ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE -    BUCURESTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT

ADMINISRATIE PUBLICA

Judetul Buzau, un tinut de legenda

Coordonate geografice

Situat la interferenta celor patru mari provincii romanesti, Muntenia _ Moodova _ Transilvania _ Dobrogea, pamantul Buzaului a functionat ca o adevarata placa turnanta intre acestea, asigurand trainice legaturi, ce s-au statornicit si reinnoit mereu intre locuitorii spatiului carpato-dunareano pontic, din epoca pietrei pana in prezent, legaturi care au lasat numeroase urme exprimand, in plan material, unitatea culturii si civilizatiei nord-dunarene si vest-pontice, ca trassatura definitorie a indelungatului proces de formare si dezvoltare a poporului roman.

Parte din pamantul manos al vechii Dacii, Buzaul si tinutul inconjurator pastreaza bogate vestigii ale civilizatiilor ce s-au succedat aici de-a lungul secolelor si mileniilor, pregnant relevate de cercetarile arheologice si istorice intreprinse.

Calatoria prin spatiul buzoian poate fi agrementata prin contactul cu frumusetile naturale ale peisajului, punctat cu monumente ale naturii, unice in tara, precum si cu monumente istorice de arhitectura taraneasca sau culta de mare originalitate, adevarat tezaur de maiestrie si frumusete.

Judetul Buzau se invecineaza cu judetele Brasov, Braila, Covasna, Vrancea, Ialomita, Prahova, detinand 2,6 % din suprafata tarii. Buzaul ocupa cea mai mare parte a bazinului hidrografic al raului cu acelasi nume, cuprinzand in mod armonios toate formele de relief: munti in partea de nord, campie la sud, intre acestea situandu-se zona colinara subcarpatica. Altitudinea maxima se situeaza in Varful Penteleu (1.772 m.), iar cea minima in Valea Calmatuiului (40 m.).

Organizare si impartire administrativa

Unele judete muntene sunt amintite in documente in secolul al XV-lea. Din 1529 judetele sunt conduse de mari vatafi, din 1631 de capitani mari, dupa 1740 de ispravnici, intre 1831 si 1854 de ocarmuitori, in perioada 1855-1859 de catre administratori si apoi de prefecti.

Pana la Regulamentul organic (1831), Tara Romaneasca era impartita in 18 judete, printre care si Buzau si Ramnicu-Sarat, fiecare condus de cate doi ispravnici, care exercitau atat functii administrative, cat si judecatoresti si fiscale.

Potrivit primelor marturii documentare, Tara Romaneasca era impartita in judete, acestea aparand in documente din secolele XIV-XVI cu denumirea derivand din slavonescul sudstvo, a judeca. Judetele, ca subimpartiri administrative, sunt contemporane cu constituirea statului medieval si s-au format, in general, de-a lungul raurilor care le-au dat si numele. Este si cazul judetelor Buzau si Ramnicu Sarat (Slam Ramnic).

In Muntenia, pana la reforma administrativa a lui Constantin Mavrocordat (1743), in fruntea judetelor erau capitanii mari (vel capitanii), mai insemnati fiind cel de la Ramnicu Sarat, cu resedinta la Focsanii Munteni (pana la 1862) si cel de Mehedinti. Din 1831 functiona ca institutie administrativa a judetului Buzau ocarmuirea. La 1 ianuarie 1845 este desfiintat judetul Sacuieni (Saac), o parte trecand la judetul Buzau. Judetele erau impartite in plasi (regiunea de camp) si plaiuri (zona de munte), conduse de zapcii si vatafi.

In 1845, judetul Buzau avea trei plasi si doua plaiuri. Din 1859, judetele - denumite districte - sunt conduse de administratori, iar din 31 martie 1864, in conformitate cu Legea de infiintare a consiliilor judetene si Legea comunala, de prefecti, care erau comisari ai guvernului pe langa Consiliul judetean. Plasile si plaiurile erau conduse de subcarmuitori si apoi, din 1864, de subprefecti, iar satele de parcalabi si vornicei, apoi de primari si consilii comunale. Prin Legea de organizare a comunelor rurale si administratia plasilor, din 29 aprilie 1908 judetul Buzau este impartit in 12 plasi, iar judetul Ramnicu Sarat in 11 plasi. In 1941 judetul Buzau cuprindea 8 plasi, cu 126 comune si 359343 locuitori.

De la 1 aprilie 1949 judetul Buzau este condus de un comitet provizoriu, iar din decembrie 1950, conform Decretului nr. 259/1950, a luat fiinta sfatul popular al regiunii Buzau, pana in 1952, cand devine sfat popular al raionului Buzau.

In februarie 1968 redevine, conform noii impartiri administrativ-teritoriale, Consiliul Popular al judetului Buzau.

Dupa 1990 se revine (aproximativ) la vechile structuri de conducere administrativ-teritoriala - prefectura, consiliul judetean, consiliile locale.Judetul Buzau cuprinde 85 unitati administrative grupate astfel: municipal Buzau, resedinta judetului, municipiul Ramnicu-Sarat, doua orase - Nehoiu si Pogoanele si 81 de comune cu 481 de sate.

Populatia

Populatia judetului este de peste 515.000 locuitori (2,3 % din populatia tarii), din care 211.000 in mediul urban si 304.000 in mediul rural. Din totalul locuitorilor, 500.000 sunt romani. Majoritatea populatiei este de religie ortodoxa.

Resurse Naturale

Dintre resursele naturale, mai importante sunt: petrolul, gazele naturale, carbunii, potentialul hidroenergetic si eolian, chihlimbarul, calcarul, nisipurile cuartoase si diatomita, sarea, gresia, pietrisurile si izvoarele minerale, solurile fertile, padurile, pajistile si fondul cinegetic. TinutuI Buzaului pastreaza bogate vestigii ale civilizatiilor care s-au succedat aici de-a lungul mileniilor. Semnalate in paleoliticul mijlociu, comunitatile umane vor locui intreaga zona in paleoliticul superior si in mezolitic.

Primele vestigii

Configuratia geografica, bogatia solului si abundenta cursului de apa au creat conditii optime pentru stabilitatea si continuitatea populatiei in aceasta zona din cele mai vechi timpuri. Cercetarile arheologice au dat la iveala urme ale prezentei umane inca din paleoliticul mijlociu, neoliticul fiind ilustrat printr-o diversitate de obiecte ce reflecta o intensa si bogata viata materiala si spirituala. Din epoca bronzului, in cadrul careia se detaseaza celebra cultura Monteoru, dupa numele asezarii eponime, sunt descoperiri ce ofera posibilitatea sa se argumenteze ca inca din aceasta epoca se situeaza procesul complex al constituirii fondului etnic, lingvistic si cultural al tracilor nordici, fond pe care mai tarziu se va produce romanizarea, proces care va duce apoi la formarea geto-daco-romanilor si, treptat, la formarea poporului roman.

Prima mentiune a Buzaului, mai exact a raului Buzau, dateaza din 375/376 e.n., dar atestarea arheologica a asezarii este cu mult mai veche, purtatori ai culturii Gumelnita (2800-2200 i.e.n.) si-au creat asezari temeinice, vestigii ale acestora fiiind descoperite in parcul Crang si pe movila "Drumul Oilor", din vestul orasului. Prezenta tracilor nord-balcanici, stramasi ai geto-dacilor, teritoriulorasului fiiindcircumscris ariei culturii Monteoru (secolele XVIII_XIV i.e.n.), localitatea eponima se afla la    15km vest de Buzau, este dovedita prin asezarile care au existat in parcul Crang ( la sere si in punctul "Banceasca"). In punctul "Gura Iazului" din nord-vestul orasului (de aici incepea Iazul Morilor, firicel de apa care, incepand din secolul al- XVI-lea, punea in miscare celebrele "mori ale Buzaului"), a fost descoperit intamplator un depozitde obiecte de bronz, din prima epoca a fierului (secolele XII-VI/V i.e.n.).

La sud si sud-est de oras, acolo unde isi au izvoarele buzoielele (paraiase cu vai putin adanci, care curg paralel cu raul Buzau, creand o retea de meandre si crovuri, adevarate capcane pentru cine nu cunoaste locurile), pe boturile de terase joase, bine aparate natural, au locuit, in secolele l i.e.n.-ll e.n., geto-dacii. Pe movila "Siloz", ce se afla la nord de statia C.F.R.Buzau Est, au fost cercetate mai multe complexe funerare si cateva locuinte din a doua epoca a fierului.

Desi nu a fost stapanit efectiv de romani, tinutul Buzaului a fost controlat si strict supravegheat de Imperiu. Spre sfarsitul secolului al-ll-lea e.n., in acest spatiu patrund dacii liberi, sub hegemonia carpilor, (Izvorul Dulce Merei, Posircesti Niscov, Zoresti). In plan etno cultural, fenomenul cel mai important, care defineste, pentru acea vreme evolutia societatiisi in tinutul Buzaului, este procesul de romanizarea geto-dacilor, ducand la formarea populatiei daco-romane, care, in secolul al IV-lea e.n., locuia, pe teritoriul orasului, in asezari identificate la intersectia strazilor Bucegi si Bistrita, la nord-est de statia C.F.R. Buzau-Est.

