Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA ADMINISTRATIEI PUBLICE DIN ROMANIA

Administratie

+ Font mai mare | - Font mai mic




Organizarea si functionarea administratiei publice din romania

Scop: modulul isi propune sa prezinte sistemul administratiei publice din Romania, respectiv institutiile care compun sistemul administratiei publice si relatiile care se stabilesc intre acestea, potrivit legislatiei in vigoare si utilizand literatura de specialitate, in vederea familiarizarii studentilor cu privire la notiunile si conceptele referitoare la organizarea, functionarea, rolul si atributiile institutiilor administratiei publice din Romania, detaliind astfel primul sens al notiunii de administratie publica (acela de sistem), al doilea sens al notiunii fiind detaliat in modulul al doilea.




Obiective:

O1: sa descrie modalitatile de organizare si functionare ale institutiilor administratiei publice si relatiile care exista si se exercita intre aceste institutii

O2: sa descrie modurile in care pot inceta mandatele autoritatilor publice alese, respectiv sanctiunile aplicabile in cazul functionarii deficitare a acestor organe

O3: sa utilizeze in mod corect terminologia specifica continutului stiintific al modulului

O4: sa precizeze rolul si competenta fiecarei autoritati ale administratiei publice locale

O5: sa descrie tipul si rolul controlului exercitat asupra autoritatilor administratiei publice locale

Schema logica a modului

Aspecte introductive – definirea si precizarea unor notiuni: principiile de organizare si functionare, autonomia locala, descentralizare, deconcentrare administrativa, colectivitate locala, unitatile administrativ teritoriale – cadrul teritorial si juridic de manifestare a autonomiei locale (comunele, orasele si judetele), dreptul de cooperare si asociere, dezvoltarea regionala, drepturile minoritatilor nationale.

Autoritatile administratiei publice locale autonome - prezentare generala: consiliu local, consiliu judetean, primar, presedinte al consiliului judetean; modalitati de incetare a mandatului : dizolvare de drept, dizolvare prin intermediul referendumului, incetare de drept; actele emise de catre autoritatile administratiei publice – denumire: ordin, hotarare, dispozitie, procedura de emitere; rol, atributii.

Statutul alesilor locali - drepturi, obligatii ale alesilor locali, incompatibilitati, registru de interese, protectia legala a alesilor locali, secretarul, serviciile publice locale, aparatul propriu de specialitate al autoritatilor locale

Secretarul, serviciile publice locale si aparatul propriu de specialitate al autoritatilor locale – rol, atributii, statut

Administratia publica a Municipiului Bucuresti – asemenari si deosebiri intre organizarea administratiei publice din Municipiul Bucuresti si organizarea administratiei in general

Bunuri si lucrari publice de interes local

Prefectul - reprezentant al Guvernului in teritoriu - ordin, contencios administrativ, tutela administrativa, subprefectul, atributii, oficiul prefectural, incompatibilitati, colegiul prefectural

Sectiunea I

Aspecte introductive

1. Reglementare legala. Domeniul administratiei publice locale este reglementat in primul rand in Constitutie (art.120.123), care contine dispozitii cu rang de principii de baza, in Legea generala a administratiei publice locale nr.215/2001 , precum si in numeroase legi speciale, dintre care amintim doar Legea prefectului nr. 340/2004, Legea nr.393/2004 privind statutul alesilor locali, Legea nr.67/2004 privind alegerea autoritatilor administratiei locale.

2. Principii de organizare si functionare a administratiei locale. In conformitate cu art.2 din Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale, care reia partial textul art.120 din legea fundamentala, administratia publica in unitatile administrativ-teritoriale se organizeaza si functioneaza in temeiul principiilor descentralizarii, autonomiei locale, deconcentrarii serviciilor publice, eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale, legalitatii si al consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit. Aplicarea acestor principii nu poate aduce insa atingere caracterului de stat national, unitar si indivizibil al Romaniei.

Art.1 din Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale defineste anumiti termeni: a) activitati de administratie social-comunitara - actiunile prin care se concretizeaza relatia autoritatilor administratiei publice locale cu asociatiile de proprietari de pe raza unitatii administrativ-teritoriale; b) aglomerari urbane - asociatiile de dezvoltare intercomunitara constituite pe baza de parteneriat intre municipii, altele decat cele prevazute la lit. j), si orase, impreuna cu localitatile urbane si rurale aflate in zona de influenta; c) asociatii de dezvoltare intercomunitara - structurile de cooperare cu personalitate juridica, de drept privat, infiintate, in conditiile legii, de unitatile administrativ-teritoriale pentru realizarea in comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea in comun a unor servicii publice; d) autoritati deliberative - consiliul local, consiliul judetean, Consiliul General al Municipiului Bucuresti, consiliile locale ale subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor; e) autoritati executive - primarii comunelor, oraselor, municipiilor, ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, primarul general al municipiului Bucuresti si presedintele consiliului judetean; f) consilii locale - consilii comunale, orasenesti, municipale si consiliile subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor; g) organisme prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes local sau judetean - denumire generica ce include: 1. institutii publice si servicii publice infiintate si organizate prin hotarari ale autoritatilor deliberative, denumite in continuare institutii si servicii publice de interes local sau judetean; 2. societati comerciale si regii autonome infiintate sau reorganizate prin hotarari ale autoritatilor deliberative, denumite in continuare societati comerciale si regii autonome de interes local sau judetean; 3. asociatii de dezvoltare intercomunitara; 4. furnizori de servicii sociale, de drept public ori privat, care acorda servicii sociale in conditiile prevazute de lege; 5. asociatii, fundatii si federatii recunoscute ca fiind de utilitate publica, in conditiile legii; 6. operatori de servicii comunitare de utilitati publice locale sau judetene; h) subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiilor - sectoarele municipiului Bucuresti sau alte subdiviziuni ale municipiilor, ale caror delimitare si organizare se fac prin lege; i) unitati administrativ-teritoriale - comune, orase si judete; in conditiile legii, unele orase pot fi declarate municipii; j) zona metropolitana - asociatia de dezvoltare intercomunitara constituita pe baza de parteneriat intre capitala Romaniei sau municipiile de rangul I si unitatile administrativ-teritoriale aflate in zona imediata.

3. Principiul autonomiei locale.

3.1. Concept si definire legala. Principiul autonomiei locale, sau principiul liberei administrari, cum mai este denumit in dreptul comparat , este consacrat in primul rand de Constitutia Romaniei, revizuita in 2003, in art.120 alin.1.

In considerarea dispozitiilor Cartei europene a autonomiei locale, ratificata de Romania prin Legea nr.199/1997, conform carora “Principiul autonomiei locale trebuie sa fie recunoscut in legislatia interna si, pe cat posibil, in Constitutie” (art. 2 - Fundamentarea constitutionala si legala a autonomiei locale), Constitutia se rezuma doar la proclamarea principiului, lasand in seama legii organice (la care face trimitere art.73 alin.3 lit.o), reglementarea formelor concrete de realizare a acestuia. Legea organica de care face vorbire Constitutia ramane, in masura in care nu contravine dispozitiilor actului fundamental astfel cum a fost revizuit, Legea nr.215/2001.

Principiul de rang constitutional al autonomiei locale este strans legat de principiul descentralizarii, de asemenea consacrat de Constitutie. Principiul descentralizarii se refera la organizarea administratiei publice in general, si, pe de o parte, evoca existenta colectivitatilor locale autonome (descentralizarea teritoriala), iar pe de alta parte denota tendinta statului modern de renuntare treptata la prestarea serviciilor publice in regim centralizat, in favoarea infiintarii stabilimentelor publice, sau a prestarii lor de catre persoane private – stabilimentele de utilitate publica (descentralizarea functionala, tehnica sau pe servicii).

Descentralizarea teritoriala implica existenta autonomiei locale, prin urmare se poate afirma ca descentralizarea este un sistem de organizare administrativa iar autonomia locala este un drept al colectivitatilor locale, desprins si decurgand tocmai din principiul descentralizarii. La baza acestor concepte sta ideea conform careia cei administrati, care formeaza colectivitatea locala, sunt legati intre ei prin interese comune si, de aceea, afacerile locale vor fi mai bine administrate de la acest nivel, local, de catre reprezentantii alesi ai colectivitatii locale.

Prin autonomie locala se intelege, in viziunea legiuitorului organic, dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile publice.

Colectivitatea locala inglobeaza totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-teritoriala, precizare necesara daca se doreste intelegerea mecanismelor de exercitare a dreptului la autonomie locala. Astfel, dreptul la autonomie locala apartine colectivitatii locale, insa nu poate fi exercitat de aceasta in mod direct, ci doar prin reprezentanti, care sunt autoritatile administratiei publice locale . Din acest motiv legea prevede in mod expres faptul ca dreptul la autonomie locala se exercita de consiliile locale si primari, precum si de consiliile judetene si presedintii acestora, ca autoritati ale administratiei publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, nu in nume propriu ci in numele si interesul colectivitatii locale , si ca aceste dispozitii nu aduc atingere posibilitatii de a recurge la consultarea locuitorilor prin referendum sau prin orice alta forma de participare directa a cetatenilor la treburile publice (art.3 din Legea nr.215/2001). Se face trimitere, prin urmare, la mijloacele democratiei semi-directe, in speta la referendumul local, reglementat de Legea nr.3/2000.

Doua precizari se impun in legatura cu acest text legal:

a) in primul rand, observam ca, autonomia locala implica atat un drept, cat si abilitatea, capacitatea autoritatilor administratiie publice locale de a gestiona treburile publice locale.

Autoritatile publice locale vor exercita acest drept in raport cu alte autoritati publice, care trebuie sa-l respecte si sa se abtina de la a-i aduce atingere prin norme juridice inferioare legii, dar si in raport cu colectivitatea locala, care nu poate lua in propriile maini decizia la nivel local, ci trebuie sa respecte principiul democratiei reprezentative, principiu reliefat si de aceasta dispozitie legala.

In ce priveste capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a gestiona treburile publice locale, din practica administrativa se poate observa ca aceasta exista in masura corespunzatoare doar la nivelul judetelor, municipiilor si oraselor, lipsind cu desavarsire sau fiind destul de slaba la nivelul comunelor (cu exceptiile pe care le presupune orice afirmatie generalizatoare, si care vin sa intareasca concluzia finala).

Astfel, la nivelul majoritatii covarsitoare a comunelor nu se poate vorbi de o capacitate a autoritatilor locale de a face fata presiunilor centralizatoare de orice fel – economice, politice, administrative, prin utilizarea autonomiei locale conferita prin lege. Iata de ce sunt putine cazurile in care, in prezenta unor tendinte vadit centralizatoare ale statului roman, despre care vom discuta ulterior, primarii comunelor au luat pozitie si au atacat in fata instatie de contencios administrativ actele normative care stirbeau aceasta autonomie. De asemenea, in conditiile in care autonomia locala fie nu este suficienta, fie nu este exercitata de catre cei indreptatiti, asistam la discutii privind traseismul politic, despre sanctionarea primarilor si consilierilor care isi schimba formatiunea politica in timpul mandatului de ales local, despre stoparea acestor fenomene (justificate de catre cei in cauza prin imposibilitatea exercitarii atributiilor conferite de lege in interesul colectivitatii locale).

Aprecierea “capacitatii efective“ a autoritatilor administratiei publice locale revine legiuitorului, care prin lege stabileste atributiile acestora; prin urmare, daca se considera la acest nivel ca autoritatile locale nu au capacitatea de a realiza anumite atributii, acestea pot fi date in sarcina unor organisme deconcentrate sau chiar centralizate.

Cercul vicios este inchis de fenomenul deja exagerat al infiintarii unor noi comune prin reorganizarea celor existente. Astfel, in ultimii ani asistam la adoptarea unor noi si noi legi cu acest obiect. Numai in anii 2004-2005 au fost infiintate mai mult de 200 de noi comune, multe din ele cuprinzand un singur sat sau doua sate . Ne intrebam, data fiind aceasta realitate, cum vor putea noile comune, infiintate din interese politice (recunostinta celor care vor activa in autoritatile administratiei publice locale nou formate fata de puterea politica care le-a oferit aceste functii) sau economice (egoismul de a utiliza anumite resurse aflate doar pe teritoriul satului care devine comuna) sa aiba “capacitatea efectiva” de a gestiona treburile publice locale, daca nici in organizarea anterioara nu exista aceasta capacitate? Si, mai departe, care putere politica va avea curajul sa-si asume riscul din punct de vedere electoral al reorganizarii administrative a teritoriului national prin comasarea comunelor astfel formate, atunci cand se va accepta realitatea ca sistemul nu functioneaza si se va dori cu adevarat reformarea lui?

b) exercitarea dreptului de autonomie locala apartine doar autoritatilor administratiei publice locale autonome, adica primarului, consiliului local, consiliului judetean si presedintelui consiliului judetean deorece, asa cum precizeaza legea, ele sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.

3.2. Unitatile administrativ teritoriale – cadrul teritorial si juridic de manifestare a autonomiei locale. Comunele, orasele si judetele sunt unitati administrativ-teritoriale in care se exercita autonomia locala si in care se organizeaza si functioneaza autoritati ale administratiei publice locale. Comunele pot fi formate din unul sau mai multe sate. Unele orase pot fi declarate municipii, in conditiile legii. Delimitarea teritoriala a comunelor, oraselor si judetelor se stabileste prin lege. Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai prin lege si numai dupa consultarea prealabila a cetatenilor din unitatile administrativ-teritoriale respective prin referendum, care se organizeaza potrivit legii.

In municipii se pot crea subdiviziuni administrativ-teritoriale, a caror delimitare si organizare se fac potrivit legii, iar autoritatile administratiei publice locale se pot constitui si in subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor.

Unitatile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de inregistrare fiscala si ale conturilor deschise la unitatile teritoriale de trezorerie, precum si la unitatile bancare. De asemenea, unitatile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor si obligatiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care apartin domeniului public si privat in care acestea sunt parte, precum si din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, in conditiile legii.

In justitie, unitatile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, dupa caz, de primar sau de presedintele consiliului judetean. Primarul, respectiv presedintele consiliului judetean, poate imputernici o persoana cu studii superioare juridice de lunga durata din cadrul aparatului de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judetean, sau un avocat care sa reprezinte interesele unitatii administrativ-teritoriale, precum si ale autoritatilor administratiei publice locale respective, in justitie. Unitatea administrativ-teritoriala are dreptul sa beneficieze de acoperirea cheltuielilor de judecata stabilite in baza hotararii instantei de judecata, inclusiv in situatia in care reprezentarea in justitie este asigurata de un consilier juridic din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judetean. Despagubirile primite de unitatile administrativ-teritoriale in urma hotararilor pronuntate de instantele de judecata se constituie in venituri la bugetele locale. Despagubirile pe care trebuie sa le plateasca unitatea administrativ-teritoriala in urma hotararilor pronuntate de instanta de judecata si ramase definitive sunt asigurate de la bugetul local (art. 19).

3.3. Intinderea autonomiei locale. Legea statueaza ca autonomia locala este numai administrativa si financiara, fiind exercitata pe baza si in limitele prevazute de lege. Reducerea componentelor autonomiei numai la aspecte financiare si administrative are semnificatia excluderii din continutul acestui concept a autonomiei politice, interzisa de Constitutie care declara statul roman stat unitar si indivizibil.

