Metoda "Profilul psihosocial al grupului"

NOUL COD VAMAL AL ROMANIEI

La data de 19 aprilie 2006, a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.350,

Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al Romaniei.

Noul Cod vamal asigura aplicarea in Romania a Regulamentului Consiliului (CEE) nr.

2.913/92 de instituire a Codului vamal comunitar, avand in vedere toate modificarile

ulterioare suferite de acesta. La data intrarii in vigoare a Legii nr. 86/2006, 19 iunie 2006,

vechiul Cod vamal - Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al Romaniei - se abroga.

1. Dispozitii generale

Reglementarile vamale cuprind Codul vamal, regulamentul de aplicare a acestuia, precum si

alte acte normative care cuprind prevederi referitoare la domeniul vamal.

Precizare:

Guvernul, la propunerea Ministerului Finantelor Publice, va aproba prin hotarare

regulamentul de aplicare a noului Cod vamal.

Reglementarile vamale se aplica in mod uniform pe intreg teritoriul vamal al Romaniei, in

masura in care nu exista dispozitii contrare prevazute in acordurile si conventiile

internationale la care Romania este parte. Introducerea sau scoaterea din tara a marfurilor, a

mijloacelor de transport si a oricaror alte bunuri este permisa numai prin punctele de trecere

a frontierei de stat.

In sensul legii, teritoriul vamal al Romaniei cuprinde teritoriul statului roman, delimitat de

frontiera de stat a Romaniei, precum si marea teritoriala a Romaniei, delimitata conform

normelor dreptului international si legislatiei romane in materie. In plus, teritoriul vamal

include si spatiul aerian al teritoriului tarii si al marii teritoriale.

Prin noul act normativ se preia denumirea de "punere in libera circulatie" pentru fostul regim

vamal de import.

2. Sistemul institutional al autoritatii vamale

Activitatea autoritatii vamale se exercita prin:

- Autoritatea Nationala a Vamilor;

- directiile regionale vamale;

- birourile vamale.

Autoritatea vamala exercita, in cadrul politicii vamale a statului, atributiile conferite prin

reglementarile vamale pentru realizarea controlului vamal al marfurilor introduse sau scoase

din tara.

Autoritatea vamala are dreptul sa efectueze controlul vamal al mijloacelor de transport si al

marfurilor, precum si al bunurilor si valorilor apartinand persoanelor fizice, prezentate la

introducerea sau la scoaterea lor din tara, iar in cazul refuzului prezentarii, controlul vamal se

va face din proprie initiativa.

Precizare:

Legea indica posibilitatea efectuarii chiar a unui control corporal sumar, de catre persoane de

acelasi sex cu persoana controlata, cand exista indicii temeinice de frauda.

Autoritatea vamala poate controla marfurile supuse reglementarilor vamale in orice loc s-ar

afla pe teritoriul tarii. Pe durata controlului si a verificarilor efectuate de personalul vamal cu

atributii in acest domeniu se pot retine, potrivit legii, de la persoanele fizice si juridice,

documente de orice natura si pe orice fel de suport, care pot facilita indeplinirea misiunii de

control.

Organele postale sunt obligate sa prezinte pentru control, autoritatii vamale aflate in incinta

oficiului postal, coletele si trimiterile postale internationale, cu respectarea normelor postale.

In exercitarea atributiilor de control, autoritatea vamala nu poate sa aduca atingere secretului

corespondentei si trimiterilor postale.

In sensul legii, personalul vamal cuprinde functionarii numiti in functia publica in cadrul

sistemului institutional al autoritatii vamale. De precizat faptul ca personalul vamal

beneficiaza de ocrotirea speciala prevazuta de lege pentru ofiterii de politie.

Noul Cod vamal introduce posibilitatea pentru persoanele interesate de a fi reprezentate.

Reprezentarea poate fi directa sau indirecta, persoana interesata putand recurge la una din

cele doua forme de reprezentare.

O persoana care solicita autoritatii vamale sa ia o decizie privind aplicarea reglementarilor

vamale este obligata sa furnizeze toate informatiile si documentele necesare acestei

autoritati pentru a se pronunta.

Un element important este constituit de dreptul persoanelor interesate de a solicita autoritatii

vamale, in scris, informatii privind aplicarea reglementarilor vamale.

Autoritatea vamala poate sa efectueze, potrivit legii, toate controalele pe care le considera

necesare pentru a asigura aplicarea corecta a reglementarilor vamale si a altor dispozitii

legale privind intrarea, iesirea, tranzitul, transferul si destinatia finala a marfurilor care circula

intre teritoriul vamal al Romaniei si alte tari, precum si stationarea marfurilor care nu au statut

de marfuri romanesti.