Dupa revenirea stapanirii romane la Nord de Dunare, sub Constantin cel Mare (306-337 e.n.) si urmasii sai, se plaseaza momentul cand, in asezarile de pe apa Buzaului, isi defasura activitatea de misionar Sava de la Buzau zi Gotul, fapt care a prilejui tprima atestare documentara a raului Buzau -Mousaios, pe malul caruia se afla orasul (polis). In jurul acestuia se grupau si alte asezari, ai caror locuitori traiau in case din barne de lemn, cu grinzi(de traditie geto-daca0; erau, deci, sedentari, nu migratori, se ocupau cu agricultura, cresteau animale, foloseau caruta trasa de vite si, fapt deosebit de important, hotarau in comun cum sa actioneze in imprejurari deosebite, erau deci, organizati in obsti.

Impreuna cu importantele descoperiri de la Pietroasele, Sarateanca, Gheraseni, Suditi, tintesti, Balteni, Rosioru, Luciu, Largu, Fundeni, Vadu-soresti, Balta Alba, Oreavu, dovezile arheologice descoperite in Buzau, coroborate cu informatiile documentare, confirma ca , de la sfarsitul secolului al IV-lea, in ciuda amplelor miscari ale migratorilor ce au avut loc in zona , populatia romanica si-a continuat viata necurmat, mentinand legatura cu vechile centre romane de pe linia Dunarii, revitalizate in sec. V-VI e.n. In secoleleV-VII e.n., cultura Ciurel -Ipotesti-Candesti a constituit cadrul social-economicin care s-a desfasurat, cu amploare si profunzime, procesul de formare a poporului si a limbii romane, incheiat, in linii generale la sfasitul secolului al VII-lea e.n..

In epoca noua a pietrei, neolitic (mil. VII-IV I.Chr.), cand uneltele din piatra se obtineau prin slefuire, in acest spatiu au locuit creatorii aspectului cultural local 'ceramica liniara cu capete de note muzicale', identificat de arheologul Victor Teodorescu la Suditi - Gheraseni. Neoliticul mijiociu este ilustrat de cultura Boian, iar odata cu crearea ceramicii pictate, caracteristica pentru cultura Gumelnita, ca si pentru aspectul cultural Aldeni II, comunitatile din zona intra in ultima faza de evolutie a epocii pietrei slefuite. Simbioza dintre triburile neolitice locale si cele indo-europene migratoare, desfasurata in mileniul III I. Chr., a avut ca urmare, in spatiul carpato-balcanic, aparitia triburilor tracice. In epoca bronzului (mil. III-sec. XII I. Chr.) se dezvolta metalurgia cuprului si bronzului, se raspandesc carul si calul domestic, iar asezarile intarite devin predominante. Importanta uniune de triburi tracice din zona Buzaului a creat una dintre cele mai interesante culturi ale bronzului carpatic, cultura Monteoru. Primele vestigii ale acesteia au fost identificate in 1895, pe pantele dealului Cetatuia de la Sarata Monteoru - statiunea eponima (care a dat numele culturii respective) - de catre un arheolog amator, arhitectul militar Eduard Honzik, cel care a construit baile si cazinoul Monteoru. Situatia demografica se modifica in prima epoca a fierului (Hallstatt, sec. XII - V/IV I.Chr.). Una dintre cele mai interesante descoperiri hallstattiene este statueta zeitei Anaithis, gasita intamplator in 1893, la Fantanele-Naeni, sub culmea dealului Colarea. Tot acolo au fost descoperite, Tn 1978, primele vase din ceramica lucrate la roata olarului, datand din secolul V I.Chr. Pana la cucerirea romana, spatiul carpato-dunarean a fost locuit de geto-daci, primii nostri stramosi, care au dat acestui pamant cel mai cunoscut nume antic: Dacia. Au devenit deja celebre statuetele de la Carlomanesti, creatii remarcabile ale unui mare artist anonim care a trait aici in prima jumatate a secolului I I.Chr. Cetatea de la Gruiu - Darii - Pietroasele este singura 'dava' din zona aparata de un val de piatra de dimensiuni impresionante. Simbioza daco-romana este probata de descoperirile de la: Luciu, Balta Alba, Buzau-est, Borcanita-Sarateanca, Posircesti-Niscov, Sahateni etc. Relatiile cu romanii au adus si primele contacte cu adeptii noii religii - crestinismul, incepand cu secolul II d.Chr. Odata cu revenirea stapanirii romane la nord de Dunare, in vremea lui Constantin cel Mare (306 - 337) si a urmasilor sai, se construiesc la Pietroasele castrul si thermele, in preajma carora a fost descoperit marele tezaur 'Closca cu puii de aur'. Buzaul, una dintre cele mai vechi asezari romanesti, a fost mentionat documentar, pentru prima data, in anul 376, in Patimirea Sfantului Sava, scrisoare patristica pastrata in arhivele Vaticanului si in Biblioteca 'San Marco' din Venetia. Martirizarea Sfantului Sava, actualul patron spiritual al Buzaului, de catre gotii idolatri ai lui Athanarich, la 12 aprilie 372, ii prilejuieste arhiepiscopului Vasile cel Mare al Caesareei Cappadocciene, concetatean cu Sava, consemnarea unor informatii extrem de importante despre situatia social-economica, demografica, militar-politica si despre organizarea bisericii din zona Buzaului in a doua jumatate a secolului al IV-lea. Pe langa nenumaratele dovezi arheologice care atesta existenta neintrerupta a populatiei si in aceasta zona, prima atestare documentara cunoscuta, ce dateaza din sec. al IV-lea d.Chr., face referire la activitatea misionarului crestin Sava Gotul- astazi recunoscut ca patronul spiritual al Buzaului - martirizat de goti la 12 aprilie 372, prin inecare in raul Buzau.

Urmeaza o lunga perioada marcata de migratia gotilor, hunilor, slavilor si avarilor, cand populatia crestina locala evolueaza in cadrul complexului cultural Ipotesti - Candesti (secolele VI -VII). In secolele VIII - XI, pamantul buzoian a fost martorul evolutiei asezarilor in care traiau romanii vechi, numiti si 'straromani'. Acestia sunt oamenii pamantului, care au adus in pragul istoriei medievale un nou popor european - poporul roman. Ei si-au ridicat locuinte la Pietroasele, Sarata Monteoru, Cioranca, Albesti, Vadu Soresti, Suditi - Gheraseni, Saranga, asa cum au invatat de la mosii si stramosii lor, de-a lungul multor generatii. Pentru a se putea apara impotriva ultimilor migratori, locuitorii tinuturilor buzoiene si-au strans uniunile de obsti in formatiunea politica 'Tara Buzaului', care precede statul feudal Tara Romaneasca.

Epoca Feudala

In secolele VIII-XI, populatia straromaneasca, creatoare a culturii Dridu, si-a continuat existenta si in vatra orasului Buzaui, ca pe intreg teritoriul patriei noastre, una dintre asezarile acestei perioade fiind identificata in Crang. Bucurandu-se de traditiifoarte vechi, reprezentate de organizarea in obsti, deorganizarea politica a formatiunii condusa deMoussokios (secolul al VI-lea e.n.), promovand interesele numeroaselor asezari care existau aici in secolele VI-XI si raspunzand necesitatii de a se opune presiunii numeroaselor neamuri in migratie prin acest spatiu, se prefigureaza o formatiune prestatala, centrata pe valea Buzaului, o "Tara a Buzaului".

Existenta orasului Buzau, inainte de constituirea statului feudal tara Romaneasca a Munteniei, este mentionata in unele documente externe. Astfel, cronicarul raguzan Giacomo di Pietro Lucari, in lucrarea "De gli annali di Rausa" (1601), valorificand o cronica mai veche, a lui Nicolo Lucari, care ar fi trait in a doua jumatate a secolului al XIV-lea, mentioneaza Buzaul printre cele cinci orase din Tara Romaneasca unde existau cetati de caramida, intemeiate in vremea legendarului Negru Voda.

In perioada cand primii domnitori munteni, de la Basarab I (1310-1352) pana la Mircea cel batran (1386-1418), staruiau pentru organizarea proaspatului stat romanesc, zona Buzaului, ca "tinut de margine", avea obligatii si rigori ce-i impuneau concentrarea eforturilor, in primul rand, pentru apararea pamantului tarii impotriva atacurilor externe, initiate mai ales de tatari. In aceasta vreme, "targul de la apa Buzaului" capata atributele unui oras medieval cu rosturi mereu sporite in structura Munteniei.

In secolele XIV-XVI, orasul era condus de un judet si 12 pargari sprijiniti in indeplinirea atributiilor lor, de slujitori ai domniei (rosii si dorobanti), organizati in steaguri comandate de vatafi, apoi in secolele XVII-XVIII, de iuzbasi si capitani.

