Reforma administratiei publice in contextul integrarii europene

Reforma administratiei publice in contextul integrarii europene

Societatea romaneasca se afla intr-un proces de schimbare in care toate elementele de ordin economic, social, politic, civic au cunoscut o noua dinamica in incercarea de adaptare la conditiile prezente.

Un sistem democratic este functional atunci cand economia inregistreaza reusite si in masura in care se dezvolta un spirit democratic in mentalitatea sociala.

In aceasta transformare a societatii romanesti nu se poate face abstractie de sistemul administratiei publice, de necesitatea introducerii unei dimensiuni europene in acest domeniu, in conformitate cu valorile acestui spatiu administrativ.

Administratiile publice locale in perioada imediat urmatoare au ca prioritati: ameliorarea furnizarii de servicii locale de calitate, cresterea veniturilor la nivel local, sprijinirea dezvoltarii capacitatii de valorificare a potentialului local si implementarea de masuri pentru atragerea de investitori strategici in zona de competenta in acest scop, administratiile publice locale sunt considerate ca unitati primare ale politicii locale si ale procesului decizional.

Provocare majora pe termen scurt si mediu a administratiilor publice locale este cel al crearii mecanismelor care sa sustina aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, atat pentru a face fata schimbarilor culturale, economice si a putea gestiona fondurile europene, cat si pentru a pune in practica politicile publice. In acest sens, se recomanda dezvoltarea capacitatii administratiilor publice locale si prin cresterea nivelului de pregatire a functionarilor publici de la nivelul institutiilor administratiei publice locale. Un rol important revine in acest sens reformei functiei publice. Crearea unui corp de functionari publici neutru din punct de vedere politic, profesionist si onest va asigura premisele unei transformari reale a administratiei publice din tara noastra.

Pe plan mondial tendinta ultimilor douazeci de ani este cea a globalizarii si dezvoltarii intense a sistemelor sociale. In acest nou context statele nationale sunt puse intr-o pozitie cu totul noua, in care institutiile si sistemele administrative trebuie sa fie flexibile pentru a se adapta acestor transformari. In noul context geopolitic administratia publica centrala si locala au devenit factori definitorii in competitivitatea economica a unei tari sau regiuni economice.

Pentru Romania procesul de transformari din administratia publica capata noi dimensiuni. Astfel, acestea trebuie sa raspunda noilor schimbari din economia mondiala, dar in egala masura si noilor cerinte ale procesului de integrare in structurile Uniunii Europene. Reforma administratiei publice implica modificari de substanta ale componentelor sale majore, atat la nivelul administratiei publice centrale cat si al administratiei publice locale si a serviciile publice in general. Pe de alta parte, dezvoltarea democratiei reclama instituirea unei noi relatii intre cetateni si administratie, cresterea si intarirea rolului autoritatilor si reconsiderarea parteneriatului cu societatea civila si aletii locali.

Adesea, discutiile despre reforma administratiei publice din Romania dau nastere unor confuzii referitoare la sensul acestei expresii. Concret, reforma inseamna mai mult decat imbunatatirea capacitatii administrative. Pe scurt, raspunsul este ca acestea sunt doua concepte diferite despre organizarea sectorului public. Totusi, ele sunt corelate functional.

Reforma administratiei publice este un concept larg, care include toate aspectele organizarii sectorului public, printre care se remarca: "arhitectura" generala a ministerelor si agentiilor, organizatiile si institutiile de la nivel local, sistemele, structurile, procesele, motivatiile, precum si modul de supraveghere a acestora si de adaptare periodica a sistemului.

Pe de o parte, administratia se refera la modul in care este autorizata formal, ordonata si organizata coordonarea activitatilor din sectorul public, iar pe de alta parte, capacitatea administrativa care este o evaluare a functionarii structurii ierarhice a personalului din serviciile publice, fiind deci doar unul dintre elementele reformei administratiei publice.

Cu toate acestea, capacitatea administrativa este esentiala pentru reforma si pentru functionarea statului, dar este doar o parte a acestei viziuni complexe si, in sine, nu poate asigura rezultatele asteptate de la o administratie moderna. De fapt, simpla crestere a capacitatii administrative poate fi un impediment in obtinerea rezultatelor, pentru ca depinde partial de modul in care este organizata si realizata, dar si de modul de incadrare cu personal si de atitudinea acestora referitoare la realizarea atributiilor lor.

Pentru sustinerea procesului de transformare a administratiei publice, in acord cu cerintele procesului de reforma din acest domeniu este nevoie de un ansamblu coerent de masuri ce trebuie intreprinse intr-o perioada bine delimitata, in domeniul functiei publice, care urmareste crearea unui corp profesionist de functionari publici, stabil si neutru din punct de vedere politic, in domeniul administratiei publice locale prin continuarea procesului de descentralizare/deconcentrare a serviciilor publice si cel al administratiei publice centrale prin imbunatatirea procesului de formulare a politicilor publice.

Pentru a combina ierarhia administrativa clasica cu managementul modern, creativ si orientat spre rezultate intr-o organizare unitara a sectorului public, trebuie sa modificam "arhitectura" generala a sistemului, diversele forme ale contractului de munca din sectorul public, rolurile si functiile agentiilor, reproiectarea sistemelor si proceselor decizionale interne, modurile si nivelurile participarii si incluziunii sociale in luarea deciziilor si implementarea politicilor, sistemele de stabilire a obiectivelor, masurarea performantelor, alocarea resurselor, asumarea raspunderii, supravegherea si controlul etc. Reforma administratiei publice include toate aspectele organizarii statului si fiecare dintre acestea trebuie verificate, testate si, daca este necesar, ajustate, pentru a obtine cea mai potrivita combinare a structurii ierarhice si capacitatii administrative cu eficacitatea si eficienta manageriala si capacitatea de a obtine rezultate si performante. Insa, problema managementului este una esentiala, reprezinta un test-cheie si acopera toate celelalte aspecte deoarece schimba intregul potential al statului si, intr-o lume competitiva, tarile trebuie sa urmeze tendinta globala cat mai repede pentru a nu iesi din competitie.

Pentru sustinerea unui proces consistent si coerent de reforma, la nivelul sistemului, este necesara existenta unei retele stabile de promovare a schimbarii alcatuita din principalii actori ai procesului.

In practica, reteaua de reforma isi poate demara activitatea prin a incerca sa dezvolte capacitatile de management, si sa gaseasca solutia pentru inserarea acestor capacitati in ierarhiile existente ale statului. Pas cu pas, acest proces identifica tipul de probleme pe care celelalte tari au trebuit sa le rezolve si in fiecare etapa acestea vor deveni noile preocupari ale reformei administratiei publice. In acest fel, reforma se va dezvolta in timp, animata de nevoia combinarii ierarhiei si managementului intr-un sistem unitar.

Intelegerea tipurilor de probleme cu care s-au confruntat si pe care le-au rezolvat celelalte tari in acest proces va scurta ciclul de invatare pentru Romania.

Utilizarea sondajului statistic in analiza caracteristicilor procesului de implementare a reformei in administratia publica.