De asemenea, controlul vamal, altul decat cel inopinat, se bazeaza pe o analiza de risc ce

utilizeaza procedee informatice in scopul de a determina si cuantifica riscurile si de a elabora masurile necesare evaluarii acestora.

3. Elemente pe baza carora se aplica drepturile de import sau export ori celelalte

masuri prevazute pentru schimbul international de marfuri

Drepturile legal datorate, cand ia nastere o datorie vamala, se determina pe baza Tarifului

vamal al Romaniei.

Tariful vamal al Romaniei cuprinde:

- Nomenclatura combinata a marfurilor;

- orice alta nomenclatura care se bazeaza partial sau integral pe Nomenclatura

combinata a marfurilor sau care adauga la aceasta orice subdiviziuni si care este

stabilita prin dispozitii legale nationale care reglementeaza domenii specifice in

vederea aplicarii masurilor tarifare legate de schimbul de marfuri;

- taxele vamale si taxele cu efect echivalent cu al taxelor vamale aplicabile marfurilor

cuprinse in Nomenclatura combinata a marfurilor, precum si cele instituite in cadrul

politicii agricole sau prin reglementarile specifice aplicabile anumitor marfuri care

rezulta din transformarea produselor agricole, daca este cazul;

- masurile tarifare preferentiale cuprinse in acordurile incheiate de Romania cu anumite

tari sau grupuri de tari si care stipuleaza acordarea tratamentului tarifar preferential.

Noul Cod vamal face distinctie expresa intre originea nepreferentiala si origine preferentiala a

marfurilor, distinctie care prezinta importanta prin prisma modalitatii de stabilire a originii si a

conditiilor ce trebuie indeplinite pentru acordarea regimului preferential.

La stabilirea originii nepreferentiale a marfurilor se au in vedere urmatoarele criterii:

- criteriul marfurilor produse in intregime intr-o tara, cand numai o tara se ia in

considerare la atribuirea originii;

- criteriul transformarii substantiale, cand doua sau mai multe tari iau parte la

producerea marfurilor.

Marfurile originare dintr-o tara sunt acele marfuri obtinute in intregime sau produse in acea

tara. Marfurile a caror productie implica mai mult decat o tara sunt considerate originare din

tara in care au fost supuse ultimei transformari sau prelucrari substantiale, motivate

economic, intr-o intreprindere echipata in acel scop si din care a rezultat un produs nou sau

care reprezinta un stadiu important al fabricatiei.

Valoarea in vama reprezinta acea valoare care constituie baza de calcul a taxelor vamale

prevazute in Tariful vamal al Romaniei.

Nota:

Procedura de determinare a valorii in vama este cea prevazuta in Acordul privind aplicarea

articolului VII al Acordului general pentru tarife vamale si comert 1994, ratificat prin Legea nr.

133/1994, cu modificarile ulterioare.

De precizat ca la valoarea in vama, in masura in care au fost efectuate, se includ:

- cheltuielile de transport al marfurilor importate pana la frontiera romana;

- cheltuielile de incarcare, de descarcare si de manipulare, conexe transportului, ale

marfurilor din import aferente parcursului extern;

costul asigurarii pe parcurs extern.

4. Introducerea marfurilor pe teritoriul vamal al Romaniei

Potrivit legii, marfurile introduse pe teritoriul vamal al Romaniei fac obiectul unei declaratii

sumare, cu exceptia celor incarcate in mijloace de transport care trec, fara oprire, prin apele

teritoriale sau prin spatiul aerian al teritoriului vamal.

Declaratia sumara se depune la biroul vamal de intrare. Autoritatea vamala poate permite ca

declaratia sumara sa fie depusa la alt birou vamal, cu conditia ca acesta sa comunice

imediat sau sa puna la dispozitie pe cale electronica informatiile necesare biroului vamal de

intrare.

Un element de noutate il reprezinta declararea verbala a marfurilor, in cazul in care valoarea

in vama a marfurilor nu depaseste un anumit plafon.

In virtutea dispozitiilor legale, marfurile introduse pe teritoriul vamal al Romaniei se afla sub

supravegherea vamala din momentul introducerii lor si pot fi supuse controlului vamal pana

la stabilirea statutului lor vamal.

Marfurile care intra pe teritoriul vamal al Romaniei se prezinta la biroul vamal de persoana

care le-a introdus sau, dupa caz, de persoana care isi asuma raspunderea pentru transportul

marfurilor dupa ce au fost introduse.