Tinut de margine, Buzaul a fost adesea, de-a lungul vremii, tinta unor atacuri, fiind pradat, ars, distrus, depopulat, in primul rand de otomani si de tatari. Deseori, distrugerile erau amplificate de molime si de calamitati naturale, dar in ciuda tuturor vicisitudinilor istoriei, orasul a renascut de fiecare data din propria-i cenusa. Poate tocmai de aceea, in cel mai vechi sigiliu al Buzaului apare, ca semn heraldic, pasarea Phoenix!

Prima mentiune documentara a judetului Buzau, ca unitate administrativa, dateaza din anul 1481, cand, prin proclamatia catre locuitorii tinuturilor Buzaului, Ramnicului si Brailei, Stefan cel Mare ii indemna sa-l recunoasca domn al Tarii Romanesti pe fiul sau adoptiv Mircea.

Targul Buzau este mentionat documentar pentru prima data in anul 1431, iar Ramnicu Sarat in 1439. In timpul domniei lui Radu cel Mare, la 1500, Buzaul devine resedinta episcopala, avand un rol important in dezvoltarea spirituala a judetului. Tinut de granita, cu rosturi speciale in cadrul sistemului defensiv al Tarii Romanesti, judetul Buzau s-a bucurat de atentia multor domnitori, indeosebi a lui Vlad Tepes, Mihai Viteazul, Matei Basarab, Constantin Brancoveanu. In timpul domniei lui Mihai Viteazul, Buzaul a jucat un rol insemnat in planurile politico-strategice ale fauritorului primei uniri a pamanturilor romanesti. Din ratiuni de ordin politic si militar, zona fiind - ca si Ramnicul - judet de margine al Munteniei, infiinteaza Bania Buzaului si a Brailei, institutie mentionata in documente si in prima jumatate a sec. al XVII-lea. Primul ban de Buzau a fost Mihalcea Candescu, coborator din neamul Patarlagenilor, in oastea marelui voievod intalnind si alte personalitati din aceasta zona, capitani de osti carora domnitorul le-a daruit, pentru faptele lor de arme, muntii Siriului, din stirpea lor coborand cunoscute cete mosnenesti.

Oamenii locului au luat parte la toate marile momente ale istoriei nationale: revoluliile de la 1821 si 1848, Unirea Principatelor - 1859, cucerirea Independentei de stat - 1877, cele doua mari conflagratii mondiale, faurirea statului national unitar in decembrie 1918.

In Evul mediu Buzaul a fost cunoscut si ca un important centru spiritual, aici infiintandu-se, in jurul anului 1500, de catre domnitorul Radu cel Mare, cu ajutorul patriarhului Nifon, Episcopia Buzaului, cu rol insemnat in viata politica si culturala a epocii. De remarcat ca in zona Buzaului existenta, continuitatea si raspandirea crestinismului - despre care avem dovezi, asa cum s-a mai spus, din secolul al IV-lea - sunt confirmate si de bisericutele rupestre din muntii Buzaului, ale caror inceputuri sunt, dupa unele ipoteze, tot in secolul al IV-lea si care ne confirma ca in acele locuri si lacasuri se traia o viata monahala intensa si in continua dezvoltare. Documentele inregistreaza, de asemenea, existenta in timp a mai multor schituri si manastiri, dintre care astazi mai dainuie doar sapte, oaze de liniste si spiritualitate intru credinta stramoseasca.

Pe langa Episcopie ia fiinta in 1691 si o tipografie, a sasea la acea data in Muntenia si care in acelasi an tiparea in romaneste 'Pravoslavnica Marturisire'. Numarul mare de tiparituri (80-90 de titluri in 28 de ani), raspandite in toate teritoriile in care traiau romani evidentiaza rolul Buzaului in difuzarea cartii in limba romana, cu efecte binefacatoare pentru dezvoltarea culturii romanesti si mai ales pentru a mentine treaza constiinta de neam, limba si credinta. Iar in spiritul traditiilor de caritate intretinute permanent de biserica ia fiinta in anul 1792, prin dotatia paharnicesei Maria Minculeasa, Spitalul Garlasi, primul asezamant spitalicesc, in grija Episcopiei pana in 1912, cercetatorii care s-au ocupat de istoria acestor asezaminte considerandu-l tot atat de vechi ca si spitalul Coltea.

Semnalam totodata vechea manastire de la Meledic-Vintila Voda, unde acum peste 300 de ani s-a infiintat o scoala de gramatici, Manastirea Cucuteni, vechea denumire a satului Stilpu, unde a ucenicit tatal diaconului Coresi, Cetatea de stil brancovenesc de la Berca, ctitorita in 1694 de stolnicul Mihalcea Candescu si sotia sa Anita Cantacuzino, ceea ce ne permite sa afirmam ca judetul Buzau a fost o insemnata vatra de spiritualitate ortodoxa si cultura romaneasca.

In evenimentele istorice din secolele XVIII-XIX este antrenat si judetul Buzau, in timpul deselor confruntari militare populatia avand de suferit din cauza devastarilor si jafurilor beligerantilor. In primavara anului 1821 iau cunostinta, prin proclamatia trimisa de Tudor Vladimirescu, de obiectivele programului revolutionar, astfel ca rapoartele ispravnicilor de judet consemneaza o stare de nemultumire si agitatie in lumea satelor.

Documentele vremii consemneaza participarea buzoienilor si la evenimentele revolutionare din 1848, Buzaul fiind cel dintai oras de provincie in care s-au infiintat detasamente ale garzii nationale. Semnificativ pentru felul in care s-au manifestat buzoienii este o scrisoare a lui Barbu Balcescu, fratele lui Nicolae Balcescu, care afirma ca 'Buzaul s-ar face in stare a da exemplu la celelalte 16 judete'.

Cu aceeasi insufletire participa locuitorii judetului la actiunile legate de Unirea Principatelor, domnitorul Alexandru Ioan Cuza fiind gazduit la Buzau in noaptea de 6-7 februarie 1859, iar prima aniversare a Unirii, ziua de 24 ianuarie 1860 a sarbatorit-o tot la Buzau. Razboiul pentru cucerirea independentei a cosntituit un nou prilej de manifestare a patriotismului buzoienilor, care au fost primii care, la 1 august 1877, au luat initiativa constituirii unui fond banesc pentru cumpararea de arme moderne.

Semnalam si actiunile in sprijinul unirii cu tara si a celorlalte teritorii locuite de romani, actiuni organizate de catre sectiunea locala a Ligii pentru unitatea culturala a tuturor romanilor, infiintata la 24 ianuarie 1891. Iar in razboiul pentru reintregire din 1916-1919 si-au jertfit viata peste 10000 de buzoieni, alaturi de care, la loc de cinste, se inscriu si eroii care, la 22 iunie 1941, porneau pe lungul si sangerosul drum al reintoarcerii Basarabiei si Bucovinei la sanul mamei patrii.

Scurta incursiune in istoria unui vechi judet, cu existenta milenara si cu valori uneori unice (intre care amintim de acum valoroasele reprezentari artistice cunoscute ca 'plastica de tip Carlomanesti', celebrul tezaur de la Pietroasele - Closca cu puii de aur, asezarile rupestre din Muntii Buzaului, cat si o serie de rezervatii si monumente ale naturii, monumente istorice si de arhitectura, rezervatii arheologice etc.), ne ofera posibilitatea sa prezentam si alte fatete ale acestor stravechi plaiuri de legenda.

Dezvoltarea Economica

Un mare numar de documente atesta dezvoltarea in judet a mestesugurilor si comertului. Incepand din secolul al XVIII- lea, ia amploare extractia carbunelui si petrolului, numarul atelierelor mestesugaresti creste, apar primele stabilimente industriale pentru prelucrarea lemnului, petrolului, textilelor si cerealelor.

Exploatarea petrolului in judetui Buzau dateaza din 1857, cand se realiza prin puturi de la mici adancimi. Se trece apoi la exploatarea prin sonde, in colaborare cu societati americane, belgiene, franceze. In prezent, petrolul se extrage in zona Berca si la Monteoru, in unica mina de petrol din Europa.

