Implicatiile politicului in administratie

Implicatiile politicului in administratie

Statutul functionarului public din perspectiva comparativa

Programul de guvernare 2000-2004 cuprindea un subcapitol privind depolitizarea structurilor administratiei publice si eliminarea clientelismului politic prin:

-respectarea Legii privind statutul functionarului public si aplicarea consecventa a principiului angajarii functionarilor publici exclusive pe criterii de competenta profesionala

-promovarea in functii publice numai pe criterii de performanta si moralitate, in spiritual sip e baza legii;

-gestionarea coerenta si corecta a carierei functionarului public prin salarizarea corespunzatoare, stimularea si asigurarea unor conditii normale de lucru in scopul respectarii principiului stabilitatii si continuitatii in munca.

Totusi, realitatea este departe de aceste intentii. La inceputul anului 2001, presa a semnalat iesirile publice ale unor lideri ai partidului aflat la putere care anuntau cu nonsalanta schimbarea unor functionari publici(Sursa-Cotidianul adevarul din 14 februarie 2001:"Nu vom schimba sefii institutiilor descentralizate decat pe criterii de competenta si numai acolo unde vom constata ca cei actuali nu si-au facut datoria. "-Replica PDSR Brasov, urmata de schimbarea sefilor Agentiei pentru Protectia Mediului, Centrului APAPS Brasov, Directiei Agricole, Directiei Silvice, Inspectoratului de Cultura, IPJ-ului si Vamii Brasov, in locul lor fiind instalati , provizoriu, pentru 3 luni pana la concurs, membrii mai vechi sau noi ai PDSR.).O pozitie extreme de importanta aexprimat emisarul special al Comisiei Europene, Emma Nicholson, care afirma ca urmatoarele trei luni sunt cruciale pentru Romania, pentru ca guvernul trebuie sa lupte impotriva celor mai puternici inamici ai sai : crima organizata, coruptia institutionalizata si politizarea administratiei. Declaratia a fost preluata in acesti termini de catre mass-media. Cu toate acestea nu exista nici o pozitie oficiala a Uniunii Europene fata de politizarea administratiei. Nici acquis-ul comunitar nu prevede o anumita reglementare, mergandu-se pe principiul best practice.

Schimbarea functionarilor publici s-a facut de regula sub masca unei schimbari institutionale; cu alte cuvinte , afost schimbata institutia pentru a putea fi inlocuiti functionarii publici care dispuneau de un statut special si de protectie legala. Aceasta schimbare se refera fie doar la numele, fie la structurile interne , fie la comasarea unor institutii . In cazul unor institutii locale, a fost schimbata doar organigrama interna. Schimbarile produse in cazul Presedintei Romaniei au avut parte de cea mai intense mediatizare. Este justificata teoria institutiei Presedintei unipersonale, astfel incat fiecare presedinte sa lucreze in noua administratie cu oamenii pe care ii doreste pana la nivelul celui mai mic functionar public, sau se va supune unui statut comun cu celelalte institutii? Conform declaratiilor celor vizati, procesul de inlocuire a inceput imediat, vechilor functionari publici punandu-li-se neoficial in vedere faptul ca sunt disponibilizati. Este de precizat ca din cei aproximativ 180 de functionari publici care lucrasera la Cotroceni in timpul mandatului lui Emil Constantinescu, circa 100 plecasera deja din institutie la acea data, ramanand functionarii publici de rang inferior. Pentru ca acele persoane erau protejate de Legea 188 , s-a recurs la o schema legislativa oarecum ciudata.A fost emisa Ordonanta de Urgenta nr.1 din 4 ianuarie 2001 pentru modificarea si completarea Legii nr.47/1994 privind organizarea Presedintei Romaniei. Institutia Presedintelui Romaniei capata o noua titulatura -Administratia prezidentiala . Cea mai interesanta prevedere a acestei ordonante este cea care precizeaza ca personalul noii institutii "poate fi incadrat numai pe baza increderii acordate de Presedintele Romaniei si cu conditia semnarii unui angajament de loialitate.In ceea ce priveste conexiunea cu practica judiciara, este greu de explicat cum se va aplica principiul increderii acordate de Presedinte. Aceasta prevedere scoate institutia presedintelui in afara sistemului de functii publice bazate pe cariera si continuitate. Daca luam in considerare si faptul ca aceste prevederi se aplica personalului de ordine si paza afectat Administratiei Prezidentiale. Astfel se creeaza o noua specie de functionar public, dar chiar si personalul militar de paza trebuie sa obtina increderea presedintelui.