Exceptie fac marfurilor transportate cu mijloace de transport care tranziteaza, fara

intrerupere, apele teritoriale sau spatiul aerian al teritoriului vamal al Romaniei.

Marfurile sunt descarcate sau transbordate de pe mijlocul de transport numai cu permisiunea

autoritatii vamale in locurile desemnate ori aprobate de aceasta.

Un moment important il constituie obtinerea unei destinatii vamale, in termen de:

- 45 de zile de la data depunerii declaratiei sumare, in cazul marfurilor transportate pe

cale maritima;

- 20 de zile de la data depunerii declaratiei sumare, in cazul marfurilor transportate pe

alta cale decat maritima.

5. Destinatia vamala

Marfurile destinate plasarii sub un regim vamal trebuie sa faca obiectul unei declaratii pentru

acel regim vamal.

Declaratia vamala se face fie in scris, fie utilizandu-se un procedeu informatic aprobat de

autoritatea vamala, fie printr-o declaratie verbala sau orice alta actiune prin care detinatorul

marfurilor isi manifesta vointa de a le plasa sub un regim vamal.

Declaratia in scris se face pe un formular corespunzator modelului oficial prevazut in acest

scop, aprobat de autoritatea vamala. Aceasta se semneaza de titularul operatiunii sau de

reprezentantul sau si contine datele necesare aplicarii dispozitiilor care reglementeaza

regimul vamal pentru care se declara marfurile.

Declaratia este insotita de toate documentele prevazute pentru aplicarea dispozitiilor care reglementeaza regimul vamal pentru care se declara marfurile

Autoritatea vamala poate proceda la controlul documentar al declaratiei vamale si al

documentelor insotitoare si poate cere declarantului sa prezinte si alte documente. Se

instituie prin prezentul act normativ posibilitatea pentru autoritatea vamala de a proceda la

controlul fizic al marfurilor.

De precizat ca in eventualitatea in care controlul fizic se executa partial, rezultatul acestuia

este luat in considerare pentru intreaga partida de marfa inscrisa in declaratia vamala.

Declarantul vamal are dreptul sa ceara efectuarea unui control suplimentar al marfurilor cand

considera ca rezultatul controlului partial nu este concludent.

Precizare:

Autoritatea vamala poate lua orice masuri necesare, inclusiv confiscarea si valorificarea

marfurilor, in cazul in care acestea, dupa acordarea liberului de vama, nu au fost preluate in

cadrul termenului legal sau cand nu s-a acordat liberul de vama.

Sunt reglementate situatiile cand nu se acorda liberul de vama. Astfel, fie nu a fost posibila,

din vina declarantului, inceperea sau continuarea verificarii marfurilor in perioada stabilita de

autoritatea vamala, fie documentele care trebuiau depuse inainte ca marfurile sa poata fi

plasate sub regim vamal nu au fost prezentate, fie plata sau garantia drepturilor de import ori

export, dupa caz, nu a fost efectuata sau constituita in cadrul termenului legal, fie sunt

supuse unor prohibitii sau restrictii cu privire la marfurile respective.

6. Regimuri vamale

a. punerea in libera circulatie:

In acceptiunea noului Cod vamal punerea in libera circulatie confera marfurilor straine

statutul vamal de marfuri romanesti.

Marfurile puse in libera circulatie, care au beneficiat de drepturi de import reduse sau zero in

functie de destinatia lor finala, raman sub supraveghere vamala pana cand conditiile pentru

acordarea tratamentului favorabil inceteaza a mai fi aplicabile. Supravegherea vamala se

incheie si cand marfurile sunt utilizate in alte scopuri decat cele prevazute pentru aplicarea

tratamentului favorabil, cu conditia achitarii taxelor datorate la punerea in libera circulatie.

b. regimuri suspensive si regimuri vamale economice:

Ca si Codul vamal comunitar, noul Cod vamal roman face distinctie intre regimurile vamale

suspensive si regimurile vamale economice, pentru acestea din urma fiind prevazute conditii

speciale de derulare si autorizare.

Potrivit legii, sintagma regim suspensiv se utilizeaza, in cazul marfurilor straine, pentru

urmatoarele regimuri:

- tranzit;

- antrepozitare vamala;

- perfectionare activa sub forma unui sistem cu suspendare;

- transformare sub control vamal;

- admitere temporara.