Importanta acordata autonomiei financiare a colectivitatilor locale in ansamblul mijloacelor de realizare a autonomiei administrative reiese si din coroborarea art.4 (autonomia este numai financiara si administrativa) cu art.7 alin.3, care consacra dreptul colectivitatilor locale la resurse suficiente in cadrul procesului de descentralizare, si cu art.9, care proclama principiul proportionalitatii intre atributiile legale si resursele financiare alocate pentru exercitarea lor. Astfel, autoritatile administratiei publice centrale nu pot stabili sau impune nici un fel de responsabilitati autoritatilor administratiei publice locale in procesul de descentralizare a unor servicii publice ori al crearii de noi servicii publice, fara asigurarea mijloacelor financiare corespunzatoare pentru realizarea respectivelor responsabilitati. De asemenea, in scopul asigurarii autonomiei locale, autoritatile administratiei publice locale au dreptul sa instituie si sa perceapa impozite si taxe locale, sa elaboreze si sa aprobe bugetele locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor, in conditiile legii.

Autonomia locala priveste organizarea, functionarea, competentele si atributiile, precum si gestionarea resurselor care, potrivit legii, apartin comunei, orasului, municipiului sau judetului, dupa caz si confera autoritatilor administratiei publice locale dreptul ca, in limitele legii, sa aiba initiative in toate domeniile, cu exceptia celor care sunt date in mod expres in competenta altor autoritati publice.

Autoritatile administratiei publice locale exercita, in conditiile legii, competente exclusive, competente partajate si competente delegate. In spiritul Cartei europene a autonomiei locale se precizeaza, in esenta, ca dreptul autoritatilor administratiei publice locale de a avea initiativa in toate domeniile poate fi limitat doar prin lege, prin includerea expresa a unor domenii de activitate in competenta altor autoritati publice (art.5 alin.2).

Raporturile dintre autoritatile administratiei publice locale din comune, orase si municipii si autoritatile administratiei publice de la nivel judetean se bazeaza pe principiile autonomiei, legalitatii, responsabilitatii, cooperarii si solidaritatii in rezolvarea problemelor intregului judet. In relatiile dintre autoritatile administratiei publice locale si consiliul judetean, pe de o parte, precum si intre consiliul local si primar, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare.

4. Principiul descentralizarii si al deconcentrarii serviciilor publice. Deconcentrarea serviciilor publice este, alaturi de descentralizarea acestora, un sistem de organizare administrativa adoptat in sistemul nostru de drept, precum si in alte sisteme de drept, cum este cel francez - care a constituit intotdeauna o sursa de inspiratie pentru legiuitorul roman . Deconcentrarea presupune acordarea structurilor teritoriale ale statului (agentilor statali din teritoriu) a unor puteri publice pentru a fi exercitate in numele statului, insa la nivel teritorial, fiind prin urmare o varianta a centralizarii .

Astfel, textul art.120 alin.1 din Constitutia revizuita - “administratia publica locala din unitatile administrativ-teritoriale se intemeiaza pe principiile descentralizarii, autonomiei locale, si deconcentrarii serviciilor publice” - face referire mai intai la principiul descentralizarii, care se aplica atat sub aspectul sau teritorial, cat si sub cel functional, iar apoi aminteste principiul deconcentrarii servicilor publice.

Descentralizarea este, prin urmare, un principiu aplicabil administratiei locale in general, urmand ca principiul deconcentrarii serviciilor publice sa fi aplicabil serviciilor exterioare guvernamentale, ale ministerelor sau ale altor autoritati publice centrale de specialitate din teritoriu. Aceasta explicatie ar fi trebuit insa sa-si gaseasca o consacrare expresa in textul constitutional, pentru a nu induce confuzii.

Concluzia care se desprinde din textul legal este, la o privire mai atenta, urmatoarea: serviciile publice din unitatile administrativ teritoriale, indiferent ca este vorba de extensii ale serviciilor prestate de catre autoritati centrale sau de servicii exclusiv locale, vor putea fi organizate fie pe baza de descentralizare, fie pe baza de deconcentrare. Descentralizarea este aplicabila ca principiu general de organizare si functionare a administratiei publice locale, pe cand deconcentrarea, ca modalitate expres prevazuta de actul fundamental pentru organizarea serviciilor publice teritoriale.

Serviciul public de transport urban calatori, spre exemplu, sau cel de gospodarire comunala, sunt organizate descentralizat, fiind prestate sub autoritatea consiliilor locale, in timp ce serviciul public de cultura este organizat atat deconcentrat, prin inspectoratele de cultura, cat si descentralizat, prin intermediul institutiilor de cultura subordonate consiliului local.

Aceasta dubla natura juridica a serviciilor publice locale poate duce insa si la abuzuri, stiut fiind faptul ca deconcentrarea este o varianta a centralizarii, iar legiuitorul roman are un “apetit” deosebit pentru centralizare. Prin urmare, servicii care ar putea fi prestate in mod eficient descentralizat, pot fi organizate in subordinea unei autoritati centrale si astfel sa-si piarda din eficacitate.

Legea este cea care poate stabili regimul juridic al unui serviciu public, optiunile fiind fie descentralizarea, fie deconcentrarea, cele doua principii consacrate constitutional. Nu se poate sustine ca principiul descentralizarii devine inaplicabil prin consacrarea expresa a principiului deconcentrarii, deoarece el se refera la intreaga organizare a administratiie publice locale, nu exclude serviciile publicle locale; in definitiv, prin consacrarea principiului deconcentrarii, s-a dorit recunoasterea unei realitati a sistemului romanesc din domeniul administratiei publice, care nu a reusit, in decursul a 13 ani de aplicare a Constitutiei adoptate in 1991, sa transpuna in practica principiul descentralizarii totale a serviciilor publice, principiu de rang constitutional . Sensul textului constitutional nu poate fi altul, prin urmare, decat acela ca pe langa descentralizare, serviciile publice locale pot fi prestate si sub un regim juridic deconcentrat; tendinta fireasca ar fi, totusi, trecerea treptata a tuturor serviciilor care pot fi prestate mai eficient la acest nivel, sub un regim descentralizat, autonom.

Descentralizarea competentelor catre autoritatile administratiei publice locale se face cu respectarea principiilor si regulilor prevazute de legea-cadru a descentralizarii (art. 7). Astfel, Legea-cadru nr. 195/2006 defineste descentralizarea ca fiind transferul de competenta administrativa si financiara de la nivelul administratiei publice centrale la nivelul administratiei publice locale sau catre sectorul privat. Aceeasi lege defineste deconcentrarea ca redistribuirea de competente administrative si financiare de catre ministere si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale catre propriile structuri de specialitate din teritoriu.

Principiile pe baza carora se desfasoara procesul de descentralizare sunt stipulate de art. 3 din Legea nr. 195/2006 : a) principiul subsidiaritatii, care consta in exercitarea competentelor de catre autoritatea administratiei publice locale situata la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetatean si care dispune de capacitate administrativa necesara; b) principiul asigurarii resurselor corespunzatoare competentelor transferate; c) principiul responsabilitatii autoritatilor administratiei publice locale in raport cu competentele ce le revin, care impune obligativitatea realizarii standardelor de calitate in furnizarea serviciilor publice si de utilitate publica; d) principiul asigurarii unui proces de descentralizare stabil, predictibil, bazat pe criterii si reguli obiective, care sa nu constranga activitatea autoritatilor administratiei publice locale sau sa limiteze autonomia locala financiara; e) principiul echitatii, care implica asigurarea accesului tuturor cetatenilor la serviciile publice si de utilitate publica; f) principiul constrangerii bugetare, care interzice utilizarea de catre autoritatile administratiei publice centrale a transferurilor speciale sau a subventiilor pentru acoperirea deficitelor finale ale bugetelor locale.

In conformitate cu art.5 alin.(2) din lege, ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, in colaborare cu Ministerul Administratiei si Internelor si structurile asociative ale autoritatilor administratiei publice locale, organizeaza faze-pilot in vederea testarii si evaluarii impactului solutiilor propuse pentru descentralizarea competentelor pe care le exercita in prezent.

5. Principiul eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale presupune alegerea directa sau indirecta, insa cu respectarea principiilor democratiei reprezentative, a autoritatilor locale. Legea romana prevede alegerea directa atat a Consilliului local sau judetean, cat si a Primarului si Presedintelui consiliului judetean. Pana la modificarea introdusa prin Legea nr. 35/2008 a votului uninominal , singurul ales indirect era Presedintele Consiliului judetean, insa aceasta modalitate de desemnare nu stirbea cu nimic caracterul democratic si reprezentativ al acestei autoritati locale.

Democratia reprezentativa presupune rezolvarea treburilor publice locale de catre autoritatile administratiei publice locale alese, si nu de catre cetateni, prin referendum. Prin urmare, referendumul poate fi in principiu doar consultativ, nu si decizional , iar autoritatile locale nu pot recurge la el pentru rezolvarea unor aspecte sensibile, pentru care nu vor sa-si asume raspunderea.

6. Principiul legalitatii. Legalitatea presupune respectarea, in activitatea administratiei publice locale, a Constitutiei, legilor si celorlalte acte normative sau individuale cu forta juridica superioara.

Actul administrativ, principala forma de activitate a administratiei publice, trebuie sa fie intotdeauna conform cu “legea”, prin acest termen intelegandu-se normele juridice cuprinse in acte juridice cu forta superioara, nu doar legea propriu zisa, ca act de vointa al Parlamentului.

Autoritatile locale nu-si pot determina ele insele competenta, deoarece Romania nu este un stat federal; doar statul are competenta de a-si determina propria-i competenta, pentru celelalte autoritati publice competenta fiind stabilita prin lege.

Autoritatile administratiei publice sunt puse in situatia de a interpreta anumite acte normative atunci cand fac aplicarea lor, iar interpretarea trebuie sa fie conforma cu legea. Problemea care se ridica este riscul interpretarii unei norme legale in mod gresit, cu buna credinta. Carei autoritati publice ii revine obligatia interpretarii unui act normativ in faza premergatoare declansarii unui conflict juridic, deoarece, in acest caz, adus in fata judecatorului, actul normativ urmeaza sa fie interpretat de acesta din urma? In primul rand, trebuie sa remarcam ca nu exista un sistem eficient de interpretare unitara actelor normative: o dispozitie legala poate fi interpretata intr-un fel de unele autoritati administrative si in alt fel de altele. Solutia la dilema riscului de interpretare este oferita de Legea nr.24/2000 privind normele de tehnica legsilativa, conform careia interpretarea data de cel care aplica norma (interpretarea administrativa) este valabila daca este facuta cu buna credinta pana la momentul cand intervine o interpretare oficiala din partea emitentului sau a altui organ competent (art.67).

7. Principiul consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit.

Acest principiu vine sa confirme afirmatia de mai sus conform careia democratia reprezentativa la nivel local implica doar consultarea cetatenilor in privinta afacerilor publice locale, nu si transformarea lor in decidenti pe plan local, cu exceptia catorva situatii strict determinate prin lege, cand principiul comporta exceptii.

Principiul nu trebuie insa privit ca o interdictie pentru organizarea referendumului decizional, ci ca o obligatie a autoritatilor locale competente de recurge la acesta forma de transparenta administrativa atunci cand se pune problema luarii unor decizii de importanta deosebita la nivel local, in numele colectivitatii locale si care sunt susceptibile de a avea un impact semnificativ asupra respectivei colectivitati.

8. Principiul subsidiaritatii. Conform art. 3 din Legea nr. 195/2006, principiul subsidiaritatii consta in exercitarea competentelor de catre autoritatea administratiei publice locale situata la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetatean si care dispune de capacitate administrativa necesara. Textul legii romane reda, in esenta, art.4 pct.3 din Carta europeana a autonomiei locale, conform caruia “exercitiul responsabilitatilor trebuie, de o maniera generala, sa revina de preferinta acelor autoritati care sunt cele mai apropiate de cetateni. Atribuirea unei responsabilitati unei alte autoritati trebuie sa tina cont de amploarea si de natura sarcinii si de exigentele de eficacitate si de economie”[12].

Legiuitorul roman va fi indrituit, in consecinta, sa stabileasca atributii si competente identice sau asemanatoare pentru alte autoritati decat cele care se afla cel mai aproape de cetatean, doar daca si in masura in care acestea din urma nu-si pot indeplini aceste atributii in conditii de eficienta. Principiul subsidiaritatii vizeaza relatiile dintre autoritatile locale din comune si orase si cele de la nivel judetean, precum si relatiile dintre autoritatile locale si cele centrale.

9. Obligatia de consultare a structurilor asociative ale autoritatilor locale in procesul normativ desfasurat la nivel central. Legea prevede in mod expres (art.8) obligatia autoritatilor administratiei publice centrale de a consulta, inainte de adoptarea oricarei decizii, structurile asociative ale autoritatilor administratiei publice locale, in toate problemele care le privesc in mod direct.

Structurile asociative ale autoritatilor administratiei publice locale sunt: a)Asociatia Comunelor din Romania; b)Asociatia Oraselor din Romania; c)Asociatia Municipiilor din Romania; d)Uniunea Nationala a Consiliilor Judetene din Romania; e) alte forme asociative de interes general, constituite potrivit legii.

In aplicarea acestei prevederi legale si a dispozitiilor Cartei europene a autonomiei locale, a fost emisa Hotararea Guvernului nr.521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autoritatilor administratiei publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative .

Ea se adreseaza ministerelor, organelor de specialitate si autoritatilor administrative autonome, care sunt obligate sa consulte Asociatia Comunelor din Romania, Asociatia Oraselor din Romania, Asociatia Municipiilor din Romania, Uniunea Nationala a Consiliilor Judetene din Romania si Federatia Autoritatilor Locale din Romania (aceasta din urma nu este amintita in Legea 215/2001 modificata in 2006), ca structuri asociative ale autoritatilor locale, ori de cate ori se intentioneaza adoptarea unui act normativ care le privesc in mod direct.

Proiectele de acte normative care privesc in mod direct autoritatile administratiei publice locale trebuie transmise (prin posta electronica sau fax) presedintilor structurilor asociative ale acestora de catre autoritatea administratiei publice centrale initiatoare, cu cel putin 15 zile inainte de prezentarea, spre insusire, de catre conducatorul acesteia. In cazul proiectelor de acte normative cu caracter urgent, termenul poate fi redus la 5 zile lucratoare. Punctele de vedere transmise dupa implinirea termenelor legale nu se mai iau in consideratie de catre initiator cu ocazia definitivarii proiectului de act normativ.

Odata cu transmiterea proiectelor de acte normative, autoritatile administratiei publice centrale initiatoare sunt obligate sa informeze structurile asociative ale autoritatilor administratiei publice locale cu privire la elementele de identificare a persoanelor sau, dupa caz, a structurilor pentru relatia cu mediul asociativ ori a structurilor care asigura procedura de consultare, care pot oferi relatii cu privire la proiectul actului normativ respectiv, precum si adresele la care se primesc punctele de vedere.

Punctele de vedere ale structurilor asociative ale autoritatilor administratiei publice locale cu privire la proiectele de acte normative asupra carora au fost consultate se motiveaza in concordanta cu prevederile legale si se transmit, prin grija presedintilor acestora, in termen de 5 zile lucratoare de la primire (respectiv 3 zile lucratoare, in cazurile urgente), la autoritatea administratiei publice centrale initiatoare a proiectului de act normativ.

Punctele de vedere comunicate de catre structurile asociative ale autoritatilor administratiei publice locale se analizeaza si, in functie de oportunitatea lor, se preiau in continutul proiectului de act normativ, prin grija conducatorului autoritatii administratiei publice centrale.

