Locul si rolul prefectului in sistemul administratiei publice din Romania

Locul si rolul prefectului in sistemul

administratiei publice din Romania

Scurt istoric

Dupa cum sustine profesorul M. Waline, prefectul, este o creatie aparuta dupa Revolutia Franceza (1789), pana la modificarea Constitutiei Frantei din 1958. Astfel, prefectul, era reprezentantul Guvernului si sef al departamentului in care functiona.

In Constitutita Franceza din 1958, prefectul este:

reprezentantul statului - reprezintai nteresele nationale;

este reprezentant al Guvernului;

este organ de administratie;

coordonator al serviciilor statului din departamentul respectiv.

In Romania se vorbeste despre institutia prefectului dupa Unirea Principatelor din 24 ianuarie 1959, pentru prima data in Legea numarul 356/14 aprilie 1864, art. 91 "Prefectul, ca cap al administratiei judetene, dirige toate lucrarile acestei administratiuni si executa hotararile Consiliului Judetean".

Prefectul mai era denumit si comisar al Guvernului pe langa consiliul judetean.

Conform prevederilor Legii pentru Organizarea Administratiunii Locale din anul 1929, prefectul se numeap rin decret legal la propunerea Ministerului de Interne. Tot aici era prevazuta tripla calitate a prefectului cu atributiuni corespunzatoare:

delegat al autoritatii centrale;

reprezentatnt al Guvernului;

seful politiei judetene.

Rezulta ca autonomia locala reprezinta un principiu al implemntarii institutiei prefectului in sistemul administratiei publice.   

Dupa 1944, pana la Revolutia din 1989, institutia prefectului nu am ai fost reglementata de acte normative.

In baza actelor normative nou aparute, respectiv: Legea nr. 69 din 1961, modificata si completata prin Decretul numarul 215/2001 si prevederile OUG nr. 179 din 14.12.2005, prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local.

Guvernul numeste cate un prefect in fiecare judet si in Municipiul Bucuresti, la propunerea Ministrului Administratiei si Internelor, actualmente Ministerul Administratiei si Reformelor.

Prefectul este garantul respectarii legii si a ordinii publice la nivel local.

Ministrii si conducatorii celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea guvernului, pot delega prefectului unele dintre atributiile lor de conducere si control cu privire la activitatea serviciilor publice deconcentrate din subordine, activitatea acestuia intemeindu-se pe urmatoarele principii:

legalitatii, impartialitatii si obiectivitatii;

transparentei si liberului acces la informatiile de interes public;

eficientei;

responsabilitatii;

profesionalizarii;

orientarii catre cetatean.

Pentru exercitarea de catre prefect a prerogativelor care ii revin potrivit Constitutiei si altor legi se organizeaza si functioneaza institutia prefectului, sub conducerea prefectului. Aceasta, fiind o institutie publica, cu personalitate juridica, cu patrimoniu si buget propriu. Prefectul este ordonator tertiar de credite.

Prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale.

Lista serviciilor publice deconcentrate se aproba prin decizia Primului-Ministru si se actualizeaza la propunerea Ministrului Administratiei si Reformei.

Exercitarea drepturilor si asumarea obligatiilor civile ale institutiei prefectului se realizeaza de catre prefect sa ude catre o alta persoana anume desemnata prin ordinul acestuia.

Activitatea institutiei prefectului este finantata de la bugetul de stat, prin M.A.R. si din alte surse legal constituite; poate beneficia si de programe cu finantare internationala.

Conducatorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului au obligatia sa transmita prefectului proiectul de buget. Dupa avizarea acestuia, prefectul inainteaza proiectul de buget conducatorului institutiei ierarhic superioare Serviciului Public Deconcentrat.

Situatiile financiare privind executia bugetara, intocmite de serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale si subordinea Guvernului, se transmit prefectului pentru avizare. Dupa avizare prefectul inainteaza situatiile financiare conducatorului institutiei publice ierarhic superioare serviciului public deconcentrat. Avizul prefectului are doar caracter consultativ.

Pentru indeplinirea atributiilor si prerogativelor ce ii revin potrivit legii, prefectul este ajutat de doi subprefecti. Prefectul Municipiului Bucuresti este ajutat de trei subprefecti.

Actualmente atributiile prefectului se stabilesc prin hotarare de Guvern.

Drepturile si indatoririle prefectilor si subprefectilor:

dreptul la indemnizatii de instalare, locuinta de serviciu, cheltuieli privind chiria locuintei de serviciu;

prefectului in functie i se acorda onoruri militare;

prefectul si subprefectii nu pot fi membri ai unui partid politic sau ai unei organizatii careia ii este aplicabil regimul juridic ca si partidelor politice, potrivit legii, sub sanctiunea destituirii lor din functia publica;

prefectul si subprefectul raspund, dupa caz, disciplinar, administrativ, civil sau penal pentru faptele savarsite in exercitarea atributiilor ce le revin, in conditiile legii.