Carbunele a fost exploatat in comuna Unguriu, la cunoscuta mina Ojasca, inchisa in prezent din motive financiare. Chihlimbarul, care a sporit faima Buzaului, este mentionat de Basil lorgulescu in 'Dictionarul' sau, inca din anul 1839. Mine mai cunoscute au fost la Bahna si Alunis-CoIti, astazi exploatarea facandu-se empiric, de catre locuitorii din zona. Sarea a fost si a ramas o alta bogatie a judetului, cu depozite la Sari-Bisoca, Manzalesti, Viperesti etc. 0 alta bogatie o constitute apele cu continut de iod si brom sau cele sarate si alcaline simple din statiunea balneo-climaterica Sarata Monteoru, apreciata in trecut drept Karlsbad-ul Romaniei. Ape sulfurate feruginoase slabe se afla la Basca, Penteleu si Nifon, iar la Meledic si Fisici ape cloruro-sodice iodurate, bromurate si feruginoase sulfatate. Bine cunoscute si apreciate pentru valoarea lor curativa, chiar si de Carol Davilla, sunt izvoarele cloruro-sodice sulfatate, cu namol, de la Balta Alba, valorificate si pentru produse cosmetice. In perioada interbelica au functionat la Buzau, Ramnicu Sarat, Nehoiu si in alte localitati, mari fabrici de cherestea, rafinarii, textile, marmelada, cuptoare de uscat fructe, fabrici de ulei, alcool, otet, mezeluri si tigarete. Aflat la interferenta a trei mari provincii romanesti, Buzaul s-a dezvoltat si ca principal nod de cale ferata, inca din deceniul opt al secolului al XIX - lea. Agricultura a reprezentat mult timp ramura de baza a economiei judetului. Statisticile aratau ca, in 1938, suprafata arabila a judetului era de 210.299 hectare. Marea proprietate detinea 24.817 hectare, iar micii proprietari 185.428 hectare. Fanetele naturale ocupau 46.336 hectare, padurile 116.700 hectare, livezile 10.302 hectare, vita de vie 11.761 hectare. In prezent, Buzaul detine o pondere de 2,7% n suprafata totala si agricola a tarii, de 2,3% in populatia totala si in populatia ocupata si de aproximativ 2,0% in productia industriala si agricola a tarii. In economia judetului predominanta este industria, urmata de agricultura si de prestarile de servicii. In judet exista 17.318 agenti economici, din care 35 cu capital de stat, 139 cu capital mixt, 7443 proprietate de grup si 10.701 cu capital privat. JudetuI Buzau produce in exclusivitate aparate de cale ferata, cea mai mare parte din productia de garnituri de frane si de etansare pentru toate tipurile de autovehicule, plase sudate pentru constructii, electrozi de sudura, sarma zincata.

Reprezentative pentru industria judetului mai sunt: productia de geam tras, utilajele tehnologice pentru chimie si metalurgie, produsele prelucrate din polietilena, sticlarie pentru menaj, sticlarie de arta, exploatarea si prelucrarea lemnului, productia de ulei comestibil si zahar. Agricultura este a doua ramura de baza a economiei judetului, suprafata agricola fiind de 402.233 hectare, din care 255.282 hectare teren arabil. Sectorul privat detine 80,2% din suprafata agricola a judetului. In zona colinara predomina plantatiile de vii, cunoscute mai ales prin podgoriile Dealul Mare, cu renumitui centru viticol Pietroasele si Dealul CiInaului, specializat in producerea vinurilor rosii. Pe vaile Buzaului, Slanicului si Ramnicului se intalnesc numeroase plantatii de meri, pruni, visini, caisi etc.

Conditiile favorabile existente au creat posibilitatea dezvoltarii zootehniei, remarcata prin cresterea bovinelor, porcinelor, ovinelor si pasarilor. In judet se afla doua statiuni pentru cresterea cailor de rasa - Cislau si Rusefu, o statiune de cercetare si crestere a bovinelor -Dulbanu, o statiune de cercetare si crestere a oilor de rasa - Rusetu, precum si trei statiuni cu profil vegetal: Statiunea de cercetare si productie viti-vinicola Pietroasele, Statiunea de cercetare si productie pomicola Candesti si Statiunea de cercetare si productie legumicola Buzau. Prelucrarea produselor agricole se asigura prin societati comerciale specializate in industria carnii, laptelui, sfeclei de zahar, legumelor si fructelor, precum si prin unitati de morarit si panificatie, de vinificatie, de producere a uleiului comestibil, berii, spirtului si furajelor combinate. JudetuI dispune de o suprafata forestiera de 152.627 hectare, din care sectorul privat detine 7%. Anual, se valorifica aproximativ 303.800 me masa lemnoasa si se efectueaza lucrari de regenerare a fondului forestier pe circa 476 hectare. Padurile adapostesc un bogat si variat fond cinegetic: ursul brun, cerbul, caprioara, lupul, vulpea, rasul, cocosul de munte, muflonul, capra de stanca.

Reteaua cailor de transport cuprinde 232 km cale ferata, 325 km drumuri nationale si 1.735 km drumuri judetene. Reteaua comerciala cuprinde 2.865 unitati, din care 12 de stat, 87 cooperatiste si 2766 cu capital privat. Ca manifestare comerciala specifica, veche de secole, se remarca Targul, traditional 'Dragaica'. In fiecare an, in luna iunie, acesta devine locul de intalnire al producatorilor de bunuri de larg consum din Buzau si din zonele limitrofe. In prezent, in judet functioneaza 6 sucursale ale institutiilor bancare cu capital de stat: Banca Nationala a Romaniei, Banca Comerciala Romana, Banca Agricola, Banca Romana pentru Dezvoltare, Bancpost S.A. si Bancorex. Exista, de asemenea, societati bancare cu capital privat: Credit Bank, Banca Comerciala Ion Tiriac, Banca Transilvania, Banca Romaneasca, Banca Dacia Felix.

Atractii Turistice

Evaluarea potentialului turistic, cu nenumaratele sale frumuseti, s-a facut incepand cu anul 1903, cand Al. Tzigara Samurcas, care avea proprietati in judetul nostru, constituie impreuna cu profesorul Ludovic Mrazec, Grigore Antipa, Vintila Bratianu, Simion Mehedinti, Gheorghe Munteanu Murgoci si Al. Vlahuta, Societatea Turistilor Romani, cu sediul in comuna Catina, pe mosia Coraliei Boldur-Costachi, prima asociatie de acest gen din Romania

Cadrul natural, varietatea si complexitatea peisajului, indeosebi in munti si in zona colinara, la care se adauga bogate elemente de ordin istoric, etnografic si folcloric, ofera turistilor satisfactii deosebite. Muntii Buzaului si ai Vrancei, din nordul judetului, cu padurile lor seculare si intinsele pasuni, constituie indemnuri pentru popas in locuri de recreere. Intre acestia, Masivul Siriu, inalt de 1659 metri, atrage prin frumusetea peisajului, marcat de culmile domoale si pajistile alpine. Din varful sau, o extraordinara panorama se desfasoara privirii peste privelisti de o rara frumusete. Pe acest masiv se afla Lacul Vulturilor, denumit si 'Lacul fara fund', periglaciar, impresionant prin situarea sa la mare altitudine. In Subcarpatii Buzaului, Vulcanii noroiosi, de pe Dealurile Paclelor, constituie un element natural unic in tara noastra.

Pe Valea Slanicului, in apropiere de Lopatari si la Rusavatu -Viperesti, un alt fenomen impresionant este 'Focul viu', flacari albastrii ce ies din crapaturile adanci ale solului. Lacurile reprezinta alte obiective de interes turistic. Retin atentia grupurile de lacuri de la Joseni, Policiori, de pe Valea Grabicina, de la Meledic, Odaile, precum si cele de la Amara si Balta Alba, recunoscute pentru valoarea terapeutica a namolurilor.

Pentru refacerea sanatatii, turistii pot beneficia de tratament in statiunea Sarata-Monteoru, faimoasa pentru apele tamadulioare, mai ales in cazul afectiunilor reumatismale. 0 atractie aparte o reprezinta obiectivele cultural-istorice si arhitectonice, cum sunt: Castrul si thermele romane de la Pietroasele, asezarile rupestre de la Alunis-CoIti si Fisici-Bozioru, Complexul brancovenesc 'Adormirea Maicii Domnului' din Ramnicu-Sarat, Biblioteca 'V. Voiculescu' din Buzau, colectia muzeala de chihlimbar de la Colti, Tabara de sculptura in aer liber Magura, manastirile de la Ciolanu, Ratesti si Carnu. Acestora li se adauga PalatuI Comunal Buzau, astazi Primaria municipiului, PalatuI episcopal, Catedrala Episcopiei Buzaului, Seminarul Teologic, Tribunalul, MuzeuI Judetean, Complexul funerar din Cimitirul Dumbrava Buzau, unde sunt amplasate doua lucrari de Brancusi - 'Rugaciune' si bustui lui Petre Stanescu.

Un interes deosebit starneste Tezaurul 'Closca cu puii de aur', descoperit pe dealul Istrita in anul 1837, a carui copie se afla la MuzeuI Judetean.

In judetui Buzau functioneaza 7 case de cultura, 364 biblioteci, 2 muzee, Tabara de sculptura Magura, 81 camine culturale cu 118 filiale, o Casa memoriala ('V. Voiculescu' din Parscov), 4 filiale ale uniunilor de creatie. Anual, se organizeaza manifestari cultural-artistice de amploare: Festivalul national de poezie 'V, Voiculescu', Festivalul de teatru comic scurt 'Ion Baiesu', Festivalul de muzica usoara 'Mihaela Runceanu', Festivalul de muzica usoara 'Cantecul orasului' - Ramnicu Sarat, 'Toamna culturala buzoiana'. Cu aceeasi periodicitate, au loc serbarile folclorice 'Festivalul Slanicului' (Manzalesti), 'Floare de Coili' (Coili), 'Pe plauri bisocene' (Bisoca), 'Pe urme de balada' (Gura Teghii).