De asemenea, sintagma regim vamal economic se utilizeaza pentru urmatoarele regimuri:

- antrepozitare vamala;

- perfectionare activa;

- transformare sub control vamal;

- admitere temporara;

- perfectionare pasiva.

Utilizarea unui regim vamal economic este conditionata de eliberarea unei autorizatii de catre

autoritatea vamala iar aceasta se acorda persoanelor care asigura toate conditiile necesare

pentru efectuarea corecta a operatiunilor si cand autoritatea vamala poate asigura

supravegherea si controlul regimului fara a mai trebui sa introduca masuri administrative

disproportionate fata de necesitatile economice respective.

Plasarea marfurilor sub un regim suspensiv, se poate conditiona de constituirea unei garantii

care sa asigure plata datoriei vamale care s-ar naste pentru aceste marfuri.

c. antrepozitarea vamala:

Antrepozitul vamal reprezinta orice loc aprobat de autoritatea vamala si aflat sub

supravegherea acesteia, unde marfurile pot fi depozitate in conditiile prevazute de lege.

Conform legii, regimul de antrepozitare vamala permite depozitarea intr-un antrepozit vamal

a:

marfurilor straine, fara ca ele sa fie supuse drepturilor de import sau masurilor de

politica comerciala;

marfurilor romanesti care, in temeiul prevederilor legale ce reglementeaza domenii

specifice, beneficiaza, pe baza plasarii lor intr-un antrepozit vamal, de masurile legate

de exportul marfurilor.

Antrepozitul vamal poate fi de doua feluri: public sau privat. Antrepozitul public reprezinta

antrepozitul vamal disponibil oricarei persoane pentru depozitarea marfurilor. Antrepozitul

privat reprezinta antrepozitul vamal rezervat depozitarii marfurilor de catre detinatorul

antrepozitului.

In sensul legii, gestionarea unui antrepozit vamal este conditionata de eliberarea unei

autorizatii de catre autoritatea vamala. Aceasta autorizatie nu este necesara in cazul in care

gestionarea antrepozitului este efectuata de autoritatea vamala.

Legea instituie posibilitatea de antrepozitare a marfurilor pe timp nelimitat. In cazuri

exceptionale, autoritatea vamala poate stabili un termen pana la care antrepozitarul are

obligatia de a atribui marfurilor o noua destinatie vamala.

d. principalele tipuri de regimuri vamale:

Regimul de perfectionare activa confera dreptul pentru urmatoarele marfuri de a fi utilizate pe

teritoriul vamal al Romaniei intr-una sau mai multe operatiuni de perfectionare:

- marfurile straine destinate reexportului in afara teritoriului vamal al Romaniei sub

forma produselor compensatoare, fara ca aceste marfuri sa fie supuse drepturilor de

import sau masurilor de politica comerciala;

- marfurile puse in libera circulatie, cu rambursarea sau remiterea drepturilor de import

aferente unor asemenea marfuri, daca sunt exportate in afara teritoriului vamal al

Romaniei sub forma de produse compensatoare.

Produse compensatoare desemneaza toate produsele care rezulta din operatiuni de perfectionare.

Regimul de transformare sub control vamal permite ca marfurile straine sa fie utilizate pe

teritoriul vamal al Romaniei pentru a fi supuse unor operatiuni care le modifica natura sau

starea, fara sa fie supuse drepturilor de import sau masurilor de politica comerciala. Se

confera posibilitatea punerii lor in libera circulatie cu plata drepturilor de import datorate

pentru marfurile rezultate din operatiunile de transformare. Acestea sunt denumite produse

transformate.

Regimul de admitere temporara creeaza posibilitatea utilizarii pe teritoriul vamal al Romaniei,

cu exonerarea totala sau partiala de drepturi de import si fara a fi supuse masurilor de

politica comerciala, a marfurilor straine destinate reexportului, fara sa fi suferit vreo

modificare in afara deprecierii normale datorate utilizarii lor.

Regimul de perfectionare pasiva permite ca marfurile romanesti sa fie exportate temporar de

pe teritoriul vamal al Romaniei pentru a fi supuse unor operatiuni de perfectionare, iar

produsele rezultate din aceste operatiuni sa fie puse in libera circulatie cu exonerare totala

sau partiala de drepturi de import.

Un ultim regim reglementat de Legea nr. 86/2006, poate cel mai cunoscut, este cel de

export, regim care permite scoaterea marfurilor romanesti in afara teritoriului national. Acest

regim atrage aplicarea masurilor de politica comerciala, indeplinirea formalitatilor vamale

prevazute pentru exportul marfurilor, precum si, dupa caz, incasarea oricaror drepturi legal

datorate.

