inainte sau un ,,tur de orizont tactic,,

reancarcarea armei daca este cazul la adapost, sub sprijin sau dupa o protectie;

se acorda masurile de prim ajutor adversarului.

Curatarea tactica. La sfarsitul folosirii armei aceasta miscare consta in reluarea contactului rapid cu mediul inconjurator, dupa focalizarea amenintarii sau agresiunii care a antrenat folosirea armei, pentru a nu fi surprins de o agresiune care vine dintr-o alta firectie.

BIBLIOGRAFIE:

Legea nr.550/2004, privind organizarea si functionarea Jandarmeriei Romane;

Legea 295 / 2004 privind regimul armelor de foc si munitiilor (+ cap. III din Legea 17/ 02.01996);

Legea nr. 60 /1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare ;

Gl.bg.Gavrila Pop, col. Vasilica Ovidiu, mr. Eugen Todorut-,, Interventia profesionala a jandarmului operativ,, Ed. Tritonic-200