Persoanele sau, dupa caz, structurile din organele centrale insarcinate cu relatia cu mediul asociativ sunt obligate sa intocmeasca procese-verbale in care consemneaza: a) structurile asociative ale autoritatilor administratiei publice locale care au fost consultate, b) data la care s-a transmis proiectul de act normativ spre consultare, c) datele la care s-au primit punctele de vedere ale acestor structuri, d) precum si modul in care au fost preluate propunerile si observatiile acestora. Un exemplar al procesului-verbal se prezinta conducerii autoritatii administratiei publice centrale initiatoare cu ocazia insusirii proiectului de catre conducatorul acesteia, iar un exemplar se transmite structurilor asociative ale autoritatilor administratiei publice locale, spre informare.

In documentele de motivare care insotesc proiectele de acte normative ce intra sub incidenta prevederilor Hotararii Guvernului nr.521/2005 se includ referiri cu privire la indeplinirea procedurii de consultare a structurilor asociative ale autoritatilor administratiei publice locale si se mentioneaza solutiile propuse de aceste structuri care au fost incluse in continutul proiectelor respective. De asemenea, in cazul in care o structura asociativa a autoritatilor administratiei publice locale nu comunica punctul de vedere in cadrul procedurii de consultare, se mentioneaza despre aceasta in documentul de motivare.

Actul normativ prevede si mijloace de control a respectarii dispozitiilor sale. Astfel, in vederea monitorizarii modului de aplicare a prevederilor Hotararii Guvernului nr.521/2005, autoritatile administratiei publice centrale transmit copii ale proceselor-verbale structurii de specialitate din subordinea secretarului de stat pentru comunitatile locale din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor. In prima decada a fiecarui trimestru structurile asociative transmit structurii de specialitate din subordinea secretarului de stat pentru comunitatile locale din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor o informare asupra respectarii procedurii de consultare a structurilor asociative ale autoritatilor administratiei publice locale pe perioada trimestrului anterior. Informarea trebuie sa prezinte actele normative aprobate fara consultarea structurilor asociative sau in cuprinsul carora nu au fost incluse, in mod nejustificat, propunerile si observatiile comunicate de catre acestea, precum si consecintele pe care le genereaza aceste situatii asupra domeniului ce vizeaza activitatea autoritatilor administratiei publice locale. Netransmiterea informarii in termenul legal este asimilata respectarii procedurii de consultare reglementate de hotarare.

In a doua decada a fiecarui trimestru, pe baza datelor cuprinse in documentele amintite mai sus, compartimentul de specialitate din subordinea secretarului de stat pentru comunitatile locale din structura Ministerului Administratiei si Internelor intocmeste un raport cu privire la respectarea prevederilor hotararii referitoare la procedura de consultare pe perioada trimestrului anterior, care se prezinta ministrului administratiei si internelor, precum si Guvernului.

In fine, tot ca un mijloc de control, pentru asigurarea unui cadru coerent de analiza privind indeplinirea procedurii de consultare prevazute de Hotararea Guvernului nr.521/2005, la nivelul Ministerului Administratiei si Internelor se organizeaza trimestrial intalniri consultative intre conducerea acestuia si cea a structurilor asociative.

10. Dreptul de cooperare si asociere. Unitatile administrativ-teritoriale au dreptul ca, in limitele competentelor autoritatilor lor deliberative si executive, sa coopereze si sa se asocieze si cu unitati administrativ-teritoriale din strainatate, in conditiile legii, prin hotarari ale consiliilor locale sau consiliilor judetene, dupa caz. Pentru protectia si promovarea intereselor lor comune, unitatile administrativ-teritoriale au dreptul de a adera la asociatii nationale si internationale, in conditiile legii.

Conform art.11 din Legea nr.215/2001 modificata prin Legea 286/2006, doua sau mai multe unitati administrativ-teritoriale au dreptul ca, in limitele competentelor autoritatilor lor deliberative si executive, sa coopereze si sa se asocieze, in conditiile legii, formand asociatii de dezvoltare intercomunitara, cu personalitate juridica, de drept privat si de utilitate publica. Asociatiile de dezvoltare intercomunitara sunt de utilitate publica, prin efectul legii, prin derogare de la prevederile <LLNK 12000 26130 301 0 33>Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, cu modificarile ulterioare.

Asocierea poate lua fie forma contractuala, fie o forma institutionalizata. In ultimul caz, se va constitui o asociatie sau fundatie in conditiile reglementarilor romane – Ordonanta Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociatii si fundatii[14], sau a celor ale unui stat strain.

Asociatiile de dezvoltare intercomunitara se constituie, in conditiile legii, in scopul realizarii in comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori al furnizarii in comun a unor servicii publice. Zonele metropolitane si aglomerarile urbane constituite cu acordul expres al consiliilor locale ale unitatilor administrativ-teritoriale componente au ca scop dezvoltarea infrastructurilor si a obiectivelor de dezvoltare de interes comun. Autoritatile deliberative si executive de la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale componente isi pastreaza autonomia locala, in conditiile legii.

Asociatiile de dezvoltare intercomunitara se finanteaza prin contributii din bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale membre, precum si din alte surse, in conditiile legii. Guvernul sprijina asocierea unitatilor administrativ-teritoriale prin programe nationale de dezvoltare. Aceste programe sunt finantate anual prin bugetul de stat si sunt prevazute distinct in cadrul bugetului Ministerului Administratiei si Internelor, in conditiile legii privind finantele publice locale. Consiliile judetene pot initia si derula programe judetene de dezvoltare, finantate din bugetul local al judetului si prevazute distinct in cadrul acestuia. (art. 111).

Asociatiile de dezvoltare intercomunitara sunt conduse de un consiliu de administratie compus din reprezentanti ai unitatilor administrativ-teritoriale componente, desemnati de consiliul local sau de consiliul judetean, la propunerea primarului, respectiv a presedintelui consiliului judetean, precum si la propunerea consilierilor locali sau judeteni, dupa caz. Consiliul de administratie este condus de un presedinte ales cu votul majoritatii membrilor sai. Pentru realizarea obiectivelor proprii, consiliul de administratie poate infiinta un aparat tehnic, finantat din resursele asociatiei de dezvoltare intercomunitara. Organizarea si modul de functionare a consiliului de administratie si a aparatului tehnic sunt stabilite prin actul de infiintare si statutul asociatiei de dezvoltare intercomunitara, aprobate prin hotararile consiliilor locale, respectiv judetene asociate. (art.11^2)

11. Dezvoltarea regionala. Legea administratiei publice locale contine doar prevederi de principiu privind dezvoltarea regionala, prin precizarea dreptului unitatilor administrativ-teritoriale de a incheia intre ele acorduri si pot participa, inclusiv prin alocare de fonduri, la initierea si la realizarea unor programe de dezvoltare zonala sau regionala, in baza hotararilor adoptate de consiliile locale ori judetene, dupa caz, in conditiile legii. (art 12)

Problematica dezvoltarii regionale este abordata de o maniera mai extinsa in Legea dezvoltarii regionale nr.315/2004, care, insa, confera doar Consiliilor judetene posibilitatea de a constitui regiuni de dezvoltare. Se recunoaste, totusi, posibilitatea localitatilor din judete care fac parte din regiuni diferite, de a se asocia in scopul realizarii unor obiective de interes comun, interregionale si/sau interjudetene.

Regiunile de dezvoltare au fost constituite in Romania in scopul asigurarii cresterii economice si a dezvoltarii sociale echilibrate, imbunatatirii competitivitatii internationale a Romaniei si a reducerii decalajelor economice existente fata de statele membre ale Uniunii Europene. Prin reducerea acestor decalaje economice si sociale, se creeaza conditiile favorabile pentru Romania de a participa ca partener egal la schimbul de valori economico-sociale comunitare

In acest context legal, consiliile locale au posibilitatea sa se asocieze, in conformitate cu O.G. nr.26/2000 privind asociatiile si fundatiile, in scopul promovarii dezvoltarii regionale. Asociatiile sau fundatiile infiintate in scopul sprijinirii dezvoltarii regionale – asa zisele „microregiuni de dezvoltare” nu vor putea insa beneficia in mod direct de programele nationale de dezvoltare regionala, ci doar prin intermediul Consiliilor judetene care fac parte din regiunea de dezvoltare. Ele vor putea insa acorda consultanta si sprijin colectivitatilor locale in acest domeniu, sprijinind astfel activitatea Consiliului judetean.

O.G.26/2000 precizeaza ca dupa constituire, asociatiile, fundatiile si federatiile interesate solicita autoritatilor administrative autonome, ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si autoritatilor administratiei publice locale sa fie luate in evidenta acestora, in functie de domeniul in care activeaza, iar autoritatile publice sunt obligate sa tina evidenta asociatiilor si fundatiilor care li s-au adresat in acest scop.

Prin urmare, asociatiile constituite prin asocierea unor Consilii locale sau/si judetene in scopul dezvoltarii regionale trebuie sa se adreseze, pentru luarea in evidenta, Ministerului Integrarii Europene, care este autoritatea publica centrala insarcinata cu politica nationala de dezvoltare regionala.

● Cooperarea transfrontaliera. Un aspect important al dezvoltarii regionale il constituie cooperarea transfrontaliera. Unitatile administrativ-teritoriale limitrofe zonelor de frontiera pot incheia intre ele intelegeri de cooperare transfrontaliera cu structuri similare din statele vecine, in conditiile legii. Unitatile administrativ-teritoriale, prin primari, respectiv presedintii consiliilor judetene, transmit Ministerului Afacerilor Externe, spre avizare conforma, proiectele de intelegeri de cooperare pe care acestea intentioneaza sa le incheie cu unitatile administrativ-teritoriale din alte tari, inainte de supunerea lor spre adoptare de catre consiliile locale sau judetene, dupa caz.

Prin intelegerile de cooperare transfrontaliera pot fi create si pe teritoriul Romaniei organisme care sa aiba, potrivit dreptului intern, personalitate juridica. Aceste organisme nu au, in sensul legii administratiei publice locale, competente administrativ-teritoriale. Unitatile administrativ-teritoriale care au incheiat intelegeri de cooperare transfrontaliera au dreptul sa participe in alte state la organismele create prin respectivele intelegeri, in limita competentelor ce le revin, potrivit legii. (art.13).

Dispozitiile principiale ale Legii nr.215/2001 se completeaza cu Ordonanta Guvernului nr.120/1998 de ratificare a Conventiei-cadru europene privind cooperarea transfrontaliera a colectivitatilor sau autoritatilor teritoriale, adoptata la Madrid in 1980, si cu dispozitiile Legii nr.315/2004 privind dezvoltarea regionala , conform carora „cooperarea transfrontaliera reprezinta o componenta a politicii de dezvoltare regionala, care are ca scop asigurarea cresterii economice si dezvoltarii sociale echilibrate si durabile a regiunilor de frontiera” (art.2 alin.4).

Cooperarea transfrontaliera are ca obiective de baza promovarea cooperarii intre regiunile, comunitatile si autoritatile situate de o parte si de alta a frontierelor, in rezolvarea unor probleme comune, prin conceperea si implementarea unor strategii transfrontaliere si a unor proiecte care sa contribuie la dezvoltarea comunitatilor respective sub aspectul cresterii nivelului de trai si al dezvoltarii economice; promovarea bunei vecinatati, a stabilitatii sociale si progresului economic din regiunile de frontiera, prin finantarea unor proiecte cu beneficii vizibile pentru regiunile si comunitatile din aceste regiuni; sprijinirea realizarii descentralizarii responsabilitatii, prin promovarea initiativelor locale, realizate in cadrul strategiilor locale (art.3 din Legea nr.315/2004).

Conventia referitoare la cooperarea transfrontaliera contine scheme de statute, acorduri si contracte ce pot fi incheiate de autoritatile locale, cu respectarea legislatiei nationale. Prin aceste instrumente juridice se constituie asociatii de drept privat sau public, cu personalitate juridica, sau sunt prestate servicii publice.

Referitor la procedura de incheiere a acordurilor de cooperare transfrontaliera, legea administratiei locale vine sa aduca cateva precizari de ordin juridic, din care reiese ca:.

a) Initiativa unitatilor administrativ-teritoriale de a coopera si de a se asocia cu unitati administrativ-teritoriale din strainatate, precum si de a adera la o asociatie internationala a unitatilor administrativ-teritoriale va fi comunicata Ministerului Afacerilor Externe si Ministerului Administratiei si Internelor. Proiectele de intelegeri de cooperare pe care unitatile administrativ-teritoriale intentioneaza sa le incheie cu unitati administrativ-teritoriale din alte tari vor fi transmise spre avizare Ministerului Afacerilor Externe, prin primari, respectiv presedintii consiliilor judetene, inainte de supunerea lor spre adoptare de catre consiliile locale sau consiliile judetene, dupa caz.   

b) Aceste avize trebuie emise in termen de 30 de zile de la primirea solicitarii. In caz contrar se va considera ca nu sunt obiectii si proiectul respectiv poate fi supus spre aprobare consiliului local sau judetean interesat.

c) Hotararile privind participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala sau de cooperare transfrontaliera se adopta cu votul majoritatii consilierilor locali in functie.

d) Responsabilitatea privind intelegerile de cooperare incheiate de unitatile administrativ-teritoriale revine in exclusivitate acestora.

e) Foarte importanta este precizarea conform careia doar autoritatile din zonele limitrofe zonelor de frontiera pot participa la incheierea de acorduri de cooperare transfrontaliera.

f) Prin intelegerile de cooperare transfrontaliera pot fi create si pe teritoriul Romaniei organisme care sa aiba, potrivit dreptului intern, personalitate juridica. Aceste organisme nu au, in sensul prezentei legi, competente administrativ-teritoriale. Unitatile administrativ-teritoriale care au incheiat intelegeri de cooperare transfrontaliera au dreptul sa participe in alte state la organismele create prin respectivele intelegeri, in limita competentelor ce le revin, potrivit legii.

Cateva observatii se impun in legatura cu aceasta procedura:

a) avizul Ministerului Afacerilor Externe are natura juridica a unui aviz conform, obligatoriu a fi cerut si de a carui continut trebuie sa se tina seama in aprobarea acordului, in sensul ca un aviz negativ paralizeaza procedura de asociere, cooperare sau aderare.

b) controlul exercitat de minister asupra activitatii consiliilor locale sau judetene prin emiterea acestui aviz este un control de tutela administrativa clasic .

c) “tacerea” administratiei centrale, adica faptul de a nu emite un aviz in termenul legal, constituie un fapt administrativ asimilat prin lege unui aviz pozitiv.

d) in cazul unui aviz negativ – care poate fi, asa cum am aratat, doar explicit, nu si implicit - din partea ministerului, acordul de asociere, cooperare sau aderare nu va putea fi aprobat de consiliul local sau judetean interesat.

Problema care se ridica este aceea a efectelor juridice ale unui aviz negativ, emis ulterior expirarii termenului de 30 de zile. Cu alte cuvinte, termenul in discutie este unul imperativ, sau doar un termen de recomandare?

Credem ca legiuitorul, considerand lipsa unui raspuns in termen ca o dovada a inexistentei obiectiilor la proiect, a instituit implicit si o sanctiune pentru inactiunea autoritatii centrale, care nu mai poate aviza negativ proiectul dupa aceasta data. Un astfel de aviz negativ tardiv va fi, prin urmare, lipsit de efecte juridice. Termenul de 30 de zile este un termen imperativ. Aceasta abordare nu face ca asocierea sa scape oricarui control datorita inactiunii Ministerului, deoarece exista oricum controlul ulterior aprobarii acordului, realizat de prefect, care insa nu va putea aborda aspectul lipsei avizului conform, ci doar alte aspecte de legalitate ale acordului.