Observatie:

Cu exceptia marfurilor plasate sub regimul de perfectionare pasiva, toate marfurile romanesti

destinate a fi exportate trebuie sa fie plasate sub regimul de export.

7. Alte destinatii vamale si operatiuni privilegiate

Zonele libere si antrepozitele libere sunt definite ca fiind parti din teritoriul vamal al Romaniei

sau incinte situate pe acest teritoriu, separate de restul acestuia, in care:

- marfurile straine sunt considerate, in ceea ce priveste aplicarea drepturilor de import

si a masurilor de politica comerciala la import, ca nu se afla pe teritoriul vamal al

Romaniei, atat timp cat nu sunt puse in libera circulatie, nici plasate sub un alt regim

vamal, nici utilizate sau consumate in alte conditii decat cele prevazute de

reglementarile vamale;

- marfurile romanesti, in temeiul prevederilor legale ce reglementeaza domenii

specifice, beneficiaza, pe baza plasarii lor intr-o zona libera sau intr-un antrepozit

liber, de masurile legate de exportul marfurilor.

Prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Finantelor Publice si a Ministerului

Economiei si Comertului, se aproba cu caracter temporar, exceptari sau reduceri de taxe

vamale pentru unele categorii de marfuri.

Legea stabileste regimul marfurilor romanesti exonerate de drepturi de import. Astfel,

marfurile romanesti care, dupa ce au fost exportate, sunt reintroduse pe teritoriul vamal al

Romaniei si puse in libera circulatie intr-un termen de 3 ani sunt exonerate de drepturi de

import la cererea persoanei interesate. Se prevede posibilitatea prelungirii termenului de 3 ani in cazuri exceptionale.

8. Datoria vamala

Daca se solicita constituirea unei garantii vamale in scopul asigurarii unei datorii vamale,

legea indica pe debitor sau pe potentialul debitor ca si persoane care au aceasta obligatie.

Se poate solicita de catre autoritatea vamala o singura garantie pentru o datorie vamala.

Garantia poate fi constituita, cu acordul autoritatii vamale, si de catre o terta persoana. Cand

debitorul sau potentialul debitor este o autoritate publica, nu i se solicita nici o garantie.

Codul mentioneaza si situatia in care se poate renunta la datoria vamala. In acest sens,

autoritatii vamale ii va fi prezentata constituirea unei garantii cand cuantumul ce trebuie

garantat nu depaseste echivalentul in lei a 500 euro.

Legat de recuperarea datoriei vamale, este prevazuta distinct inscrierea in evidenta contabila

a cuantumului datoriei vamale dupa reguli ce vor permite evidentierea si urmarirea

permanenta a sumelor de plata la autoritatea vamala.

Precizam ca nivelul drepturilor de import sau export care rezulta dintr-o datorie vamala, se

calculeaza de autoritatea vamala in momentul in care se afla in posesia datelor necesare si

este inregistrat de acesta in evidentele contabile sau pe alt suport echivalent.

Codul stabileste ca modalitati de stingere a datoriei vamale urmatoarele situatii:

- plata cuantumului drepturilor;

- remiterea cuantumului drepturilor;

- invalidarea declaratiei vamale depuse pentru un regim vamal ce implica obligatia de

plata a drepturilor;

- confiscare;

- distrugerea prin dispozitia autoritatii vamale;

- abandonul in favoarea statului;

- pierderea marfurilor datorita cazului fortuit sau fortei majore.

9. Infractiuni

Privitor la acest aspect, mentionam cu titlu de exemplu umatoarele infractiuni, precum si

limitele pedepselor pentru fiecare:

- Introducerea in sau scoaterea din tara, prin orice mijloace, a bunurilor sau marfurilor,

prin alte locuri decat cele stabilite pentru control vamal, constituie infractiunea de

contrabanda si se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor

drepturi;

- Introducerea in sau scoaterea din tara, fara drept, de arme, munitii, materiale

explozibile, droguri, precursori, materiale nucleare sau alte substante radioactive,

substante toxice, deseuri, reziduuri ori materiale chimice periculoase constituie

infractiunea de contrabanda calificata si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani

si interzicerea unor drepturi, daca legea penala nu prevede o pedeapsa mai mare;

- Folosirea, la autoritatea vamala, a documentelor vamale de transport sau comerciale

care se refera la alte marfuri sau bunuri ori la alte cantitati de marfuri sau bunuri decat

cele prezentate in vama constituie infractiunea de folosire de acte nereale si se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi.