Formele raspunderii juridice a functionarilor publici

Formele raspunderii juridice a functionarilor publici

Formele raspunderii juridice a functionarilor publici:

a) raspundere disciplinara, b)raspundere materiala, c)raspundere penala, d)raspundere civila, e)raspundere contrventionala.

Raspunderea administrativ-disciplinara, potrivit Statutului

Dupa o formula consacrata in legislatia noastra, Statutul retine ca sanctiunile disciplinare ale functionarilor intervin pentru "incalcarea cu vinovatie" a "indatoririlor de serviciu", facand urmatoarea gradare: a) avertismentul, b) mustrarea, c) diminuarea drepturilor salariale cu 5-10% pe timp de 1-3 luni, d) suspendarea dreptului de avansare pe o durata de 1-3 ani, e) trecerea intr-o functie inferioara pe o perioada de 6-12 luni cu diminuarea corespunzatoare a salariului, f) destituirea din functie.

La individualizarea sanctiunii se va tine seama, in mod obligatoriu, de cauzele si gravitatea abaterii disciplinare, imprejurarile in care a fost savarsita, gradul de vinovatie a functionarului, consecintele abaterii, comportarea generala in serviciu a functionarului precum si de existenta in antecedentele acestuia a altor sanctiuni disciplinare, se retine si principiul cercetarii prealabile si obligativitatea ascultarii functionarului public, pozitia acestuia trebuie consemnata in scris, sub sanctiunea nulitatii. Legea mentioneaza totodata ca refuzul de a se prezenta la audiere sau de a semna o declaratie privitoare la abaterile imputate se consemneaza intr-un proces-verbal, caz in care sanctiunea poate fi aplicata (art.70, alin.5 din Statut

Legea enumera, urmatoarele abateri disciplinare:

a)      intarzierea sistematica in efectuarea lucrarilor;

b)      absente nemotivate de la serviciu;

c)      interventiile sau staruintele pentru solutionarea unor cereri in afara cadrului legal;

d)      atitudinile ireventioase in timpul exercitarii atributiilor de serviciu

e)      nerespectarea secretului profesional sau a confidentialitatii lucrarilor care au acest caracter;

f)        refuzul nejustificat de a indeplini sarcinile si atributiile de serviciu;

g)      neglijenta repetata in rezolvarea lucrarilor;

h)      manifestari care aduc atingere prestigiului autoritatii sau institutiei publice din care face parte;

i)        exprimarea sau desfasurarea, in calitate de functionar public, ori in timpul programului de lucru, a unor opinii sau activitati publice cu carcter politic;

j)        incalcarea procedurilor legale referitoare la incompatibilitati si iterdictii privind functionarii publici.

k)      Primele 2 sanctiuni disciplinare se pot aplica direct de catre seful compartimentului, functionarul avand calea de atac a contestatiei la seful institutiei in termen de 15 zile de la comunicare. Este de mentionat ca seful institutiei emite, pe baza propunerii Comisiei de disciplina[1] ordinul definitiv.

Urmatoarele sanctiuni se aplica de catre conducatorul unitatii la propunerea Comisiei de disciplina.

Functionarul nemultumit de sanctiunea aplicata se poate adresa institutiei de contencios administrativ solicitand anularea sau modificarea, dupa caz a ordinului sau a dispozitiei de sanctionare (art.74).

Raspunderea contraventionala

Raspunderea contraventionala a functionarilor publici intervine in cazul in care acestia au savarsit o contraventie in timpul si in legatura cu serviciul (art.76, alin.1).

Functionarul public se poate adresa cu plangere impotriva procesului verbal de constatare a contraventiei la judecatoria in a carei circumscriptie isi are sediul autoritatea sau institutia publica in care este numit functionarul public sanctionat.

Raspunderea civila a functionarului public se angajeaza: (art.77)

a)      pentru pagubele produse cu vinovatie patrimoniului autoritatii sau institutiei publice in care functioneaza;

b)      pentru nerestituirea in termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit;

c)      pentru daunele platite de autoritatea sau institutia publica in calitate de comitent unor terte persoane, in temeiul unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile.

Raspunderea functionarului public pentru infractiunile savarsite in timpul serviciului sau in legatura cu atributiile functiei publice pe care o ocupa se angajeaza potrivit legii penale.

In cazul in care in urma sesizarii parchetului sau a organului de cercetare penala s-a dispus inceperea urmaririi penale, conducatorul autoritatii sau institutiei publice va lua masura de suspendare a functionarului public din functia publica pe care o detine.

Raspunderea penala poate fi justificata de doua categorii de fapte culpabile.

- fapte prin care se incalca obligatiile izvorate din raportul de functie si atunci institutia raspunderii este o institutie complexa, apartinand, prin faptele care o genereaza, dreptului administrativ si penal, iar prin regimul sanctionator specific, dreptului penal;

- fapte prin care se incalca obligatii care nu izvorasc din raportul de functie ci care sunt savarsite ca cetatean si, in aceasta siruatie nu plasam in sfera exclusiva a dreptului penal.