In articolul 2 al acestei ordonante se spune ca prevederile articolului descries mai sus "se aplica personalului existent in administratia prezidentiala in termen de 15 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante , pe baza unui examen de atestare pe postDupa schimbarea unei institutii, noul act normative de infiintare prevede preluarea in urma unei forme de selectie , si nu preluarea automata a personalului.Se poate invoca aici teama scurgerii de informatie. Art 44 din Legea 188 prevede ca : functionarii publici au indatorirea sa pastreze secretul de stat si secretul de serviciu, in conditiile legii. Legalist privind lucrurile, teama pentru scurgere de informatie era neintemeiata, mai ales ca este de presupus ca Presedentia dispune de sisteme contrainformative bine puse la punct. Mai mult, din punct de vedere al managementului institutional, se putea intari sistemul prin care functionarii marunti sa nu mai aiba acces decat la informatiile cu character public.

Jocul cu ministerele

Al doilea exemplu urmarit este acela al infiintarii si reinfiintarii unor ministere cu nume schimbat. Daca schimbarile de la Presedintie pot parea mai mult o exceptie, tinand cont de caracterul extraordinar al acestei institutii , cele din aparatul guvernamental pot trasa deja un tipar de comportament al noii puteri. Practic , cea mai mare parte din administratia centrala romaneasca a fost brusc desfiintata.Noul guvern a emis la inceputul mandatului in anul 2000 o serie de hotarari prin care erau infiintate ministere care preluau atributiile celor vechi(asa cum este cazul Ministerului Integrarii Europene). Aceste schimbari au fost analizate de Sorin Ionita("Guvernul expandabil", Crisis Alert Paper, nr.2, SAR)-interesandu-ne doar aspectul preluarii functionarilor publici.

Tabelul si-a propus doar sa ofere o dimensiune asupra procesului de schimbare administrative, schimbarile fiind relevante nu doar pentru ministere ca intreg, dar si in toate institutiile in care au loc modificari ale organigramelor interne.

O data cu Legea 188 , s-a considerat ca este necesara si aparitia unui minister care sa gestioneze formarea si activitatea corpului de functionari. La data de 29 decembrie 1999 apare Ordonanta de Urgenta 207, publicata in monitorul Oficial nr.649 privind infiintarea si organizarea Ministerului Functiei Publice. Astfel se infiinteaza MFP prin reorganizarea Departamentului pentru Administratie Publica Locala si a Departamentului pentru Reforma Administratiei Publice Centrale. Noul minister trebuie sa asigure indeplinirea strategiilor si a politicilor guvernului in doemniul administratiei publice.

Prin H.G. nr.8/ 4 ianuarie 2001, apare Ministerul Administratiei Publice; acesta preia , in vederea aducerii la indeplinire, toate atributiile stabilite prin acte normative, in vigoare pentru Ministerul Functiei Publice, precum si atributiile aferente activitatilor pe care le va prelua de la alte autoritati publice centrale, potrivit legii.M.A.P. are atributii mult largite fata de M.F.P. si are in subordine noi institutii cum ar fi :Oficiul National de Cadastru,Geodezie si Cartografie sau Inspectoratul National pentru Evidenta populatiei, devenit o institutie mamut.

Potrivit Art.18 , "numarul dee posturi din aparatul propriu al ministerului era de 150. Incadrarea personalului din aparatul propriu al ministerului , precum si din unitatile subordonate acestuia , in numarul mare de posturi aprobat se face in termen de 45 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari. Art. 23 clarifica situatia fostului minister: "personalul care se preia de la Ministerul Functiei Publice, precum si de la alte ministere sau organe centrale, in urma sustinerii unor teste cu caracter strict profesional se considera transferat in interesul serviciului."

Testul profesional s-a efectuat in perioada 5-10 februarie, nota minim stabilita fiind 7. Testul a fost trecut de catre 48 de functionari din totalul de 88( in afara oricaror tentative speculative, conform liderului de sindicat Florin Tismanaru"nici unul dintre cei angajati dupa 1996 nu a trecut testul.).

In mod cert , schimbarea puterii politice atrage dupa sine schimbari administrative majore. Chiar daca nu a fost obiectivul principal, unul dintre scopurile acestei schimbari a fost debarasarea de o parte din vechii functionari.

Statutul functionarilor publici a dovedit numeroase carente cu aceasta ocazie , dar mai ales s-a vazut lipsa unor instrumente legislative si institutionale , prin care sa fie aplicat eficient, chiar in afara vointei politice.

Totusi , existenta Statutului functionarului public a impiedicat instalarea totala a arbitrariului politic si a dus la protejarea aanumitor categorii de functionari publici.

Exista insa si o zona din corpul inatilor functionari publici (functiile de conducere) care sunt vizati imediat dupa schimbarea politica.Miscarea sindicala din sfera functionarilor publici nu are aderenta semnificativa, pentru ca aceste concedieri prin redefinirea ministerelor incalca prevederile legale cu privire la stabilitate si inamovibilitate.