Biblioteca judeteana 'V. Voiculescu', infiintata in 1893, detine un patrimoniu de importanta nationala, constituit din peste 250.000 de volume si manuscrise, fiind informatizata. MuzeuI judetean, infiintat in 1895, are un patrimoniu de peste 46.000 de piese de muzeu, colectiile muzeale Colti, Cotorca, Smeeni, colectia de etnografie si arta populara 'Casa Vergu - Manaila', Casa memoriala 'V. Voiculescu Parscov; Tabara de sculptura in aer liber Magura.

La Buzau functioneaza primul teatru romanesc de proiecte - Teatrul 'G. Ciprian, infiintatTn 1996. Deschiderea oficiala a avut loc cu celebra piesa 'Omul cu martoaga' de G. Ciprian. Dintre numeroasele formatii ale artistilor amatori, doua sunt reprezentative: Ansamblul folcloric 'Plaiurile Mioritei' care a obtinut premii in Ungaria, Elvetia, Belgia, Olanda si altele, corul de camera 'Lyra' care, de asemenea, a fost rasplatit cu premii in Franta, Elvetia, Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Republica Moldova, Bulgaria.

In spatiul buzoian, satele ocupa stravechi vetre de locuire. Integrate cu mare grija in cadrul natural, gospodariile sunt asezate ergologic, dupa teren, dupa soare, dupa vale, dupa directia vantului si ploii. PunctuI central al satului il reprezinta batrana biserica din lemn sau zid, cu arhitectura ce aminteste de casele traditionale. Prin marime, arhitectura si tematica picturala, biserica ofera date socio-economice despre viata si trairile satenilor. Pictura exterioara din pridvorul bisericii, cu Raiul in stanga si ladul in dreapta, incanta, prin decor, prin duiosii, simplitate si modul direct, oarecum satirizant, de prezentare a personajelor din lumea satului. Casele si gospodariile de munte si de deal, inaltate pe temelii, beciuri sau pivnite, avand un aspect simplu si elegant, deschis si primitor, ofera conditii prielnice pentru agroturism. La Lopatari si Manzalesti, intre decoratiunile de interior se remarca tesaturile din par de capra. Vestita creatoare populara Adela Petre a capatat renume mondial cu aceste tesaturi, adevarate tapiserii ale epocii noastre. Un element etnografic distinct este portui popular specific zonei, admirat astazi in colectiile muzeale, dintre care se detaseaza colectiile de etnografie si arta populara 'Casa Vergu -Manaila' si cea a muzeului din Ramnicu-Sarat. Locuitori ai unei zone bogate in calcar, buzoienii sunt mesteri priceputi si in prelucrarea pietrei. Crucerii de la Badeni, Breaza, Naeni, Pietroasele si Ciuta au realizat adevarate dantelarii in piatra, crucile facute de ei ajungand pana in inima Baraganului. Se remarca cimitirul de la Cotorca, declarat rezervatie de patrimoniu.

Cultura

In domeniul culturii, cronologic, prima personalitate al carei prestigiu depaseste granitele judetului a fost Mitrofan, intemeietorul vestitei tiparnite din incinta Episcopiei Buzaului, la 1691. In aceasta zona s-au remarcat, mai tarziu, Gavril Munteanu, carturar luminat, Dionisie Romano, ctitor al primei scoli in limba romana la Buzau, fondatorul societatii Academice Romane, Basil lorgulescu, renumit pedagog si publicist, cel care a pus bazele Bibliotecii, Muzeului si Ateneului local.

JudetuI Buzau este locul de origine al unor personalitati cultural-stiintifice precum Gh. Munteanu-Murgoci, geolog si geograf, fondatorul pedologiei romanesti, Nicolae Vaschide, a carui opera in domeniul psihologiei experimentale l-a impus pe plan mondial, Constantin Giurescu, istoric, Traian Savulescu, fondator al scolii romanesti de micologie si fitopatologie, George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel, fost elev al Liceului 'B.P. Hasdeu', Petre Antonescu, arhitect, Stefan Vencov, fizician, Stefan St. Barsescu, pedagog. Tot de Buzau se leaga si numele unor straluciti slujitori ai penelului: Ion Andreescu, Gheorghe Tattarescu, Stefan Popescu, Petre lorgulescu - Yor, I. Petrescu-Dragoe, Margareta Sterian, Adina-Paula Moscu. Judetui Buzau a dat scenei romanesti numeroase talente lirico-dramatice: Aristide Demetriad, G. Ciprian, Vladimir Maximilian, Nicolae Leonard, Florica Cristoforeanu, Dinu Stelian, Marin Constantin.

In literatura, judetui Buzau este reprezentat de Vasile Carlova, V. Voiculescu, G. Ciprian, Constanta Marino-Moscu, I. A. Radulescu-Pogoneanu, Ion Caraion, N. Gr. Mihaescu-Nigrim, Cincinat Pavelescu, Nicolae Tautu, Ion Baiesu. Pe aceste meleaguri au poposit, de asemenea, AI. Odobescu, I.L. Caragiale, AI Vlahuta, Hortensia Papadat-Bengescu si altii.

Renumit centru cultural, Buzaul s-a remarcat si prin activitatea publicistica, reprezentata de cele peste 500 de ziare si reviste, incepand cu 'Vestitorul bisericesc', aparut in 1839, la Buzau, 'Aurora' la Ramnicu-Sarat -1875, si continuand cu celebra 'Gazeta sateanului' a lui C. C. Datculescu. In prezent, se editeaza si se tiparesc ziarele 'Opinia', 'Muntenia', 'Amprenta', emit posturile de radio 'Campus', 'Media' si 'Radio Buzau'. Isi desfasoara activitatea 3 societati comerciale de transmitere a emisiunilor TV prin cablu 'Storm TV', 'Mega Construct' si 'Romtelecom', precum si cateva tipografii, cele mai importante fiind 'Eurografic design', 'Mad Linotype' si 'Buzau'. O ampla activitate editoriala desfasoara Biblioteca judeteana, care realizeaza anual, in diverse colectii, in jur de 20 carti.

Inceputurile invatamantului in judetui Buzau sunt legate de scoala de la manastirea Meledic din Raghinari (Vintila Voda), care s-a infiintat cu peste 400 de ani in urma, unde s-au pregatit primii gramatici munteni. Alt focar in jurul caruia fiinteaza scoli, mentionate din anul 1725, este Episcopia Buzaului. La 18 aprilie 1832 se deschide la Buzau prima scoala in limba romana pentru ambele sexe, condusa de Dionisie Romano. Intre scolile de renume, unele infiintate in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, se numara actualul colegiu 'B. P. Hasdeu', Scolile normale de fete si de baieti din Buzau, LiceuI 'M. Eminescu', LiceuI teoretic 'Al. Vlahuta' din Rm. Sarat, LiceuI si scoala de arte, LiceuI Patarlagele. In anul scolar 1996/1997, in judet functionau 832 unitati de invatamant, din care 15 gradinite cu orar prelungit, 339 gradinite cu program normal, 420 unitati de invatamant primar si gimnazial, 28 licee si grupuri scolare, 1 liceu cu profil militar, o scoala postliceala sanitara, 2 scoli profesionale pentru deficienti, 8 cluburi pentru copii, precum si taberele $colare de la Arbanasi, Poiana Pinului, Monteoru, Hartagu si Fisici.

La sfirsitului anului 1996, reteaua sanitara judeteana cuprindea 8 spitale, 7 policlinici, 23 dispensare medicale urbane, 81 dispensare medicale teritoriale, 16 dispensare scolare, 79 cabinete medicale private, 3 farmacii cu capital de stat, 48 farmacii privatizate, 10 puncte farmaceutice. Pentru protectia sociala a populatiei, exista 10 crese, un camin-spital pentru batrani la Ramnicu-Sarat, 12 centre de plasament si doua cantine de ajutor social. Activitatea de educatie fizica si sport este organizata in 4 cluburi sportive si 247 asociatii, iar baza materiala a acesteia este reprezentata de 3 stadioane, peste 20 sali de sport, un bazin olimpic, o sala a sporturilor, un patinoar si altele.

Program de protectia mediului si ameliorarea terenurilor in judetul Buzau

Regularizari

Zonele afectate de eroziuni de maluri sunt:

- comuna Maxineni, sat Corbu Vechi - pe raul Siret - protectie 60 ha teren agricol si 150 gospodarii;

- comuna Racovita, sat Racovita - pe raul Buzau - protectie 3 ha teren agricol si 10 gospodarii;

- comuna Rimnicelu, sat Mihail Kogalniceanu - pe raul Buzau - protectie 3 ha teren agricol si 18 gospodarii;

- comuna Scortaru Nou - pe raul Buzau :

- satul Pitulati - protectie 3 ha teren agricol, 30 gospodarii si 1 km. cai de comunicatie;

- satul Scortaru Nou - protectie 5 ha teren agricol, 15 gospodarii, retea electrica, drum comunal 200 ml;

- satul Gurguieti - protectie 1,5 ha teren agricol, 4 gospodarii, 80 ml drum judetean.

- comuna Sutesti - pe raul Buzau : protectie 2 ha teren agricol, 18 gospodarii, 3 hale industriale.

- digul de protectie la Dunare a incintei IMB, in zona localitatii Frecatei, cuprinde : mutarea locala a digului pe o lungime de 400 m; lucrari de aparare de mal pe o lungime de 680 m; pereu de protectie pe taluz exterior a digului pe o lungime de 450 m. Valoarea estimativa a fi necesara in prima urgenta pentru evitarea ruperii digului este de cca. 5.000.000 mii lei.

Perimetre de ameliorare

Judetul Braila are o suprafata totala de 382.294 ha teren arabil, din care o parte si-a pierdut in timp bonitatea.

Prin programul de ameliorare a solurilor degradate, saraturate, in prima etapa au fost identificate 6 amplasamente, insumand 884 ha, din care : 262 ha pe teritoriul comunei Ciresu, 187 ha pe teritoriul comunei Dudesti, 305 ha pe teritoriul comunei Zavoaia si 130 ha pe teritoriul comunei Traian.

Impaduriri

Suprafata terenurilor degradate identificate la nivelul judetului Braila in scopul impaduririi este de 5.613 ha. Pana in prezent a fost elaborata documentatia pentru o suprafata de 1.896,12 ha care a fost aprobata de Directia Silvica Ialomita. Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Padurilor a aprobat in prima etapa suprafata de teren de 805,51 ha teren degradat, ce urmeaza a fi impadurit, lucrare pentru care se va elabora proiectul de specialitate in vederea executiei, imediat ce vor fi obtinute fondurile de finantare.Investitia este prevazuta a se realiza in toate localitatile judetului.

Insula Mica a Brailei

In anul 1999, Consiliul Europei a aprobat finantarea in cadrul Programului 'Life Natura' proiectul 'Plan de management integrat pentru Insula Mica a Brailei' elaborat de Departamentul de Ecologie Sistemica si Dezvoltare Durabila a Universitatii Bucuresti.

Obiectivele proiectului urmaresc in principal:

- Proiectarea si dezvoltarea infrastructurii institutionale care sa asigure managementul rezervatiei in concordanta cu legislatia interna si cu reglementarile internationale existente in domeniul conservarii biodiversitatii;

Proiectarea si dezvoltarea primului plan de management adoptiv care sa asigure concomitent, conservarea biodiversitatii si utilizarea in limitele capacitatii productive si de suport a resurselor si serviciilor generate de catre acest complex de ecosisteme, in interesul populatiei locale si pentru sustinerea procesului de dezvoltare a sistemului socio economic asociat.

Impactul politicii de transport asupra mediului

Una din cele mai importante probleme de mediu in centrele urbane aglomerate este cresterea exagerata a traficului auto, implicand o poluare excesiva a aerului. In acest sens se evidentiaza oxizii de azot, compusii organici volatili si alti precursori ai ozonului care nu pot fi controlati tehnologic.

Politica de transport guvernamentala

Politica de transport a guvernului roman are drept obiectiv principal asigurarea unui sistem de transport flexibil, sigur si eficient, pentru deplasarea interna si internationala a bunurilor si a persoanelor. De asemenea, se are in vedere asigurarea accesului direct si rapid in toate zonele Romaniei si punerea accentului pe resursele minerale si agricole ale tarii si pe pozitia sa strategica, intre Europa de Vest si Orientul Mijlociu.

O prioritate urgenta este alinierea sistemului de transport romanesc la standardele europene, ca o cerinta de baza a procesului de integrare a tarii in Uniunea Europeana.

Exista 41 de unitati administrative in Romania - judete - care sunt responsabile de problemele de planificare locala precum si de starea si protectia mediului. In conditiile alocarilor bugetare actuale, o serie de proiecte cu scopul imbunatatirii infrastructurii de transport - unele dintre ele incepute chiar inainte de 1990 - trebuie sa-si intarzie perioada de finalizare. Cu toate acestea, este necesara initierea unor proiecte viitoare privind infrastructura pentru sustinerea reorganizarii sistemului economic.

Obiectivele identificate pentru dezvoltarea infrastructurii de transport includ:

modernizarea retelei rutiere, in special a drumurilor cu legaturi internationale importante;

constructia de noi linii de cai ferate si imbunatatirea infrastructurii feroviare actuale (1.200 km, respectiv 3.900 km de sina) pentru permiterea atingerii unei viteze sporite a trenurilor;

extinderea cailor fluviale navigabile pe raurile Olt si Prut (aproximativ 630 km);

construirea a cinci noi porturi pe Dunare si Prut;

asigurarea conditiilor optime pentru desfasurarea unui trafic aerian international pe toate aeroporturile din Romania si construirea a patru noi aeroporturi.

Modernizarea transporturilor reprezinta o prioritate nationala.

In ceea ce priveste poluarea, s-au facut unele incercari de a reduce efectele negative ale traficului asupra sanatatii. Prioritatea imediata este reducerea si mai apoi eliminarea plumbului din benzina si reducerea continutului de sulf din motorina, atat nivelul plumbului actual cat si al sulfului fiind cel mai ridicat din Europa.

Pana acum, fondurile alocate cailor ferate, drumurilor, porturilor si aeroporturilor au fost insuficiente - infrastructura de transport a fost mentinuta la un nivel inferior celui al Uniunii Europene, atat in ceea ce priveste capacitatea cat si calitatea serviciilor. De asemenea, se intalnesc diferente si la nivel regional. De exemplu, densitatea drumurilor judetene, care contribuie la mobilitatea necesara industriei mici si intreprinderilor agricole, este de trei ori mai mica decat cea din Germania sau Polonia.

In 1997, guvernul a ratificat un imprumut de 150 milioane de dolari in cadrul unui program de reabilitare a peste 300 km de drumuri nationale. Intelegerea cu BIRD implica reabilitarea urmatoarelor drumuri: Bucuresti - Alexandria (78 km), Urziceni - Buzau (50 km), Buzau - Ramnicu Sarat (39 km), Craiova - Slatina (45 km), Slatina - Pitesti (75 km) si Campina - Comarnic (22 km). Contributia partii romane se ridica la suma de 540 miliarde lei. Data prevazuta pentru terminarea programului este 31 Decembrie 2000. S-a estimat ca pentru modernizarea a 8.200 km de drumuri nationale in vederea aducerii lor la standarde europene - aproximativ 56% din totalul retelei rutiere - sunt necesare 8,5 miliarde dolari SUA. Legislatia asupra transportului si mediului

In 1995, guvernul a facut public un program national de armonizare a legislatiei romanesti cu cea a Uniunii Europene. Responsabilitatea acestui program a revenit Departamentului de Integrare Europeana, care a avut nevoie pentru realizarea lui de mai mult de doi-trei ani cat se anticipase. Acest lucru se datoreaza numarului mare de legi luate in discutie (in jur de 100) si de faptul ca la randul lor, o serie de Directive Europene au suferit modificari. Departamentul de Integrare Europeana a fost asistat de-a lungul programului de GOPA, o firma specializata de consultanta care asigura asistenta tehnica in domeniul armonizarii legislatiei.

In timpul acestui proces, Departamentul a pus la punct o Lege Generala a Transporturilor care a intentionat sa cuprinda un numar de principii preluate din legislatia Uniunii Europene. In practica, aceasta lege s-a dovedit a nu fi viabila.

Daca autovehiculele ar plati o rata proportionala cu impactul pe care il au asupra suprafetei drumurilor, s-ar putea ajunge la unele schimbari radicale privind impartirea transportului marfurilor pe sosea si pe calea ferata si la o mai mare eficienta energetica.

Se stabileste necesitatea de a lua in considerare conservarea mediului, utilizarea terenului, siguranta traficului, protectia mediului, planificarea urbana si facilitatile acordate persoanelor in varsta si celor cu handicap.Articolul 37 stabileste ca pentru toate drumuri nationale noi trebuie efectuata o Evaluare a Impactului asupra Mediului

Dupa consultari cu mai multe ministere, autoritatea centrala pentru protectia mediului a realizat o lista cu indrumari tehnice, standarde si aplicatii asupra:

calitatii aerului si gradului de poluare atmosferica datorat surselor stationare si mobile;

carburantilor si calitatii transportului;

poluarii fonice;

metodelor de masurare si analiza, inclusiv alegerea amplasarii punctelor de colectare si utilizarea instrumentelor de analiza (frecventa masuratorilor etc).