Atributiile prefectului

asigura, la nivelul judetului sau dupa caz, al Municipiului Bucuresti, aplicarea si respectarea Constitutiei, a legilor, a ordonantelor si a hotararilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum si a ordinii publice;

actioneaza pentru realizarea obiectivelor cuprinse in Programul de guvernare si dispune masuri necesare pentru indeplinirea lor;

actioneaza pentru asigurarea climatului de pace sociala, mentinerea unei comunicari permanente cu toate nivelurile institutionale si sociale, acordand atentie prevenirii tensiunilor sociale;

stabileste, impreuna cu autoritatile administratiei publice locale, prioritatile de dezvoltare teritoariala;

asigura, impreuna cu autoritatile si organele abilitate, ducerea la indeplinire, in conditiile stabilite de lege, a masurilor de pregatire pentru situatii de urgenta;

dispune, in calitate de Presedinte al Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta, masurile care se impun pentru prevenirea si gestionarea acestuia si foloseste in acest sens, sumele special prevazute in bugetul propriu, cu aceasta destinatie;

utilizeaza, in calitate de sef al protectiei civile, fondurile special alocate, de la bugetul de stat si baza logistica de interventie in situatii de criza, in scopul desfasurarii in bune conditii a acestei activitati;

dispune masuri corespunzatoare pentru prevenirea infractiunilor si apararea drepturilor si a sigurantei cetatenilor, prin organele legal abilitate;

asigura realizarea Planului de Masuri pentru Integrare Europeana;

hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu institutii similare din tara si din strainatate, in vederea promovarii intereselor comune;

asigura folosirea, in conditiile legii, a limbii materne in raporturile dintre cetatenii apartinand minoritatilor nationale si serviciile publice deconcentrate in unitatile administrativ-teritoriale in care acestia au o pondere de peste 20 %.

Prefectul indeplineste si alte atributii:

- poate verifica masurile intreprinse de primar sau de Presedintele Consiliului Judetean, in calitatea lor de reprezentanti ai statului, in unitatea administrativ-teritoriala si poate sesiza organele competente in vederea stabilirii masurilor necesare, in conditiile legii;

- din comisia de concurs pe ocuparea postului de conducator al unui serviciu public deconcentrat face parte obligatoriu si un reprezentant al institutiei prefectului din judet;

- prefectul poate propune ministrilor si conducatorilor celorlalte organe ale administratiei publice centrale organizata la nivelul unitatilor administrativ teritoriale, sanctionarea conducatorilor serviciilor publice deconcentrate din subordinea acestora;

- in fiecare judet functioneaza un colegiu prefectural, compus din prefecti si subprefecti si conducatorii serviciilor publice deconcentrate, la care pot fi invitate si alte persoane; colegiu care se convoaca, de catre prefect, cel putin o data pe luna si oricand se considera ca este necesar;

- in exercitarea atributiei cu privire la verificarea legalitatii actelor administrative ale Consiliului Judetean, ale consiliului local sau ale primarului, prefectul, cu cel putin 10 zile inainte de introducerea actiunii, in contenciosul administrativ, va solicita autoritatilor care au emis actul, cu privire la verficarea legalitatii actelor administrative ale consiliului judetean, ale consiliului local sau ale primarului, prefectul, ce cel putin 10 zile inainte de introducerea actiunii in contenciosul administrativ, va solicita autoritatilor care au emis actul, cu motivarea necesara, reanalizarea actului socotit nelegal, in vederea modificarii, sau dupa caz, a revocarii acestuia. Actiuni introduse de prefect sunt scutite de timbru si se judeca la regim de urgenta (termen 10 zile);

- prefectul poate solicita primarului sau presedintelui consiliului judetean, dupa caz, sa convoace sedinte extraordinare, in cazuri care necesita adoptarea unor masuri imediate, pentru prevenirea, limitarea sau inalturarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizotiilor, precum si pentru apararea ordinii si linistii publice;

- in caz de urgenta sau de criza, autoritatile militare si organele locale ale M.A.R au obligatia sa infroemze si sa sprijine prefectul;

- prefectul poate solicita institutiilor publice si autoritatilor administratiei publice locale documentatii, date si informatii, iar acestea sunt obligate sa i le furnizeze cu celeritate si in mod gratuit.

Actele emise de prefect

Pentru indeplinirea atributiilor ce ii revin, prefectul emite ordine cu caracter individual sau normativ, in conditiile legii:

ordine prin care se stabilesc masuri cu caracter tehnic sau de specialitate;

ordine cu caracter normativ emise de prefect se publica potrivit legii;

ordinele care contin dispozitii normative devin executorii dupa ce au fost aduse la cunostinta publica;

ordinul prefectului cu caracter individual dvine executoriu de la data comunicarii catre persoanele interesate;

ordinele emise de prefect, in calitate de presedinte a Comitetului Judetean, pentru situatii de urgenta produc efecte juridice de la data aducerii la cunostinta si sunt executorii;

ordinele cu caracter se comunica de indata M.A.R.

M.A.R poate propune Guvernului anularea ordinelor emise de prefect, daca le considera nelegale sau netemeinice;

Prefectii sunt obligati sa comunice ordinele emise conducatorului institutiei ierarhic superioare; acestea pot propune Guvernului masuri de anulare;

Cancelaria prefectului si oficiile prefecturale

cancelaria prefectului este un comparitment organizatoric distinct, care cuprinde urmatoarele functii de executie: directorul cancelariei, doi consilieri, un consultant, secretarul cancelariei.

Personalul din cadrul cancelariei prefectului este numit sau eliberat din functie de catre prefect. Acest personal isi desfasoara activitatea in baza unui ocntract individual de munca, incheiat in conditiile legii, pe durata exercitarii functiilor publice de catre inaltul functionar public;

Activitatea cancelariei prefectului este coordonata de director, care raspunde in fata prefectului. Salarizarea intregului personal se face conform prevederilor legale.

Prefectul poate organiza prin ordin, in cadrul numarului de posturi si al fondurilor aprobate anual, oficii prefecturale (Bucuresti - in fiecare sector):

ordinul prefectului in acest sens se emite numai cu avizul Ministerului Administratiei si Reformelor;

oficiile prefecturale fac parte integranta din institutia prefectului;

oficiile prefectuarale sunt conduse de catre u nsef al oficiului prefectural, functie ce este echivalenta cu a unui director executiv. Numirea, modificarea, suspendarea si incetarea raportului de serviciu se face de catre prefect, in conditiile legii.