12. Constituirea de persoane juridice. Distinct de dreptul de a se asocia in conditiile Ordonantei Guvernului nr.26/2000, consiliile locale si consiliile judetene pot hotari participarea cu capital sau cu bunuri, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, la infiintarea, functionarea si dezvoltarea unor organisme prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes local sau judetean, in conditiile legii. (art.15)

13. Drepturile minoritatilor nationale. Legea nr. 215/2001 promoveaza o noua conceptie in ceea ce priveste reglementarea raporturilor dintre cetatenii apartinand minoritatilor nationale si autoritatile administratiei publice. La scurt timp dupa adoptarea legii, Guvernul a aprobat prin Hotararea nr.1206/2001 Norme de aplicare a dispozitiilor din Legea nr.2152001 privitoare la dreptul cetatenilor apartinand unei minoritati nationale de a folosi limba materna in administratia publica locala

Avand in vederea ambele reglementari, textele legale pot fi grupate in mai multe categorii:

a) In art. 17 este enuntat principiul conform caruia „in unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand minoritatilor nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor, autoritatile administratiei publice locale, institutiile publice aflate in subordinea acestora, precum si serviciile publice deconcentrate asigura folosirea, in raporturile cu acestia, si a limbii materne, in conformitate cu prevederile Constitutiei, ale prezentei legi si ale tratatelor internationale la care Romania este parte”. Prevederile privind folosirea limbii minoritare in administratie sunt aplicabile si in cazul in care, din diferite motive, ponderea cetatenilor apartinand unei minoritati nationale scade sub procentul de 20%.

Observam, in ceea ce priveste referirea textului legal la Constitutie, ca art.6 al actului fundamental, referitor la minoritatile nationale, recunoaste dreptul la identitate a acestora, insa nu poate fi considerat ca temei pentru asigurarea dreptului la folosirea limbii materne in raport cu autoritatile publice. Exprimarea, pastrarea si dezvoltarea identitatii etnice, culturale, lingvistice si religioase nu implica, in mod necesar, si dreptul acestor persoane de a se adresa autoritatilor publice in alta limba decat cea oficiala.

Prevederea in discutie isi gaseste insa corespondent in art. 10 alin.2 din Conventia-cadru privind protectia minoritatilor nationale, ratificata de Romania in 1995 , in conformitate cu care, “in ariile locuite traditional sau in numar substantial de persoane apartinand minoritatilor nationale, daca aceste persoane solicita acest lucru si acolo unde aceasta cerere este corespunzatoare unei nevoi reale, partile se vor stradui sa asigure, in masura posibilului, conditii care sa permita folosirea limbii minoritare in raporturile dintre aceste persoane si autoritatile administrative”.

b) Alte texte se refera la folosirea limbii materne in diferite momente ale functionarii consiliilor locale sau judetene.

Astfel, art. 40 alin. 7 si art.106 alin.8 ale legii prevad ca in comunele, orasele si judetele in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale (subl. ns. D.C.D) au o pondere de peste 20 % din numarul locuitorilor, ordinea de zi a sedintelor consiliului local se aduce la cunostinta publica si in limba minoritatii respective[21].

De asemenea, conform art. 43 alin.2 in consiliile locale in care consilierii locali apartinand unei minoritati nationale reprezinta cel putin o cincime din numarul total, la sedintele de consiliu se poate folosi si limba materna. In aceste cazuri se va asigura, prin grija primarului, traducerea in limba romana. In toate cazurile, documentele sedintelor de consiliu se intocmesc in limba romana.

In astfel de cazuri, primarii si presedintii consiliilor judetene au obligatia sa asigure traducerea integrala si concomitenta a dezbaterilor in limba romana. Traducerea va fi realizata de persoane care cunosc bine si foarte bine atat limba romana, cat si limba materna a minoritatii respective. In cazuri exceptionale, daca traducerea nu poate fi realizata datorita lipsei traducatorului si acesta nu poate fi inlocuit cu o alta persoana in masura sa asigure traducerea, lucrarile sedintei consiliului local sau judetean se vor desfasura in limba romana. Daca situatia se repeta si la sedinta urmatoare, lucrarile acesteia vor fi amanate. Dupa o a treia amanare devin aplicabile prevederile privind dizolvarea de drept a consiliului local (art.6 din Normele de aplicare).

In sfarsit, in temeiul art. 51, in unitatile administrativ-teritoriale in care care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere de peste 20 % din numarul locuitorilor, hotararile cu caracter normativ se aduc la cunostinta publica si in limba materna a cetatenilor apartinand minoritatii respective, iar cele cu caracter individual se comunica, la cerere, si in limba materna.

Responsabilitatea pentru aspectele tehnice ale conformarii cu aceste dispozitii revine, in conformitate cu Nomele de aplicare, secretarului unitatii administrativ-teritoriale.

c) In fine, o ultima categorie o reprezinta textele art.90, care detaliaza dispozitiile de principiu ale art.17 referitor la posibilitatea oferita persoanelor apartinand minoritatilor nationale de a utiliza limba materna in raporturile cu administratia si instituie cadrul necesar pentru realizarea lor.

Astfel, alin.2 prevede ca in unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor, in raporturile lor cu autoritatile administratiei publice locale, cu aparatul de specialitate si organismele subordonate consiliului local, acestia se pot adresa, oral sau in scris, si in limba lor materna si vor primi raspunsul atat in limba romana, cat si in limba materna.

Ca o consecinta a prevederilor cuprinse in alin.2 si pentru punerea in practica a acestora, in alineatul urmator se precizeaza ca in posturile care au atributii privind relatii cu publicul vor fi incadrate si persoane care cunosc limba materna a cetatenilor apartinand minoritatii respective.

De asemenea, in alin.4 se reia o prevedere care exista in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.22/1997 (care s-a aplicat timp de un an, pana la declararea ei ca neconstitutionala), in conformitate cu care autoritatile administratiei publice locale vor asigura inscriptionarea numelui localitatilor si a institutiilor publice de sub autoritatea lor, precum si afisarea anunturilor de interes public si in limba materna a cetatenilor apartinand minoritatii respective[22]. Normele de aplicare precizeaza ca inscriptionarea in limba materna a denumirii unor localitati are caracter informativ, neputand fi folosita in corespondenta sau in documentele oficiale.

In sfarsit, Normele de aplicare vin sa completeze dispozitiile din lege, in considerarea aceluiasi art.17 cu valoare de principiu, stipuland ca la ceremoniile oficiale organizate de autoritatile administratiei publice locale se va folosi limba romana, limba oficiala a statului, insa in unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor, la astfel de ceremonii alaturi de limba romana se poate folosi si limba minoritatii respective.

La fel, oficierea casatoriilor se face de catre ofiterul de stare civila in limba romana, dar ceremonia se poate desfasura, la cerere, si in limba materna a persoanelor care urmeaza sa se casatoreasca, daca ofiterul de stare civila cunoaste limba respectiva. Actele si certificatele de stare civila se vor redacta insa intotdeauna numai in limba romana (art.9).

Hotararea Guvernului nr.1206/2001 prevede si sanctiuni pentru nerespectarea dispozitiilor legale. Astfel, constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni: a) refuzul de a traduce in limba materna ordinea de zi si hotararile consiliului local sau judetean si de a le aduce la cunostinta publica si in varianta tradusa, precum si refuzul de a comunica raspunsurile si in limba materna a solicitantului; b) neintocmirea documentelor originale ale sedintelor consiliului local sau judetean in limba oficiala a statului; c) refuzul de a traduce in limba romana lucrarile consiliului local sau judetean ori continuarea desfasurarii acestora in limba minoritatii nationale, desi nu este asigurata traducerea in limba romana; d) nerespectarea prevederilor privitoare la folosirea limbii materne la lucrarile consiliului local sau judetean; e) nerespectarea termenului prevazut pentru montarea inscriptiilor bilingve; f) redactarea actelor si certificatelor de stare civila in alta limba decat limba romana; g) inscriptionarea altor denumiri decat cele prevazute in anexele Normelor, precum si inscriptionarea acestora in alta forma decat cea prevazuta in anexe; h) folosirea denumirilor de localitati prevazute in anexele Normelor in corespondenta sau in documentele oficiale.

Constatarea contraventiei si aplicarea amenzii se fac de catre persoane imputernicite de ministrul administratiei publice, de catre prefect sau imputernicitii acestuia si se aplica primarului, presedintelui consiliului judetean, secretarului, respectiv secretarului general al unitatii administrativ-teritoriale, dupa caz.

Cateva observatii se impun in legatura cu aceste texte:

a) Remarcam, in primul rand, necorelarea art.17 din lege cu celelalte texte referitoare la minoritati. Astfel, art.17 se refera la intrunirea de catre cetatenii apartinand minoritatilor nationale a procentului de 20 % din numarul cetatenilor unitatii administrativ-teritoriale, pe cand celelalte texte precizeaza ca este vorba de intrunirea acestui procent in randul cetatenilor apartinand unei minoritati nationale. In ce ne priveste, credem ca legiuitorul a avut in vedere intrunirea procentului legal de catre o singura minoritate nationala, si ca aceasta este interpretarea corecta a legii. De altfel, aceasta interpretare se desprinde si din dispozitiile Normelor de aplicare.

b) Legea nr. 215/2001 consacra un drept colectiv, in detrimentul unuia individual. Din interpretarea dispozitiilor legale, se poate concluziona ca dreptul de a se adresa autoritatilor administrative in limba materna nu este recunoscut cetatenilor apartinand minoritatilor nationale in acele unitati administrativ-teritoriale in care acestea nu intrunesc procentul legal.

Se face distinctie, astfel, in interiorul unei minoritati nationale, intre “cetateni de 19%” si “cetateni de 20%” (ca sa folosim o formulare plastica). Aplicarea legii va duce, prin urmare, la situatii injuste, cand o minoritate care constituie 19% din populatia unitatii administrativ-teritoriale nu va beneficia de prevederile legii, pe cand intr-o alta unitate administrativ-teritoriala, o minoritate care intruneste procentul de 20% va profita de dispozitiile legale.

Consideram ca era mai avantajos pentru minoritatile nationale ca aceasta conditionare procentuala sa nu existe. In acest caz, pe de alta parte, ar fi fost mult mai putin viabile dispozitiile care impun publicarea din oficiu in limba minoritara a actelor administrative normative adoptate de autoritatile locale, iar aplicabilitatea textului legal ar fi trebuit restransa la actele individuale ale autoritatilor locale.

c) In legatura cu prevederea conform careia hotararile cu caracter individual se comunica, la cerere, si in limba materna, se ridica intrebarea cand trebuie facuta acea cerere, daca hotararea a fost emisa din initiativa autoritatii administrative? Ce importanta practica are o cerere de acest tip dupa ce comunicarea a fost facuta deja in limba romana?

Credem ca textul in discutie va avea relevanta doar in cazul in care cererea de comunicare a actului administrativ individual in limba materna este facuta inainte de emiterea acelui act, odata cu cererea initiala. Este greu de crezut ca un cetatean apartinand unei minoritati nationale va reveni cu o cerere de comunicare a actului in limba materna, dupa ce acesta i-a fost comunicat deja in limba romana.

Pe de alta parte, avem convingerea ca, in spiritul bunelor practici administrative, in unitatile administrativ-teritoriale in care ponderea unei minoritati nationale respecta procentul legal, comunicarea si in limba materna a actelor administrative individuale va fi facuta, de multe ori, din oficiu, avand in vedere indicii cum ar fi numele celui interesat, chiar daca nu aceasta este litera legii.

Sectiunea a II-a

Autoritatile administratiei publice locale autonome. Prezentare generala

Alesii locali sunt primarul, consilierii locali, presedintele consiliului judetean si consilierii judeteni. In asigurarea liberului exercitiu al mandatului lor, acestia indeplinesc o functie de autoritate publica, beneficiind de dispozitiile legii penale cu privire la persoanele care indeplinesc o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat.

Autoritatile administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala in comune, orase si municipii sunt consiliile locale, comunale, orasenesti si municipale, ca autoritati deliberative, si primarii, ca autoritati executive. Consiliile locale si primarii se aleg in conditiile prevazute de legea privind alegerile locale.

Consiliile locale si primarii se aleg in conditiile prevazute de Legea privind alegerile locale nr.67/2004 , si functioneaza ca autoritati ale administratiei publice locale care rezolva treburile publice din comune, orase si municipii in conditiile legii.

In fiecare judet se constituie un consiliu judetean, ca autoritate a administratiei publice locale, pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale, orasenesti si municipale, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean. Consiliul judetean este ales in conditiile Legii privind alegerile locale nr.67/2004, iar autoritatea executiva este asigurata de un presedinte, ales prin scrutin uninominal.

Mandatul primarului, consilierului local, respectiv al presedintelui consiliului judetean si al consilierului judetean este de 4 ani. Mandatul se exercita in conditiile legii.

Consiliul local sau consiliul judetean, primarul, precum si presedintele consiliului judetean ales in cursul unui mandat, ca urmare a dizolvarii consiliului local sau judetean, respectiv a vacantei postului de primar sau de presedinte al consiliului judetean, incheie mandatul precedentei autoritati a administratiei publice locale.



Consiliul local sau consiliul judetean, precum si primarul sau presedintele consiliului judetean, alesi in urma organizarii unor noi unitati administrativ-teritoriale sau in urma dizolvarii unor consilii, respectiv vacantarii unor posturi de primari sau de presedinti ai consiliilor judetene, isi exercita mandatul numai pana la organizarea urmatoarelor alegeri locale generale.

Sectiunea a III-a

Consiliul local

1. Compunerea consiliului local. Consiliile locale sunt compuse din consilieri locali alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, in conditiile stabilite de Legea privind alegerile locale nr.67/2004 cu modificarile si completarile ulterioare.

Numarul membrilor fiecarui consiliu local se stabileste prin ordin al prefectului, in functie de populatia comunei sau a orasului, raportata de Institutul National de Statistica si Studii Economice la data de 1 ianuarie a anului in curs sau, dupa caz, la data de 1 iulie a anului care preceda alegerile. In consecinta, un consiliu local poate avea intre 9 si 31 de consilieri, iar Consiliul General al Municipiului Bucuresti este compus din 55 de consilieri.

In conformitate cu modificarile aduse Legii 215/2001 prin Legea 286/2006, constituirea consiliilor locale se face in termen de 25 de zile de la data desfasurarii alegerilor. Convocarea consilierilor locali alesi si validati in functie se face de catre prefect, in maximum 5 zile de la pronuntarea hotararii de validare. La sedinta de constituire participa prefectul sau reprezentantul sau, precum si primarul sau, dupa caz, candidatul declarat castigator la alegerile pentru functia de primar (art. 31 alin 1).