Interventia guvernului

Este necesara o interventie a guvernului in cazul in care se doreste un control mai bun asupra emisiilor provenite de la vehicule. O serie intreaga de guverne au introdus diferite masuri, dintre care unele au mers iar altele nu au mers. Studiile efectuate asupra mai multor planuri adoptate la nivel european sugereaza ca acolo unde interventia statului a dat gres, aceasta se datoreaza in primul rand urmatoarelor motive:

politica preturilor nu reflecta costurile de mediu ale transporturilor, ceea ce duce la cresterea cererii pentru vehicule si drumuri;

politicile fiscale de impozitare si taxare a vehiculelor si carburantilor sunt incorecte - de exemplu, camioanele de mare tonaj nu sunt obligate sa-si plateasca costurile reale pentru drumuri iar politica in ceea ce privesc carburantii nu face diferentierea intre carburanti in functie de impactul lor asupra mediului;

subventiile sunt prost plasate si provoaca cresterea traficului;

masurile restrictive (limitarile de viteza si controlul asupra locurilor de parcare) nu sunt bine puse in practica;

existenta unei proaste coordonari intre politica de transport si celelalte politici.

Guvernele ar trebui sa depuna eforturi mai mari pentru diagnosticarea problemelor si sa adopte o abordare mai strategica, prin integrarea politicilor de transport si de protectie a mediului.

Conflicte potentiale intre transport si durabilitate

Politica de transport a multor tari poate fi considerata a fi in conflict cu obiectivele dezvoltarii durabile din mai multe cauze. Politica de transport:

se bazeaza pe resurse neregenerabile de carburanti;

consuma alte materiale care nu sunt regenerabile;

provoaca poluarea aerului, apelor si solului;

conduce la pierderi de vieti din cauza accidentelor si afecteaza serios sanatatea umana si calitatea vietii;

promoveaza metode de utilizare a terenurilor a caror viabilitatea depinde de sistemele de transport;

are drept rezultat deteriorarea stocului natural si semi-natural de habitate in zone cu valoare naturala sau culturala.

Promovarea bicicletelor si descurajarea utilizarii automobilelor

O serie de tari si multe comunitati au adoptat politici de promovare a bicicletelor. Exemple pozitive pot fi gasite in Olanda sau Danemarca. In multe orase olandeze, rata deplasarilor efectuate cu bicicleta poate ajunge la 20 si chiar 50%. In Japonia, legislatia ofera posibilitatea autoritatilor locale de a cere amenajarea de parcari pentru biciclete in cadrul statiilor de tren. Se pare ca principalul determinant al utilizarii crescande a bicicletei este interventia guvernului, mai mult decat preferintele consumatorilor sau alti factori.

De asemenea, s-au scris multe despre metodele de descurajare a utilizarii automobilului. Urmatoarele exemple reprezinta initiative ce pot fi adoptate de catre companiile private:

realizarea unei politici interne referitoare la utilizarea autoturismelor si publicarea sa pentru angajati;

punerea la dispozitie a vehiculelor doar atunci cand acest lucru este esential pentru slujba sau pentru atragerea ori retinerea personalului angajat;

descurajarea modului rapid sau neatent de conducere - acest lucru poate cere o schimbare a valorilor comune;

realizarea de rapoarte regulate asupra consumului de carburanti de catre fiecare utilizator al vehiculelor;

incurajarea angajatilor de a utiliza trenul sau autobuzul si descurajarea lor de a efectua deplasari inutile;

incurajarea utilizarii crescute a telefonului, faxului si teleconferintelor;

asigurarea de masini care sa fie utilizate de mai multe persoane (sau chiar biciclete), lucru care va determina oamenii sa nu vina la lucru cu masina personala decat cand este absolut necesar.

Modalitati de reducere a traficului si de imbunatatire a calitatii mediului

Comunicatiile s-au dezvoltat atat de rapid incat au alterat in mod dramatic motivatiile si modalitatile de transport. In literatura este aproape unanim acceptat faptul ca progresul tehnologiei calculatoarelor si telecomunicatiilor determina descongestionarea si descentralizarea oraselor. Nu exista nici o indoiala ca progresul tehnologic rapid a avut si va continua sa aiba o puternica influenta asupra arhitecturii si a organizarii oraselor. Activitatea de zi cu zi a societatii actuale are implicatii asupra mediului mai puternice decat oricare alta societate din istoria omenirii. Aceste implicatii se rasfrang asupra costurilor economice si sociale

Un mod de a reduce traficul si a imbunatati calitatea aerului este telelucrul, activitatea desfasurandu-se acasa sau in centre special amenajate, aproape de casa.

Telelucrul, intr-o acceptiune mai larga, reprezinta utilizarea calculatoarelor si a telecomunicatiilor pentru a schimba geografia de lucru acceptata.

Recentele dezvoltari tehnice si sociale au contribuit mult la suprapunerea activitatilor casnice cu cele lucrative. Telecomunicatiile moderne si tehnologia computerelor permit indeplinirea sarcinilor de servici acasa, fara a mai fi necesare deplasari frecvente si la distanta pentru a ajunge la locul de munca

Din estimarile neoficiale efectuate la noi in tara (unde, pana in prezent, nu s-a efectuat niciun studiu oficial in acest sens), ar rezulta ca in Romania activeaza in prezent cca. 1000 telelucratori, fata de aproximativ 100 cati erau acum 5 ani.

Telelucrul implica anumite avantaje economice si sociale, precum :

-cresterea presiunii asupra industriei, pentru a reduce costurile simultan cu imbunatatirea serviciilor;

-imbunatatirea calitatii mediului, in special prin impactul asupra drumurilor si masinilor;

-aparitia unei economii de retea, in care telelucrul si telecomertul vor juca un rol central;

-comutarea de la 'slujba platita' la oportunitati de lucru', cu o crestere a rolului individului si al intreprinderilor mici si mijlocii

Beneficii sociale si economice

- descongestionarea traficului;

- reducerea deplasarii si a poluarii;

- oportunitati de lucru mai mari;

- accesul la lucru pentru oamenii cu dificultati specifice;

- regenerarea economica.

Convergenta telecomunicatiilor cu tehnologia calculatoarelor care faciliteaza telelucrul, face de asemenea posibile alte forme de interactiune colectiva, cunoscute sub numele de teleactivitati.

Teleactivitatile sunt activitatile socioeconomice bazate pe sisteme de telecomunicatii interactive, individualizate si asincrone care conecteaza persoane, obiective si informatii independent de distanta care le separa.

Desi se pare ca telelucrul are cel mai mare impact social si de mediu, celelalte teleactivitati, precum telecomertul, si telesocializarea, contribuie si ele la aceste efecte.

Exista o relatie simbiotica intre diferitele teleactivitati. In momentul in care oamenii incep o teleactivitate, creste si activitatea acestora in domeniul celorlalte teleactivitati.

Telecomertul reprezinta utilizarea telecomunicatiilor si a calculatoarelor pentru a vinde si a cumpara produse si servicii.

Cataloagele on-line de produse si servicii au, dintre formele de vanzari-cumparari cu prezentare si comanda la distanta (prin telex, fax, telefon, posta, CD-ROM, etc.), cel mai mare potential de revolutionare a comertului cu produse si servicii. Ele sunt usor de actualizat si permit efectuarea de comenzi on-line.

Telecomertul nu va inlocui niciodata complet vanzarile clasice, intrucat spatiile fizice de comert reprezinta, in acelasi timp, si locuri de interactie sociala si economica. Crearea unei astfel de atmosfere pe Internet, intr-un mediu digital, este deosebit de dificila. Dar, intrucat cumparaturile pot fi facute in acest mod si de acasa, unul din efectele acestei teleactivitati este si eliminarea deplasarilor necesare in cazul cumparaturilor prin metodele clasice. Sunt reduse astfel si costurile implicite, simultan cu ocuparea, de catre magazine si centre de comert, a unui spatiu fizic mult mai redus, ceea ce face posibila utilizarea spatiilor ramase disponibile in scopuri sociale sau de protectie a mediului inconjurator.

Chiar daca efectele imediate ale promovarii telecomertului nu vor conduce la abandonarea metodelor clasice de a efectua cumparaturi, aceasta teleactivitate va avea un efect benefic asupra mediului inconjurator. Alte efecte al telecomertului pot fi descentralizarea zonelor urbane aglomerate, o repartitie mai echilibrata a zonelor urbane locuite, si reducerea utilizarii automobilelor.

Impactul telelucrului si al teleactivitatilor asupra mediului

Activitatea zilnica a oamenilor are un important impact asupra mediului inconjurator. Aceasta se repercuteaza automat asupra costurilor sociale si economice. Telelucrul, si intr-o masura mai mica teleactivitatile, reprezinta o modalitate de reducere a efectelor negative asupra mediului a activitatilor umane.

Reducerea utilizarii automobilelor si a consumului de resurse neregenerabile

Conform studiilor Ministerului Transporturilor al SUA, Agentiei de Protectia Medilui si AT&T, numai angajatii AT&T au evitat in 1999, prin activitati de telelucru, parcurgerea a cca. 140 milioane km, economisind astfel 15,6 l de benzina. In acest mod s-a reusit sa se evite urmatoarele emisii de poluanti:

-37 milioane kg dioxid de carbon

-162 milioane kg hidrocarburi

-84 milioane kg oxizi de azot

-1,25 miliarde kg monoxid de carbon

Aceste cifre sunt mari pentru ca nu se ia in considerare numai cantitatea de combustibil consumata, ci si transformarile fizico-chimice la care este supus aerul.

Prin eliminarea deplasarilor fizice, telelucrul poate reduce implicit si consumul de resurse neregenerabile. Chiar daca exista tendinta de a reduce emisiile poluante ale automobilelor prin utilizarea de filtre si noi tehnologii, acestea nu pot fi eliminate definitiv, iar marile corporatii din domeniul petrolului au investit prea mult in infrastructura lor pentru a permite o comutare rapida a transportului auto prin utilizarea energiei solare.

Telelucrul permite reducerea acestei poluari, prin renuntarea la utilizarea automobilului pentru deplasarea la locul de munca. In plus, in acest mod se reduc si costurile necesare intretinerii automobilelor, a drumurilor publice, etc. Studii asupra telelucratorilor au aratat ca acestia renunta zilnic la cel putin doua deplasari cu transportul auto.

De asemenea, telelucrul poate reduce aglomerarea traficului urban in perioadele sale de varf.

Pentru ca telelucrul sa aiba ca efect o reducere efectiva a traficului urban sunt necesare o planificare si o strategie comune si coordonate din partea diverselor departamente guvernamentale si ale administratiei locale. Impactul este minim in lipsa acestor corelari.

Trebuie avut insa in vedere ca diminuarea utilizarii automobilelor ar avea efecte financiare negative asupra unor sectoare economice. De asemenea, s-ar reduce taxele si impozitele generate de vanzari, servicii si intretinerea automobilelor. Aceste implicatii fac mult mai dificila adoptarea efectiva a unei astfel de strategii.

Mai multe studii asupra impactului lucrului la distanta asupra traficului considera ca se poate ajunge astfel la o reducere a traficului auto zilnic de pana la 38%.

Reducerea solicitarilor de spatii fizice

Una din legile economice fundamentale ale fortei de munca spune ca oamenii se muta la orase in cautarea locurilor de munca, simultan cu deplasarea din centrele urbane aglomerate catre zonele periferice si orase mai mici, in cautarea unui mediu de viata mai bun, cu conditia ca locul de munca sa poata fi accesibil cu ajutorul transportului in comun sau personal. In cazul telelucrului, distanta fata de locul de munca devine un element nesemnificativ. Se poate lucra la distanta chiar daca esti in varf de munte.

Raspandirea pe scara larga a telelucrului in cadrul unei companii va diminua nevoile de spatiu de lucru. Aceasta presupune micsorarea costurilor necesare securizarii, operarii si mentinerii locurilor de munca, ca si a celor destinate mediului (incalzire, ventilatie, aer conditionat, etc.) si spatiilor de parcare pentru automobilele lucratorilor. Parcarile, de ex., sunt sursa multor probleme de. Spatiile de parcare uriase actioneaza ca un colector solar gigant, scazand albedoul suprafetei pamantului si crescand temperatura in vecinatatea lor. Aceasta incalzire locala determina o crestere a temperaturii medii a zonelor urbane, fenomen cunoscut sub numele de "efect termic insular'.

Constructia parcarilor se face in detrimentul spatiilor verzi si a celor agricole. Intr-un oras dezvoltat, se poate ajunge ca jumatate din terenul utilizat sa fie alocat diverselor nevoi automobilistice (parcare, intretinere, etc.). Cheltuielile urbane cu aceste spatii, precum si poluarea fizica a acestor zone (inclusiv prin deversareea locala a unor deseuri) vor fi, in cazul utilizarii telelucrului, mult diminuate.

Modificari asupra utilizarii infrastructurii de transport

Intrucat telelucrul actioneaza ca o forta descentralizatoare, infrastructura de transport ajunge sa fie mai putin solicitata. O astfel de strategie, daca este aplicata pe scara larga, poate avea consecinte majore pentru reteaua de transport si activitatile legate de constructia, intretinerea si repararea acesteia.

Modificari asupra activitatilor casnice

Telelucrul permite o utilizare mai eficienta a spatiului de acasa. Spatiile nefolosite pot fi convertite in birouri, permitand o repartitie mai rationala a impozitelor si taxelor aferente. Se economisesc astfel si banii dedicati cheltuielilor pentru microclimat, care vor fi cheltuiti acum doar pentru un singur spatiu, intrucat locul de munca si cu cel de acasa coincid.

Implicatii asupra urbanismului

Telelucrul contribuie la o descentralizare a aglomerarilor urbane, oamenii nemaifiind obligati sa locuiasca aproape de locurile lor de munca.

Multe din impactele asupra mediului luate in discutie sunt rezultatul modificarilor comportamentale ale oamenilor. Aceste modificari au la baza motivatii prioritare de ordin personal, social sau economic.

Implicatii asupra consumului de material lemnos si a deseurilor de hartie rezultate

'Eliminarea hartiilor', sintagma echivalenta dintotdeauna cu eliminarea birocratiei, devine un deziderat realizabil in era tehnologiei si informatizarii. Elementele-cheie pentru aceasta sunt:

-utilizarea pe scara larga a mesajelor electronice - e-mail;

-dezvoltarea unui sistem intranet , in care manualele, deciziile, specificatiile, etc. sa fie stocate pe support magnetic, pe pagini web de circulatie interna, rezultand astfel si o accesare mai rapida a informatiei;

-cooperarea on-line, prin transferul in retea de fisiere electronice in locul unei circulatii mai lente a hartiilor;

-reducerea documentatiei pe support de hartie in relatiile firmelor cu beneficiarii, clientii si furnizorii

Concluzii

Daca se adopta pe scara larga, teleactivitatile vor afecta profund geografia si functiunile asezarilor umane. Aceste modificari au un impact major asupra mediului. Se prognozeaza ca se va ajunge astfel la multiple zone cu activitate intensa, distribuite uniform in cadrul unor asezari urbane. Astfel, cu un mic ajutor din partea politicienilor, a edililor si a proiectantilor, dezvoltarea telelucrului si a teleactivitatilor poate face ca orasele noastre sa devina asezaminte mai curate si mai functionale.

Un domeniu important care poate ajuta la dezvoltarea telelucrului si teleactivitatilor cu impact supra mediului este dezvoltarea noilor industrii si a locurilor de munca din aceste sectoare. Pentru aceasta, un rol decisiv il au organizatiile, atat private cat si de stat, intelegerea, de catre ele, a rolului decisiv a economiei on-line si a noului mod de lucru in dezvoltarea societatii.

Din punct de vedere al strategiei de dezvoltare, politicile cu cel mai mare impact in prezervarea mediului prin teleactivitati sunt cele privind utilizarea terenurilor urbane si rurale, si dezvoltarea economica, ca si deciziile asupra dezvoltarii locale.

Cel mai bun mod pentru stat de a sustine o politica de mediu eficienta si competitiva, se realizeaza prin considerarea unei forme mixte de dezvoltare, promovand atat formele clasice de lucru cat si cele specifice, rezultate din dezvoltarea intensiva a    tehnologiei informatei si comunicatiei. In acest fel, diversele agentii implicate in dezvoltarea economica pot combina strategia de dezvoltare durabila cu cea de dezvoltare a tehnologiei informatiei si comunicatiei.

Modalitati prin care statul poate dezvolta o strategie eficienta pentru dezvoltarea durabila prin implementarea la nivel national a teleactivitatilor:

-includerea, in strategiile de dezvoltare durabila, a utilizarii teleactivitatilor;

-promovarea sustinuta a acestor concepte prin crearea unor departamente speciale in cadrul agentiilor guvernamentale cu activitate in domeniul tehnologiei informatiei si comunicatiei;

-dezvoltarea serviciilor on-line;

-incurajarea infiintarii de organizatii si asociatii cu preocupari in domeniul teleactivitatilor, precum si a firmelor care apeleaza la aceste metode alternative de lucru;

-infiintarea de telecentre.

Bibliografie:

Ion Miclea, "Buzau - monografie", Editura Sport turism, Bucuresti, 1988

Muzeul judetean Buzau, "Colectia muzeala colti", Combinatul Poligrafic "Casa Scanteii",1987

Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, "Ghidul agroturistic al vaii Buzaului", Editura Micador, Reghin, 2000

Florina Bran, "Ecoogie generala si protectia mediului", Academia de studii economice, Bucuresti, 1996

George Georgescu, "Reforma economica si dezvoltarea durabila", Editura Economica, 1995

Comisia Nationala Pentru Statistica, "Mediul inconjurator in Romania", 1999