Prin modificarile introduse prin Oordonanta de urgenta nr. 66/2008[25] se revine la termenul consacrat in formularea initiala a Legii 215/2001, constituirea consiliilor locale realizandu-se in termen de 20 de zile de la data desfasurarii alegerilor, dupa indeplinirea prevederilor art. 38 alin. (1) si (11) din Legea nr. 334/2006 privind finantarea partidelor politice si a campaniilor electorale, cu modificarile si completarile ulterioare . Convocarea consilierilor declarati alesi pentru sedinta de constituire se face de catre prefect. La sedinta de constituire pot participa prefectul sau reprezentantul sau, precum si primarul, chiar daca procedura de validare a mandatului acestuia nu a fost finalizata

Regulile aplicabile sedintei de constituire sunt urmatoarele (art. 31 alin 2, 3, 4, 5) :

a) Sedinta se desfasoara in conditii legale daca participa cel putin majoritatea consilierilor locali alesi si validati. In cazul in care nu se poate asigura aceasta majoritate, sedinta se va organiza, in aceleasi conditii, peste 3 zile, la convocarea prefectului.

b) Daca nici la a doua convocare sedinta nu este legal constituita, se va proceda la o noua convocare de catre prefect, peste alte 3 zile, in aceleasi conditii.

c) In situatia in care consiliul local nu se poate reuni nici la a treia convocare din cauza absentei nemotivate a consilierilor locali, instanta va declara vacante, prin hotarare, locurile consilierilor locali alesi care au lipsit nemotivat la oricare dintre cele 3 convocari. Absenta consilierilor locali de la sedinta de constituire este considerata motivata daca se face dovada ca aceasta a intervenit din cauza unei boli sau a unor evenimente de forta majora care au facut imposibila prezenta acestora. Sesizarea instantei se face de catre prefect in maximum 3 zile de la data sedintei, pe baza procesului-verbal al sedintei, intocmit de secretarul unitatii administrativ-teritoriale. Hotararea instantei se pronunta in maximum 3 zile de la primirea sesizarii din partea prefectului si poate fi atacata cu recurs la instanta competenta. In cazul in care locurile declarate vacante, potrivit procedurii de mai sus, nu pot fi ocupate cu supleantii inscrisi pe listele de candidati respective, potrivit legii, se organizeaza alegeri partiale pentru completare, in termen de 90 de zile.

d) Lucrarile sedintei de constituire sunt conduse de cel mai in varsta consilier local, ajutat de cei mai tineri 2 consilieri locali, cu asistenta de specialitate a secretarului unitatii administrativ-teritoriale, care intocmeste si procesul-verbal al sedintei.

3. Validarea consilierilor in functie Pentru validarea mandatelor, consiliile locale aleg prin vot deschis, dintre membrii lor, pe intreaga durata a mandatului, o comisie de validare alcatuita din 3-5 consilieri.

Comisia de validare examineaza legalitatea alegerii fiecarui consilier si propune consiliului local validarea sau invalidarea mandatelor.

Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui consilier numai in cazul in care se constata incalcarea conditiilor de eligibilitate sau daca alegerea consilierului s-a facut prin frauda electorala, constatata in conditiile Legii privind alegerea autoritatilor administratiei publice locale.

Validarea sau invalidarea mandatelor se face, in ordine alfabetica, cu votul deschis al majoritatii consilierilor prezenti la sedinta. Persoana al carei mandat este supus validarii sau invalidarii nu participa la vot.

Hotararea de validare sau invalidare a mandatelor poate fi atacata de cei interesati la instanta de contencios administrativ in termen de 5 zile de la adoptare sau, in cazul celor absenti de la sedinta, de la comunicare. Instanta de contencios administrativ se pronunta in cel mult 30 de zile. In acest caz, procedura prealabila nu se mai efectueaza, iar hotararea primei instante este definitiva si irevocabila.

Pentru validarea mandatelor candidatilor declarati supleanti este aplicabila aceeasi procedura. Pot fi validati numai candidatii declarati supleanti care, la data validarii, fac dovada faptului ca sunt inscrisi in partidul politic, alianta politica sau alianta electorala pe a carei lista au candidat in alegeri.

Consilierii ale caror mandate au fost validate depun in fata consiliului local juramantul, in limba romana. Consilierii care refuza sa depuna juramantul sunt considerati demisionati de drept.

In cazul in care consilierul local declarat ales renunta la mandat inainte de validare sau refuza sa depuna juramantul, se supune validarii mandatul primului supleant inscris pe lista partidului politic, a aliantei politice sau a aliantei electorale respective, daca pana la validarea mandatului partidele si aliantele politice confirma in scris apartenenta la partid.

In cazul in care locurile ramase vacante nu pot fi completate cu supleanti, conform legii, iar numarul de consilieri locali se reduce sub jumatate plus unu, se vor organiza alegeri partiale pentru completare, in termen de 90 de zile.

Consiliul local se declara legal constituit daca majoritatea consilierilor locali validati au depus juramantul. Constituirea consiliului local se constata prin hotarare, adoptata cu votul majoritatii consilierilor locali validati. (art.36, alin 2)

4. Atributiile consiliului local. Consiliul local are initiativa si hotaraste, in conditiile legii, in toate problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege in competenta altor autoritati publice, locale sau centrale.

Consiliul local exercita urmatoarele categorii de atributii (art. 38, alin 2):

A) atributii privind organizarea si functionarea aparatului de specialitate al primarului, ale institutiilor si serviciilor publice de interes local si ale societatilor comerciale si regiilor autonome de interes local :

a) aproba statutul comunei, orasului sau municipiului, precum si regulamentul de organizare si functionare a consiliului local; b) aproba, in conditiile legii, la propunerea primarului, infiintarea, organizarea si statul de functii ale aparatului de specialitate al primarului, ale institutiilor si serviciilor publice de interes local, precum si reorganizarea si statul de functii ale regiilor autonome de interes local; c) exercita, in numele unitatii administrativ-teritoriale, toate drepturile si obligatiile corespunzatoare participatiilor detinute la societati comerciale sau regii autonome, in conditiile legii.

B) atributii privind dezvoltarea economico-sociala si de mediu a comunei, orasului sau municipiului :

a) aproba, la propunerea primarului, bugetul local, virarile de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare si contul de incheiere a exercitiului bugetar; b) aproba, la propunerea primarului, contractarea si/sau garantarea imprumuturilor, precum si contractarea de datorie publica locala prin emisiuni de titluri de valoare in numele unitatii administrativ-teritoriale, in conditiile legii; c) stabileste si aproba impozitele si taxele locale, in conditiile legii; d) aproba, la propunerea primarului, documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile de investitii de interes local, in conditiile legii; e) aproba strategiile privind dezvoltarea economica, sociala si de mediu a unitatii administrativ-teritoriale; f) asigura realizarea lucrarilor si ia masurile necesare implementarii si conformarii cu prevederile angajamentelor asumate in procesul de integrare europeana in domeniul protectiei mediului si gospodaririi apelor pentru serviciile furnizate cetatenilor.

C) atributii privind administrarea domeniului public si privat al comunei, orasului sau municipiului :

a) hotaraste darea in administrare, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate publica a comunei, orasului sau municipiului, dupa caz, precum si a serviciilor publice de interes local, in conditiile legii; b) hotaraste vanzarea, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate privata a comunei, orasului sau municipiului, dupa caz, in conditiile legii; c) avizeaza sau aproba, in conditiile legii, documentatiile de amenajare a teritoriului si urbanism ale localitatilor; d) atribuie sau schimba, in conditiile legii, denumiri de strazi, de piete si de obiective de interes public local.

D) atributii privind gestionarea serviciilor furnizate catre cetateni :

a) asigura, potrivit competentelor sale si in conditiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind: 1. educatia; 2. serviciile sociale pentru protectia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor varstnice, a familiei si a altor persoane sau grupuri aflate in nevoie sociala; 3. sanatatea; 4. cultura; 5. tineretul; 6. sportul; 7. ordinea publica; 8. situatiile de urgenta; 9. protectia si refacerea mediului inconjurator; 10. conservarea, restaurarea si punerea in valoare a monumentelor istorice si de arhitectura, a parcurilor, gradinilor publice si rezervatiilor naturale; 11. dezvoltarea urbana; 12. evidenta persoanelor; 13. podurile si drumurile publice; 14. serviciile comunitare de utilitate publica: alimentare cu apa, gaz natural, canalizare, salubrizare, energie termica, iluminat public si transport public local, dupa caz; 15. serviciile de urgenta de tip salvamont, salvamar si de prim ajutor; 16. activitatile de administratie social-comunitara; 17. locuintele sociale si celelalte unitati locative aflate in proprietatea unitatii administrativ-teritoriale sau in administrarea sa; 18. punerea in valoare, in interesul comunitatii locale, a resurselor naturale de pe raza unitatii administrativ-teritoriale; 19. alte servicii publice stabilite prin lege; b) hotaraste acordarea unor sporuri si altor facilitati, potrivit legii, personalului sanitar si didactic; c) sprijina, in conditiile legii, activitatea cultelor religioase; d) poate solicita informari si rapoarte de la primar, viceprimar si de la sefii organismelor prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes local; e) aproba construirea locuintelor sociale, criteriile pentru repartizarea locuintelor sociale si a utilitatilor locative aflate in proprietatea sau in administrarea sa; f) poate solicita informari si rapoarte specifice de la primar si de la sefii organismelor prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes local.

E) atributii privind cooperarea interinstitutionala pe plan intern si extern :

a) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane sau straine, in vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public local; b) hotaraste, in conditiile legii, infratirea comunei, orasului sau municipiului cu unitati administrativ-teritoriale din alte tari; c) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unitati administrativ-teritoriale din tara sau din strainatate, precum si aderarea la asociatii nationale si internationale ale autoritatilor administratiei publice locale, in vederea promovarii unor interese comune.

F) Consiliul local poate conferi persoanelor fizice romane sau straine cu merite deosebite titlul de cetatean de onoare al comunei, orasului sau municipiului, in baza unui regulament propriu. Prin acest regulament se stabilesc si conditiile retragerii titlului conferit.

G) Persoanele imputernicite sa reprezinte interesele unitatii administrativ-teritoriale in societati comerciale, regii autonome de interes local, asociatii de dezvoltare intercomunitara si alte organisme de cooperare sau parteneriat sunt desemnate prin hotarare a consiliului local, in conditiile legii, respectandu-se configuratia politica de la ultimele alegeri locale.

H) Consiliul local indeplineste orice alte atributii stabilite prin lege.

5. Functionarea consiliului local.

5.1. Comisiile de specialitate. Dupa constituire, consiliul local isi organizeaza comisii de specialitate, pe principalele domenii de activitate. Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii locali.

Comisiile de specialitate isi aleg cate un presedinte si un secretar.

Comisiile analizeaza si avizeaza proiectele de hotarare din domeniul lor de activitate. Activitatea acestora se desfasoara in plen si iau hotarari cu votul majoritatii membrilor lor. Organizarea, functionarea si atributiile comisiilor de specialitate se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare a consiliului local respectandu-se configuratia politica rezultata in urma alegerilor locale.

Consiliile locale pot organiza, din proprie initiativa sau la initiativa primarului, dupa caz, comisii speciale de analiza si verificare, pe perioada determinata. Componenta comisiei speciale de analiza si verificare, obiectivele si perioada de desfasurare a activitatilor acesteia se stabilesc prin hotarare a consiliului local. Membrii comisiei actioneaza in limitele stabilite prin hotarare.

5.2. Presedintele de sedinta al Consiliului local. Dupa declararea ca legal constituit, consiliul local alege dintre membrii sai, prin hotarare adoptata cu votul deschis al majoritatii consilierilor locali in functie, un presedinte de sedinta, pe o perioada de cel mult 3 luni, care va conduce sedintele consiliului si va semna hotararile adoptate de acesta. Consilierul local ales in conditiile de mai sus poate fi schimbat din functie, la initiativa a cel putin unei treimi din numarul consilierilor locali, prin votul majoritatii consilierilor locali in functie.

5.3. Sedintele consiliului local. Consiliul local isi exercita mandatul de 4 ani de la data constituirii pana la data declararii ca legal constituit a consiliului nou-ales. Consiliul local se intruneste in sedinte ordinare, lunar, la convocarea primarului. De asemenea, se poate intruni si in sedinte extraordinare, la cererea primarului sau a cel putin unei treimi din numarul membrilor consiliului.

Convocarea consiliului local se face in scris, prin intermediul secretarului unitatii administrativ-teritoriale, cu cel putin 5 zile inaintea sedintelor ordinare sau cu cel putin 3 zile inainte de sedintele extraordinare. Odata cu notificarea convocarii, sunt puse la dispozitie consilierilor locali materialele inscrise pe ordinea de zi. In caz de forta majora si de maxima urgenta pentru rezolvarea intereselor locuitorilor comunei, orasului sau municipiului sau in alte situatii stabilite de regulamentul de organizare si functionare a consiliului local, convocarea consiliului local se poate face de indata. In toate cazurile, convocarea se consemneaza in procesul-verbal al sedintei.

Ordinea de zi a sedintei consiliului local se aduce la cunostinta locuitorilor comunei sau ai orasului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate. In comunele sau orasele in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor ordinea de zi se aduce la cunostinta publica si in limba materna a cetatenilor apartinand minoritatii respective.

Ordinea de zi a sedintelor se aproba de catre consiliul local, la propunerea celui care a cerut intrunirea consiliului. Suplimentarea ordinii de zi se poate face numai pentru probleme urgente, care nu pot fi amanate pana la sedinta urmatoare, si numai cu votul majoritatii consilierilor locali prezenti. Scoaterea unui proiect de hotarare de pe proiectul ordinii de zi se face numai cu acordul initiatorului sau daca acesta nu indeplineste conditiile prevazute la art. 45 (nu este insotit de rapoartele de specialitate). In cazul neaprobarii ordinii de zi, in conditiile prevazute, nu se acorda indemnizatia cuvenita consilierilor locali pentru sedinta respectiva.

Proiectele de hotarari inscrise pe ordinea de zi a sedintei consiliului local nu pot fi dezbatute daca nu sunt insotite de raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului, care este elaborat in termen de 30 de zile de la inregistrarea proiectului, precum si de raportul comisiei de specialitate a consiliului, cu exceptia cazurilor de sedinte extraordinare cu convocare normala (3 zile), sau convocate “de indata”. Daca rapoartele nu sunt intocmite in termen de 30 de zile de la inregistrarea proiectului, acestea se considera implicit favorabile (art. 45)

Sedintele consiliului local se desfasoara legal in prezenta majoritatii consilierilor locali in functie. Prezenta consilierilor locali la sedinta este obligatorie. Cazurile in care absenta este motivata se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare a consiliului local. Consilierul local care absenteaza nemotivat de doua ori consecutiv este sanctionat, in conditiile regulamentului de organizare si functionare. Sedintele consiliului local sunt conduse de un presedinte de sedinta si sunt publice.

Chestiunea limbii in care se desfasoara sedintele consiliului local este rezolvata prin trei categorii de dispozitii (art.43 alin.2): a) se precizeaza, in primul rand, principiul conform caruia sedintele consiliului se desfasoara in limba oficiala a statului, adica in limba romana; b) principiul comporta si exceptii, in acele cazuri in care consilierii apartinand unei minoritati nationale reprezinta cel putin o cincime din numarul total, la sedintele de consiliu se poate folosi si limba materna a acestora; in aceste cazuri se va asigura, prin grija primarului, traducerea in limba romana. c) exceptia de la principiu nu se aplica insa in cazul documentelor sedintelor de consiliu care se intocmesc in limba romana (este vorba asadar de o exceptie de la exceptie).

Dezbaterile din sedintele consiliului local, precum si modul in care si-a exercitat votul fiecare consilier local se consemneaza intr-un proces-verbal, semnat de presedintele de sedinta si de secretarul unitatii administrativ-teritoriale. Presedintele de sedinta, impreuna cu secretarul unitatii administrativ-teritoriale, isi asuma, prin semnatura, responsabilitatea veridicitatii celor consemnate.

La inceputul fiecarei sedinte, secretarul supune spre aprobare procesul-verbal al sedintei anterioare. Consilierii locali au dreptul ca, in cadrul sedintei, sa conteste continutul procesului-verbal si sa ceara mentionarea exacta a opiniilor exprimate in sedinta anterioara. Procesul-verbal si documentele care au fost dezbatute in sedinta se depun intr-un dosar special al sedintei respective, care va fi numerotat, semnat si sigilat de presedintele de sedinta si de secretar, dupa aprobarea procesului-verbal.

In termen de 3 zile de la terminarea sedintei, secretarul unitatii administrativ-teritoriale afiseaza la sediul primariei si, dupa caz, pe pagina de internet a unitatii administrativ-teritoriale o copie a procesului-verbal al sedintei.

6. Actele consiliului local. In exercitarea atributiilor ce ii revin consiliul local adopta hotarari. Proiectele de hotarari pot fi propuse de consilieri locali, de primar, viceprimar sau de cetateni. Promovarea unui proiect de hotarare poate fi initiata de unul sau de mai multi cetateni cu drept de vot, daca acesta este sustinut prin semnaturi de cel putin 5% din populatia cu drept de vot a unitatii administrativ-teritoriale respective. Redactarea proiectelor se face de cei care le propun, cu sprijinul secretarului unitatii administrativ-teritoriale si al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al primarului.

Initiatorii depun la secretarul unitatii administrativ-teritoriale forma propusa pentru proiectul de hotarare. Proiectul va fi afisat spre informare publica prin grija secretarului, iar initiatorii asigura intocmirea listelor de sustinatori pe formulare puse la dispozitie de secretar. Listele de sustinatori pot fi semnate numai de cetatenii cu drept de vot care au domiciliul pe raza unitatii administrativ-teritoriale respective. Dupa depunerea documentatiei si verificarea acesteia de catre secretarul unitatii administrativ-teritoriale, proiectul de hotarare va urma procedurile regulamentare de lucru ale consiliului local sau judetean, dupa caz.

6.1. Regula de adoptare a hotararilor – majoritatea simpla. Regula este aceea ca hotararile se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in care legea sau regulamentul de organizare si functionare a consiliului cere o alta majoritate.

Majoritatea absoluta. Se adopta cu votul majoritatii consilierilor locali in functie urmatoarele hotarari ale consiliului local: a) hotararile privind bugetul local; b) hotararile privind contractarea de imprumuturi, in conditiile legii; c) hotararile prin care se stabilesc impozite si taxe locale; d) hotararile privind participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala sau de cooperare transfrontaliera; e) hotararile privind organizarea si dezvoltarea urbanistica a localitatilor si amenajarea teritoriului; f) hotararile privind asocierea sau cooperarea cu alte autoritati publice, cu persoane juridice romane sau straine.

Daca bugetul local nu poate fi adoptat dupa doua sedinte consecutive, care vor avea loc la un interval de cel mult 7 zile, activitatea se va desfasura pe baza bugetului anului precedent pana la adoptarea noului buget, dar nu mai tarziu de 45 de zile de la data publicarii legii bugetului de stat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

6.3. Majoritatea calificata. Hotararile privind patrimoniul se adopta cu votul a doua treimi din numarul total al consilierilor locali in functie.

6.4. Caracterul votului. Consiliul local stabileste ca unele hotarari sa fie luate prin vot secret. Hotararile cu caracter individual cu privire la persoane vor fi luate intotdeauna prin vot secret, cu exceptiile prevazute de lege. Procedurile de votare vor fi stabilite prin regulamentul de organizare si functionare a consiliului local.

Nulitatea de drept a hotararii Consacrarea unei actiuni de contencios administrativ obiectiv. In conformitate cu art.47 din legea administratiei locale, “nu poate lua parte la deliberare si la adoptarea hotararilor consilierul local care, fie personal, fie prin sot, sotie, afini sau rude pana la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial in problema supusa dezbaterilor consiliului local. Hotararile adoptate de consiliul local cu incalcarea acestor dispozitii sunt nule de drept. Nulitatea se constata de catre instanta de contencios administrativ. Actiunea poate fi introdusa de orice persoana interesata ”.

Textul in discutie consacra o actiune de contencios administrativ obiectiv, ce are ca temei nelegalitatea obiectiva a unui act administrativ, adoptarea lui cu nerespectarea conditiilor legale. Calitate procesuala activa are orice persoana interesata, si nu numai cel vatamat in drepturile sale prin adoptarea hotararii. Deosebirea fata de o actiune in contencios administrativ tipica este data si de faptul ca in acest caz instanta doar constata o nulitate de drept, nu pronunta ea insasi nulitatea, prin urmare dreptul de apreciere al instantei este substantial redus.

6.6. Semnarea si contrasemnarea hotararilor. Hotararile consiliului local se semneaza de presedintele de sedinta, si se contrasemneaza, pentru legalitate, de catre secretar. In cazul in care presedintele de sedinta lipseste sau refuza sa semneze, hotararea consiliului local se semneaza de 3-5 consilieri locali. Secretarul unitatii administrativ-teritoriale nu va contrasemna hotararea in cazul in care considera ca aceasta este ilegala. In acest caz, va depune in scris si va expune consiliului local opinia sa motivata, care va fi consemnata in procesul-verbal al sedintei.

6.7. Comunicarea hotararii. Secretarul unitatii administrativ-teritoriale va comunica hotararile consiliului local primarului si prefectului de indata, dar nu mai tarziu de 10 zile lucratoare de la data adoptarii. Comunicarea, insotita de eventualele obiectii cu privire la legalitate, se face in scris de catre secretar si va fi inregistrata intr-un registru special destinat acestui scop.

In unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor hotararile cu caracter normativ se aduc la cunostinta publica si in limba materna a cetatenilor apartinand minoritatii respective, iar cele cu caracter individual se comunica, la cerere, si in limba materna.

Traducerea in limba materna a hotararilor este asigurata prin grija primarului de catre functionarii vorbitori ai limbii minoritare angajati in compartimentele de relatii cu publicul, iar comunicarea/publicarea variantelor astfel traduse in aceleasi termene ca si a variantelor in limba oficiala cade in sarcina secretarului (Hotararea Guvernului nr.1206/2001).

6.8. Efecte juridice. Hotararile cu caracter normativ devin obligatorii si produc efecte de la data aducerii lor la cunostinta publica, iar cele individuale, de la data comunicarii. Aducerea la cunostinta publica a hotararilor cu caracter normativ se face in termen de 5 zile de la data comunicarii oficiale catre prefect.

7. Delegatul satesc. Din dispozitiile Legii nr.215/2001 si ale Legii nr.393/2004, reiese ca locuitorii satelor care nu au consilieri locali alesi in consiliile locale sunt reprezentati la sedintele de consiliu de un delegat satesc. Delegatul satesc este ales pe perioada mandatului consiliului local de catre o adunare sateasca, constituita din cate un reprezentant al fiecarei familii, convocata si organizata de primar si desfasurata in prezenta primarului sau viceprimarului. La discutarea problemelor privind satele respective delegatii satesti vor fi invitati in mod obligatoriu, insa votul acestora are caracter consultativ. Delegatului satesc ii sunt aplicabile, in mod corespunzator, prevederile privind indemnizatia si decontarea cheltuielilor aplicabile consilierilor locali.

Expirarea mandatului delegatului satesc are loc o data cu alegerea unui alt delegat satesc, precum si in caz de demisie, incompatibilitate; imposibilitatea exercitarii mandatului pe o perioada mai mare de 6 luni consecutive, cu exceptia cazurilor prevazute de lege; condamnare, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la o pedeapsa privativa de libertate; punere sub interdictie judecatoreasca; pierderea drepturilor electorale; deces.

De asemenea, adunarea sateasca poate hotari oricand eliberarea din functie a delegatului satesc si alegerea unei alte persoane in aceasta functie.

Modul de reglementare al institutiei delegatului satesc este criticabila deoarece ea nu reuseste sa acopre golul de reprezentare lasat in consiliile locale comunale prin prezenta in consilii a unor reprezentanti numai ai unor sate componente ale comunei. Sentimentul de frustrare al unor sate componente ale comunei fata de alte sate, care sunt favorizate de procesul decizional, duce la desprinderea satelor nedreptatite si formarea de noi comune, fenomen deosebit de nociv pentru capacitatea administrativa la nivel local, asa cum am mai aratat.

Acesta lipsa de reprezentare nu poate fi rezolvata prin institutia delegatului satesc cu vot consultativ, ci prin alegerea consilierilor prin vot uninominal, pe sate, si acordarea acestora vot decizional proportional in consiliul comunal.

8. Dizolvarea consiliului local. Sanctiunea incalcarii dispozitiilor legale sau a blocajului institutional in care consiliul local se poate afla la un moment dat este dizolvarea. Consiliul local se dizolva de drept sau prin referendum local (art.58 alin. 1).

8.1. Dizolvarea de drept. Consiliul local se dizolva de drept in trei cayuri : a) in cazul in care acesta nu se intruneste timp de doua luni consecutive; b) in cazul in care nu a adoptat in 3 sedinte ordinare consecutive nicio hotarare; c) in situatia in care numarul consilierilor locali se reduce sub jumatate plus unu si nu se poate completa prin supleanti.

Primarul, viceprimarul, secretarul unitatii administrativ-teritoriale sau orice alta persoana interesata sesizeaza instanta de contencios administrativ cu privire la cazurile prevazute pentru dizolvarea de drept a consiliului local. Instanta analizeaza situatia de fapt si se pronunta cu privire la dizolvarea consiliului local. Hotararea instantei este definitiva si se comunica prefectului.

8.2. Dizolvarea consiliului local prin referendum Consiliul local poate fi dizolvat prin referendum local, organizat in conditiile legii. Referendumul se organizeaza ca urmare a cererii adresate in acest sens prefectului de cel putin 25% din numarul cetatenilor cu drept de vot inscrisi pe listele electorale ale unitatii administrativ-teritoriale. Cheltuielile pentru organizarea referendumului se suporta din bugetul local.

Referendumul local este organizat, in conditiile legii, de catre o comisie numita prin ordin al prefectului, compusa dintr-un reprezentant al prefectului, cate un reprezentant al primarului, al consiliului local si al consiliului judetean si un judecator de la judecatoria in a carei jurisdictie se afla unitatea administrativ-teritoriala in cauza. Secretarul comisiei este asigurat de institutia prefectului.

Referendumul este valabil daca s-au prezentat la urne cel putin jumatate plus unu din numarul total al locuitorilor cu drept de vot. Activitatea consiliului local inceteaza inainte de termen daca s-au pronuntat in acest sens cel putin jumatate plus unu din numarul total al voturilor valabil exprimate.

8.3. Alegerea noului consiliu. Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu local se face de Guvern, la propunerea prefectului. Alegerile se organizeaza in termen de maximum 90 de zile de la ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii judecatoresti prin care s-a constatat dizolvarea consiliului local sau, dupa caz, de la validarea rezultatului referendumului.

Pana la constituirea noului consiliu local, primarul sau, in absenta acestuia, secretarul unitatii administrativ-teritoriale va rezolva problemele curente ale comunei, orasului sau municipiului, potrivit competentelor si atributiilor ce ii revin, potrivit legii.

Consiliile locale pot organiza, din proprie initiativa sau din initiativa primarului, dupa caz, comisii mixte formate din consilieri locali, functionari publici si alti specialisti, pe perioada determinata. Componenta comisiilor mixte, obiectivele si perioada de desfasurare a activitatii acestora se stabilesc prin hotarari ale consiliilor locale. Sedintele comisiilor mixte sunt publice.

Suspendarea mandatului de consilier local. Mandatul de consilier local se suspenda de drept numai in cazul in care acesta a fost arestat preventiv. Masura arestarii preventive se comunica de indata de catre instanta de judecata prefectului, care, prin ordin, constata suspendarea mandatului.

Suspendarea dureaza pana la incetarea situatiei prevazute mai sus. Ordinul de suspendare se comunica de indata consilierului local. In cazul in care consilierul local al carui mandat a fost suspendat a fost gasit nevinovat, acesta are dreptul la despagubiri, in conditiile legii.

Incetarea de drept a mandatului de consilier local sau judetean (art.9 din Legea nr.393/2004). Calitatea de consilier local sau de consilier judetean inceteaza la data declararii ca legal constituit a noului consiliu ales.

Calitatea de consilier local sau de consilier judetean inceteaza de drept, inainte de expirarea duratei normale a mandatului, in urmatoarele cazuri: a) demisie[28] b) incompatibilitate; c) schimbarea domiciliului intr-o alta unitate administrativ-teritoriala, inclusiv ca urmare a reorganizarii acesteia ; d) lipsa nemotivata de la mai mult de 3 sedinte ordinare consecutive ale consiliului; e) imposibilitatea exercitarii mandatului pe o perioada mai mare de 6 luni consecutive, cu exceptia cazurilor prevazute de lege ; f) condamnarea, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la o pedeapsa privativa de libertate; g) punerea sub interdictie judecatoreasca; h) pierderea drepturilor electorale; h^1) pierderea calitatii de membru al partidului politic sau al organizatiei minoritatilor nationale pe a carei lista a fost ales (se aplica si viceprimarului) ; i) deces.

Incetarea de drept a mandatului de consilier se constata de catre consiliul local, respectiv de consiliul judetean, prin hotarare, la propunerea primarului ori, dupa caz, a presedintelui consiliului judetean sau a oricarui consilier.

In cazurile prevazute la lit. c)-e) si h^1), hotararea consiliului poate fi atacata de consilier, la instanta de contencios administrativ, in termen de 10 zile de la comunicare. Instanta se va pronunta in termen de cel mult 30 de zile. In acest caz, procedura prealabila nu se mai efectueaza, iar hotararea primei instante este definitiva si irevocabila. Prevederile lit. f)-h) devin aplicabile numai dupa ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii judecatoresti.

In toate situatiile de incetare a mandatului inainte de expirarea duratei normale a acestuia consiliul local sau consiliul judetean, dupa caz, adopta in prima sedinta ordinara, la propunerea primarului, respectiv a presedintelui consiliului judetean, o hotarare prin care se ia act de situatia aparuta si se declara vacant locul consilierului in cauza. Hotararea va avea la baza, in toate cazurile, un referat constatator semnat de primar si de secretarul comunei sau orasului, respectiv de presedintele consiliului judetean si de secretarul general al judetului. Referatul va fi insotit de actele justificative. (art. 12)

Sectiunea a III-a

Primarul si viceprimarul

1. Rolul primarului si viceprimarului in administratia locala. Comunele, orasele si municipiile au cate un primar si un viceprimar, iar municipiile retedinta de judet au un primar si 2 viceprimari, alesi in conditiile legii. Pe durata exercitarii mandatului, viceprimarul isi pastreaza statutul de consilier local, fara a beneficia de indemnizatia aferenta acestui statut.

Primarul indeplineste o functie de autoritate publica. Primarul asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a prevederilor Constitutiei, precum si punerea in aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui Romaniei, a hotararilor si ordonantelor Guvernului, a hotararilor consiliului local; dispune masurile necesare si acorda sprijin pentru aplicarea ordinelor si instructiunilor cu caracter normativ ale ministrilor, ale celorlalti conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, ale prefectului, precum si a hotararilor consiliului judetean, in conditiile legii.

Pentru punerea in aplicare a activitatilor date in competenta sa, primarul beneficiaza de un aparat de specialitate, pe care il conduce. Aparatul de specialitate al primarului este structurat pe compartimente functionale, in conditiile legii. Compartimentele functionale ale acestuia sunt incadrate cu functionari publici si personal contractual. Primarul conduce serviciile publice locale. Primarul reprezinta unitatea administrativ-teritoriala in relatiile cu alte autoritati publice, cu persoanele fizice sau juridice romane ori straine, precum si in justitie[32].

Viceprimarul este subordonat primarului si inlocuitorul de drept al acestuia, care ii poate delega atributiile sale. In practica administrativa se observa uneori o retinere a primarilor de a-si delega atributiile.

Viceprimarul este ales cu votul majoritatii consilierilor locali in functie, din randul membrilor acestuia. Schimbarea din functie a viceprimaruluise poate face de consiliul local, prin hotarare adoptata cu votul majoritatii consilierilor in functie, la propunerea primarului sau a unei treimi din numarul consilierilor locali in functie[33].

Pe durata mandatului, primarul si viceprimarul primesc o indemnizatie lunara, ca unica forma de remunerare a activitatii corespunzatoare functiei de primar, respectiv de viceprimar, si care reprezinta baza de calcul pentru stabilirea drepturilor si obligatiilor care se determina in raport cu venitul salarial. Primarul si viceprimarul nu beneficiaza de sporul de vechime in munca si nici de alte sporuri prevazute de lege. Durata mandatului constituie vechime in munca si in specialitatea studiilor absolvite.

2. Validarea in functie a primarului ales in conditiile Legii nr.67/2004 a alegerilor locale, prin vot uninominal, se face potrivit prevederilor potrivit carora se realizeaza validarea alegerii consilierilor, care se aplica in mod corespunzator. Legea mai precizeaza ca rezultatul validarii sau invalidarii alegerii primarului se aduce la cunostinta prefectului si se prezinta in sedinta de constituire a consiliului local sau, dupa caz, intr-o sedinta extraordinara, de catre un judecator desemnat de presedintele judecatoriei.

Potrivit modificarii introduse de OUG nr. 66/2008 validarea alegerii primarului se face in termen de 20 de zile de la data desfasurarii alegerilor, in camera de consiliu a judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla comuna sau orasul, de catre un judecator desemnat de presedintele judecatoriei, dupa indeplinirea prevederilor art. 38 alin. (1) si (11) din Legea nr. 334/2006, cu modificarile si completarile ulterioare[34].

In caz de invalidare a alegerii primarului, Guvernul, la propunerea prefectului, va stabili data alegerilor. Acestea se organizeaza in termen de maximum 90 de zile de la data invalidarii sau, dupa caz, de la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti, in conditiile legii. Primarul depune in fata consiliului local un juramant, iar refuyul depunerii juramantului atrage demisia de drept.

3. Atributiile primarului. Primarul indeplineste urmatoarele categorii principale de atributii:

A) atributii exercitate in calitate de reprezentant al statului: indeplineste functia de ofiter de stare civila si de autoritate tutelara si asigura functionarea serviciilor publice locale de profil, atributii privind organizarea si desfasurarea alegerilor, referendumului si a recensamantului. Exercitarea acestor atributii de catre primar se face nu in calitatea sa de autoritate locala autonoma, ci in calitate de reprezentant al statului in comuna sau in orasul in care a fost ales; in consecinta, asupra acestor atributii Ministerul Administratiei si Internelor exercita prin intermediul Prefectului un control ierarhic, nu unul de tutela administrativa. In aceasta calitate, primarul poate solicita prefectului, in conditiile legii, sprijinul conducatorilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale, daca sarcinile ce ii revin nu pot fi rezolvate prin aparatul de specialitate.

B) atributii referitoare la relatia cu consiliul local : a) prezinta consiliului local, in primul trimestru, un raport anual privind starea economica, sociala si de mediu a unitatii administrativ-teritoriale; b) prezinta, la solicitarea consiliului local, alte rapoarte si informari; c) elaboreaza proiectele de strategii privind starea economica, sociala si de mediu a unitatii administrativ-teritoriale si le supune aprobarii consiliului local.

C) atributii referitoare la bugetul local : a) exercita functia de ordonator principal de credite; b) intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere a exercitiului bugetar si le supune spre aprobare consiliului local; c) initiaza, in conditiile legii, negocieri pentru contractarea de imprumuturi si emiterea de titluri de valoare in numele unitatii administrativ-teritoriale; d) verifica, prin compartimentele de specialitate, corecta inregistrare fiscala a contribuabililor la organul fiscal teritorial, atat a sediului social principal, cat si a sediului secundar.

D) atributii privind serviciile publice asigurate cetatenilor : a) coordoneaza realizarea serviciilor publice de interes local, prestate prin intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes local; b) ia masuri pentru prevenirea si, dupa caz, gestionarea situatiilor de urgenta; c) ia masuri pentru organizarea executarii si executarea in concret a activitatilor din domeniile prevazute la art. 38 alin. (6) lit. a)-d); d) ia masuri pentru asigurarea inventarierii, evidentei statistice, inspectiei si controlului efectuarii serviciilor publice de interes local prevazute la art. 38 alin. (6) lit. a)-d), precum si a bunurilor din patrimoniul public si privat al unitatii administrativ-teritoriale; e) numeste, sanctioneaza si dispune suspendarea, modificarea si incetarea raporturilor de serviciu sau, dupa caz, a raporturilor de munca, in conditiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum si pentru conducatorii institutiilor si serviciilor publice de interes local; f) asigura elaborarea planurilor urbanistice prevazute de lege, le supune aprobarii consiliului local si actioneaza pentru respectarea prevederilor acestora; g) emite avizele, acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin lege si alte acte normative; h) asigura realizarea lucrarilor si ia masurile necesare conformarii cu prevederile angajamentelor asumate in procesul de integrare europeana in domeniul protectiei mediului si gospodaririi apelor pentru serviciile furnizate cetatenilor.

E) alte atributii stabilite prin lege.

Pentru exercitarea corespunzatoare a atributiilor sale, primarul colaboreaza cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale, precum si cu consiliul judetean.

Numirea conducatorilor institutiilor si serviciilor publice de interes local se face pe baza concursului organizat potrivit procedurilor si criteriilor aprobate de consiliul local, la propunerea primarului, in conditiile legii. Numirea se face prin dispozitia primarului, avand anexat contractul de management.

4. Delegarea atributiilor primarului. Legea 215 din 2001 modificata in 2006 prevede posibilitatea delegarii unora dintre atributiile primarului, deci o delegare facultativa. Astfel art. 70 precizeaza ca atributiile de ofiter de stare civila si de autoritate tutelara pot fi delegate si secretarului unitatii administrativ-teritoriale sau altor functionari publici din aparatul de specialitate cu competente in acest domeniu, potrivit legii.

5. Actele primarului. In exercitarea atributiilor sale primarul emite dispozitii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai dupa ce sunt aduse la cunostinta publica sau dupa ce au fost comunicate persoanelor interesate, dupa caz. Dispozitiile legii privind hotararile de consiliu local referitoare la contrasemnarea de catre secretar, comunicarea actului si aducerea la cunostinta publica a actelor normative se aplica si in cazul dispozitiilor primarului.

6. Incetarea de drept a mandatului de primar. Aceasta problematica este reglementata in prezent in art.15 din Legea nr.393/2004 privind statutul alesilor locali si de Legea 215/2001.

Astfel, calitatea de primar inceteaza, de drept, inainte de expirarea duratei normale a mandatului, potrivit Legii 393/2004, in urmatoarele cazuri: a) demisie ; b) incompatibilitate; c) schimbarea domiciliului intr-o alta unitate administrativ-teritoriala ; d) imposibilitatea de a o fi exercitat pe o perioada mai mare de 6 luni consecutive, cu exceptia cazurilor prevazute de lege ; e) condamnarea, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la o pedeapsa privativa de libertate; f) punerea sub interdictie judecatoreasca; g) pierderea drepturilor electorale; h) deces.

In cazurile prevazute la lit. e)-g), incetarea mandatului poate avea loc numai dupa ramanerea definitiva si, dupa caz, irevocabila a hotararii judecatoresti.

In toate cazurile de incetare inainte de termen a mandatului de primar, prefectul emite un ordin prin care constata incetarea mandatului primarului. Ordinul va avea la baza un referat semnat de secretarul comunei sau al orasului, precum si actele din care rezulta motivul legal de incetare a mandatului.

Primarul se afla in imposibilitatea exercitarii mandatului in situatiile in care nu se poate prezenta efectiv la primarie din motive de sanatate sau din alte cauze, chiar daca acestea nu ii sunt imputabile.

Mandatul primarului inceteaza de drept si in urmatoarele situatii prevazute de Legea 215/2001:

a) daca acesta se afla in imposibilitatea exercitarii functiei datorita unei boli grave, certificate, care nu permite desfasurarea activitatii in bune conditii timp de 6 luni pe parcursul unui an calendaristic;

b) daca acesta nu isi exercita, in mod nejustificat, mandatul timp de 45 de zile consecutiv.

In aceste cazuri prefectul, prin ordin, ia act de incetarea mandatului primarului. Ordinul prefectului poate fi atacat de primar la instanta de contencios administrativ in termen de 10 zile de la comunicare. Instanta de contencios administrativ este obligata se se pronunte in termen de 30 de zile. In acest caz procedura prealabila nu se mai efectueaza, iar hotararea primei instante este definitiva si irevocabila.

Data organizarii alegerilor pentru functia de primar se stabileste de Guvern, la propunerea prefectului. Acestea se organizeaza in termen de maximum 90 de zile de la expirarea termenului de 10 zile in care primarul putea ataca ordinul prefectului sau de la data pronuntarii hotararii instantei, in conditiile prezentate mai sus.

7. Incetarea mandatului primarului prin referendum local. In conformitate cu art.73 din lege, mandatul primarului inceteaza, de asemenea, inainte de termen ca urmare a rezultatului unui referendum local, avand ca obiect demiterea acestuia, organizat in conditiile legii, conform procedurii prevazute pentru consiliul local.

Referendumul pentru incetarea mandatului primarului se organizeaza ca urmare a cererii adresate in acest sens prefectului de locuitorii comunei, orasului sau municipiului, ca urmare a nesocotirii de catre acesta a intereselor generale ale colectivitatii locale sau a neexercitarii atributiilor ce ii revin, potrivit legii, inclusiv a celor pe care le exercita ca reprezentant al statului.

Organizarea referendumului trebuie sa fie solicitata, in scris, de cel putin 25% dintre locuitorii cu drept de vot. Acest procent trebuie sa fie realizat in fiecare dintre localitatile componente ale comunei, orasului sau municipiului.

8. Suspendarea mandatului primarului si a viceprimarului. Mandatul primarului, respectiv al viceprimarului se suspenda de drept numai in cazul in care acesta a fost arestat preventiv. Masura arestarii preventive se comunica de indata de catre instanta de judecata prefectului, care, prin ordin, constata suspendarea mandatului. Ordinul de suspendare se comunica de indata primarului.

Suspendarea dureaza pana la incetarea situatiei arestarii preventive. Daca primarul suspendat din functie a fost gasit nevinovat, acesta are dreptul, in conditiile legii, la plata drepturilor salariale corespunzatoare perioadei in care a fost suspendat. Aceste prevederi se aplica si viceprimarului.

9. Vacanta functiei de primar si viceprimar. In caz de vacanta a functiei de primar, precum si in caz de suspendare din functie a acestuia, atributiile vor fi exercitate de drept de viceprimar sau, dupa caz, de unul dintre viceprimari, desemnat de consiliul local cu votul secret al majoritatii consilierilor locali in functie (art.82 alin.1). Consiliul local poate delega prin hotarare, din randul membrilor sai, un consilier local care va indeplini temporar atributiile viceprimarului

In situatia in care sunt suspendati din functie, in acelasi timp, atat primarul, cat si viceprimarul, consiliul local deleaga un consilier local care va indeplini atat atributiile primarului, cat si pe cele ale viceprimarului, pana la incetarea suspendarii (art.82 alin.3). Daca devin vacante, in acelasi timp, atat functia de primar, cat si cea de viceprimar, consiliul local alege un nou viceprimar, care va exercita si atributiile primarului pana la alegerea unui nou primar. Data organizarii alegerilor pentru functia de primar se stabileste de Guvern, la propunerea prefectului. Alegerile se organizeaza in termen de maximum 90 de zile de la vacantarea functiei de primar (art.82 alin.4).

10. Primaria. Primarul, viceprimarul, secretarul unitatii administrativ-teritoriale si aparatul de specialitate al primarului constituie o structura functionala cu activitate permanenta, denumita primaria comunei, orasului sau municipiului, care duce la indeplinire hotararile consiliului local si dispozitiile primarului, solutionand problemele curente ale colectivitatii locale (art. 91).

Numirea si eliberarea din functie a personalului din aparatul de specialitate al primarului se fac de primar, iar functionarii din cadrul institutiilor si serviciilor publice de interes local si din cadrul aparatului de specialitate al primarului se bucura de stabilitate in functie (art. 89).

Primarii comunelor pot angaja, in limita numarului maxim de posturi aprobate, un consilier personal. Primarii oraselor, municipiilor si ai municipiilor resedinta de judet pot infiinta, in limita numarului maxim de posturi aprobate, cabinetul primarului, compartiment distinct format din: a) maximum 3 persoane la orase si municipii; b) maximum 5 persoane la municipii resedinta de judet. Personalul prevazut mau sus este numit si eliberat din functie de catre primar si isi desfasoara activitatea in baza unui contract individual de munca pe durata determinata, incheiat in conditiile legii, pe durata mandatului primarului. Atributiile acestora se stabilesc prin dispozitie a primarului. Primarul general al municipiului Bucuresti, asimilat demnitarului, poate infiinta in limita numarului maxim de posturi aprobate, cabinetul primarului general, compartiment distinct care cuprinde urmatoarele functii de executie de specialitate: directorul de cabinet, 3 asistenti de cabinet, 8 consilieri personali, 2 secretari personali si 2 curieri personali.

11. Administratorul public. In conformitate cu Legea 286/2006 de modificare a Legii 215/2001 la nivelul comunelor si oraselor, primarul poate propune consiliului local infiintarea functiei de administrator public, in limita numarului maxim de posturi aprobate. Numirea si eliberarea din functie a administratorului public se face de primar, pe baza unor criterii, proceduri si atributii specifice, aprobate de consiliul local. Numirea in functie se face pe baza de concurs.

Administratorul public poate indeplini, in baza unui contract de management, incheiat in acest sens cu primarul, atributii de coordonare a aparatului de specialitate sau a serviciilor publice de interes local. Primarul poate delega catre administratorul public, in conditiile legii, calitatea de ordonator principal de credite.

De asemenea, la nivelul judetelor, presedintele consiliului judetean poate propune consiliului judetean infiintarea functiei de administrator public, in limita numarului maxim de posturi aprobate. Numirea si eliberarea din functie a administratorului public se fac de presedintele consiliului judetean, pe baza unor criterii, proceduri si atributii specifice, aprobate de consiliul judetean. Numirea in functie se face pe baza de concurs.

Administratorul public poate indeplini, in baza unui contract de management, incheiat in acest sens cu presedintele consiliului judetean, atributii de coordonare a aparatului de specialitate sau a serviciilor publice de interes judetean. Presedintele consiliului judetean poate delega catre administratorul public, in conditiile legii, calitatea de ordonator principal de credite.

In fine, chiar si asociatiile de dezvoltare intercomunitara pot decide desemnarea unui administrator public pentru gestionarea serviciilor de interes general care fac obiectul asocierii. Recrutarea, numirea si eliberarea din functie a administratorului public al asociatiilor de dezvoltare intercomunitara se fac pe baza unei proceduri specifice de catre consiliile de administratie ale acestora si sunt aprobate prin hotarari ale consiliilor locale si consiliilor judetene respective.

Sectiunea a IV-a

Consiliul judetean

1. Rolul si componenta consiliului judetean. Consiliul judetean este autoritatea administratiei publice locale, constituita la nivel judetean pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale, orasenesti si municipale, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean.

Consiliul judetean este compus din consilieri alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, in conditiile stabilite de Legea privind alegerile locale nr.67/2004.

Numarul membrilor fiecarui consiliu judetean se stabileste prin ordin al prefectului, in functie de numarul locuitorilor judetului, raportat de Institutul National de Statistica la data de 1 ianuarie a anului in curs sau, dupa caz, la data de 1 iulie a anului care precede alegerile, si este intre 30 si 36. Consiliul judetean ales in conformitate cu prevederile legii se completeaza cu presedintele consiliului judetean, care are drept de vot si conduce sedintele acestuia.

OUG nr.66/2008 a modificat constituirea consiliilor judetane astfel: constituirea consiliilor judetene se face in termen de 3 zile de la data depunerii juramantului de catre presedintele consiliului judetean. Convocarea consilierilor declarati alesi pentru sedinta de constituire se face de catre presedintele consiliului judetean. La sedinta de constituire pot participa prefectul sau un reprezentat al acestuia.

edinta este legal constituita daca participa cel putin doua treimi din numarul consilierilor judeteni alesi. In cazul in care nu se poate asigura aceasta majoritate, sedinta se va organiza, in aceleasi conditii, peste doua zile, la convocarea presedintelui consiliului judetean. Daca nici la a doua convocare reuniunea nu este legal constituita, se va proceda la o noua convocare de catre presedintele consiliului judetean, peste alte doua zile, in aceleasi conditii.

In situatia in care consiliul judetean nu se poate reuni nici la aceasta ultima convocare, din cauza absentei fara motive temeinice a consilierilor, presedintele consiliului judetean va declara vacante, prin dispozitie, locurile consilierilor alesi care au lipsit nemotivat de la cele 3 convocari anterioare, urmand sa fie completate cu supleanti conform procedurilor prevazute la alin. (2).

Daca locurile vacante nu pot fi completate cu supleanti inscrisi pe listele de candidati respective, se va proceda la organizarea alegerilor pentru completarea locurilor vacante in termen de 30 de zile, in conditiile Legii pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale.

Dispozitia presedintelui consiliului judetean prin care se declara vacante locurile consilierilor care au lipsit nemotivat poate fi atacata de cei in cauza la instanta de contencios administrativ, in termen de 5 zile de la comunicare. Hotararea instantei este definitiva si irevocabila.

Absenta consilierilor de la sedinta de constituire este considerata motivata daca se face dovada ca aceasta a intervenit din cauza unei boli care a necesitat spitalizarea sau a facut imposibila prezenta acestora, a unei deplasari in strainatate in interes de serviciu sau a unor evenimente de forta majora.

Lucrarile sedintei de constituire sunt conduse de presedintele consiliului judetean. Pentru validarea mandatelor, consiliile judetene aleg prin vot deschis, dintre membrii lor, pe intreaga durata a mandatului, o comisie de validare alcatuita din 3—5 consilieri alesi. Comisia de validare examineaza legalitatea alegerii fiecarui consilier judetean si propune consiliului validarea sau invalidarea mandatelor.

Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui consilier judetean numai in cazul in care se constata incalcarea conditiilor de eligibilitate sau daca alegerea consilierului judetean s-a facut prin frauda electorala, constatata in conditiile Legii pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale.

Validarea sau invalidarea mandatelor se face in ordine alfabetica, cu votul deschis al majoritatii consilierilor judeteni prezenti la sedinta. Persoana al carei mandat este supus validarii sau invalidarii nu participa la vot.

Hotararea de validare sau invalidare a mandatelor poate fi atacata de cei interesati la instanta de contencios administrativ in termen de 5 zile de la adoptare sau, in cazul celor absenti de la sedinta, de la comunicare.

Instanta de contencios administrativ se pronunta in cel mult 15 de zile. In acest caz, procedura prealabila nu se mai efectueaza, iar hotararea primei instante este definitiva si irevocabila.

2. Atributiile consiliului judetean. Consiliul judetean, ca autoritate deliberativa a administratiei publice locale constituita la nivel judetean, indeplineste urmatoarele categorii principale de atributii:

A) atributii privind organizarea si functionarea aparatului de specialitate al consiliului judetean, ale institutiilor si serviciilor publice de interes judetean si ale societatilor comerciale si regiilor autonome de interes judetean: a) alege, din randul consilierilor judeteni, 2 vicepresedinti; b) hotaraste infiintarea sau reorganizarea de institutii, servicii publice si societati comerciale de interes judetean, precum si reorganizarea regiilor autonome de interes judetean, in conditiile legii; c) aproba regulamentul de organizare si functionare a consiliului judetean, organigrama, statul de functii, regulamentul de organizare si functionare ale aparatului de specialitate, precum si ale institutiilor si serviciilor publice de interes judetean si ale societatilor comerciale si regiilor autonome de interes judetean; d) exercita, in numele judetului, toate drepturile si obligatiile corespunzatoare participatiilor detinute la societati comerciale sau regii autonome, in conditiile legii; e) numeste, sanctioneaza si dispune suspendarea, modificarea si incetarea raporturilor de serviciu sau, dupa caz, a raporturilor de munca, in conditiile legii, pentru conducatorii institutiilor si serviciilor publice de interes judetean.

B) atributii privind dezvoltarea economico-sociala a judetului: a) aproba, la propunerea presedintelui consiliului judetean, bugetul propriu al judetului, virarile de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare si contul de incheiere a exercitiului bugetar; b) aproba, la propunerea presedintelui consiliului judetean, contractarea si/sau garantarea imprumuturilor, precum si contractarea de datorie publica locala prin emisiuni de titluri de valoare in numele judetului, in conditiile legii; c) stabileste impozite si taxe judetene, in conditiile legii; d) adopta strategii, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala si de mediu a judetului, pe baza propunerilor primite de la consiliile locale; dispune, aproba si urmareste, in cooperare cu autoritatile administratiei publice locale comunale si orasenesti interesate, masurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora; e) stabileste, pe baza avizului consiliilor locale ale unitatilor administrativ-teritoriale implicate, proiectele de organizare si amenajare a teritoriului judetului, precum si de dezvoltare urbanistica generala a acestuia si a unitatilor administrativ-teritoriale componente; urmareste modul de realizare a acestora, in cooperare cu autoritatile administratiei publice locale comunale, orasenesti sau municipale implicate; f) aproba documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile de investitii de interes judetean, in limitele si in conditiile legii.

C) atributii privind gestionarea patrimoniului judetului: a) hotaraste darea in administrare, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate publica a judetului, dupa caz, precum si a serviciilor publice de interes judetean, in conditiile legii; b) hotaraste vanzarea, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate privata a judetului, dupa caz, in conditiile legii; c) atribuie, in conditiile legii, denumiri de obiective de interes judetean.

D) atributii privind gestionarea serviciilor publice din subordine: a) asigura, potrivit competentelor sale si in conditiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes judetean privind: 1. educatia; 2. serviciile sociale pentru protectia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor varstnice, a familiei si a altor persoane sau grupuri aflate in nevoie sociala; 3. sanatatea; 4. cultura; 5. tineretul; 6. sportul; 7. ordinea publica; 8. situatiile de urgenta; 9. protectia si refacerea mediului inconjurator; 10. conservarea, restaurarea si punerea in valoare a monumentelor istorice si de arhitectura, a parcurilor, gradinilor publice si rezervatiilor naturale; 11. evidenta persoanelor; 12. podurile si drumurile publice; 13. serviciile comunitare de utilitate publica de interes judetean, precum si alimentarea cu gaz metan; 14. alte servicii publice stabilite prin lege; b) sprijina, in conditiile legii, activitatea cultelor religioase;c) emite avizele, acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin lege; d) acorda consultanta in domenii specifice, in conditiile legii, unitatilor administrativ-teritoriale din judet, la cererea acestora.

E) atributii privind cooperarea interinstitutionala: a) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane ori straine, inclusiv cu parteneri din societatea civila, in vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public judetean; b) hotaraste, in conditiile legii, infratirea judetului cu unitati administrativ-teritoriale din alte tari; c) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unitati administrativ-teritoriale din tara ori din strainatate, precum si aderarea la asociatii nationale si internationale ale autoritatilor administratiei publice locale, in vederea promovarii unor interese comune.

F) Persoanele imputernicite sa reprezinte interesele unitatii administrativ-teritoriale in societati comerciale, regii autonome de interes judetean, asociatii de dezvoltare intercomunitara si alte organisme de cooperare sau parteneriat sunt desemnate prin hotarare a consiliului judetean, in conditiile legii, respectand configuratia politica rezultata dupa alegerile locale.

G) alte atributii prevazute de lege.

3. Functionarea consiliului judetean. Consiliul judetean se intruneste in sedinta ordinara in fiecare luna, la convocarea presedintelui consiliului judetean. Consiliul judetean se poate intruni si in sedinte extraordinare ori de cate ori este necesar, la cererea presedintelui sau a cel putin unei treimi din numarul membrilor consiliului ori la solicitarea prefectului, adresata presedintelui consiliului judetean, in cazuri exceptionale care necesita adoptarea de masuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum si pentru apararea ordinii si linistii publice.

Convocarea consiliului judetean se face in scris, prin intermediul secretarului general al judetului, cu cel putin 5 zile inaintea sedintelor ordinare sau cu cel mult 3 zile inaintea celor extraordinare. In caz de forta majora si de maxima urgenta pentru rezolvarea intereselor locuitorilor judetului convocarea consiliului judetean se face de indata. In invitatia la sedinta se vor preciza data, ora, locul desfasurarii si ordinea de zi a acesteia. In situatia in care presedintele consiliului judetean se afla in imposibilitatea de a convoca consiliul in sedinta ordinara, aceasta se va face de catre vicepresedintele consiliului, desemnat in conditiile art.118 din Legea nr.215/2001. In toate cazurile convocarea se consemneaza in procesul-verbal al sedintei.



Ordinea de zi a sedintei consiliului judetean se aduce la cunostinta locuitorilor judetului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate. In judetele in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor ordinea de zi se aduce la cunostinta publica si in limba materna a cetatenilor apartinand minoritatii respective.

Sedintele consiliului judetean se desfasoara legal in prezenta majoritatii consilierilor judeteni in functie. Prezenta consilierilor judeteni la sedinta este obligatorie. Cazurile in care se considera ca absenta este determinata de motive temeinice se vor stabili prin regulamentul de organizare si functionare a consiliului judetean. In situatia in care un consilier judetean absenteaza de doua ori consecutiv fara motive temeinice, el poate fi sanctionat in conditiile regulamentului de organizare si functionare a consiliului judetean.

Sedintele sunt conduse de presedinte sau, in lipsa acestuia, de vicepresedinte. In cazul in care, din motive intemeiate, lipseste si vicepresedintele, sedinta va fi condusa de celalalt vicepresedinte sau de un consilier judetean, ales cu votul majoritatii consilierilor judeteni prezenti.

4. Actele consiliului judetean. In exercitarea atributiilor ce ii revin, consiliul judetean adopta hotarari cu votul majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in care legea sau regulamentul de organizare si functionare a consiliului cere o alta majoritate.

Proiectele de hotarari pot fi propuse de consilieri judeteni, de presedintele consiliului judetean, de vicepresedintii consiliului judetean sau de cetateni. Redactarea proiectelor se face de catre cei care le propun, cu sprijinul secretarului unitatii administrativ-teritoriale si al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al consiliului judetean. In ceea ce priveste initiativa cetateneasca, sunt aplicabile aceleasi prevederi de la consiliul local.

Hotararile se semneaza de presedinte sau, in lipsa acestuia, de vicepresedintele consiliului judetean care a condus sedinta si se contrasemneaza de secretarul judetului.

Dispozitiile privind actele si functionarea consiliilor locale art. 43-47, 49-54 si ale art. 56 se aplica in mod corespunzator.

5. Executivul consiliului judetean: presedintele si vicepresedintii.

In conformitate cu art. 77 din Legea 35/2008 presedintii consiliilor judetene se aleg pe circumscriptii electorale, prin scrutin uninominal.

Art. 89 al Legii 215/2001 in urma modificarii prin Ordonanta de urgenta nr. 66/2008[40] prevede ca validarea alegerii presedintelui consiliului judetean se face in termen de 20 de zile de la data desfasurarii alegerilor, in camera de consiliu a tribunalului, de catre presedintele tribunalului sau inlocuitorul acestuia, dupa indeplinirea prevederilor art. 38 alin. (1) si (11) din Legea nr. 334/2006, cu modificarile si completarile ulterioare. Invalidarea alegerii presedintelui consiliului judetean se poate pronunta in cazurile prevazute la art. 31 alin. (4).

Rezultatul validarii sau invalidarii alegerii presedintelui consiliului judetean se aduce la cunostinta publica.

Hotararea de validare sau invalidare a presedintelui consiliului judetean poate fi atacata de cei interesati la curtea de apel in termen de doua zile de la aducerea la cunostinta publica.

Curtea de apel se pronunta in termen de doua zile de la sesizare, hotararea fiind definitiva si irevocabila. In termen de doua zile de la ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii de validare, presedintele consiliului judetean care a fost validat depune in fata presedintelui tribunalului si a prefectului, in sedinta publica, urmatorul juramant in limba romana: «Jur sa respect Constitutia si legile tarii si sa fac, cu buna-credinta, tot ceea ce sta in puterile si priceperea mea pentru binele locuitorilor judetului _. . Asa sa-mi ajute Dumnezeu!»

Presedintele consiliului judetean care refuza sa depuna juramantul este considerat demisionat de drept. Juramantul poate fi depus si fara formula religioasa.

In caz de invalidare a alegerii presedintelui consiliului judetean sau demisie, se aplica in mod corespunzator prevederile art. 59 alin. (2).

Consiliul judetean alege dintre membrii sai 2 vicepresedinti. Vicepresedintii se aleg cu votul secret al majoritatii consilierilor judeteni in functie.

Eliberarea din functie a vicepresedintilor consiliului judetean se face cu votul secret al majoritatii consilierilor in functie, la propunerea a cel putin unei treimi din numarul acestora. Eliberarea din functie a vicepresedintilor consiliului judetean nu se poate face in ultimele 6 luni ale mandatului consiliului judetean.

Vicepresedintii consiliului judetean isi pastreaza calitatea de consilier judetean.

Pe durata mandatului, presedintele si vicepresedintii consiliului judetean primesc o indemnizatie lunara, ca unica forma de remunerare a activitatii corespunzatoare functiilor de presedinte, respectiv de vicepresedinte al consiliului judetean, care reprezinta baza de calcul pentru stabilirea drepturilor si obligatiilor care se determina in raport cu venitul salarial. Presedintele si vicepresedintii consiliului judetean nu beneficiaza de sporul de vechime in munca si nici de alte sporuri prevazute de lege. Durata mandatului constituie vechime in munca si in specialitatea studiilor absolvite.

Presedintele consiliului judetean reprezinta judetul in relatiile cu celelalte autoritati publice, cu persoanele fizice si juridice romane si straine, precum si in justitie. Presedintele consiliului judetean raspunde in fata alegatorilor de buna functionare a administratiei publice judetene.

Aparatul de specialitate al consiliului judetean este subordonat presedintelui acestuia. Functionarii din cadrul aparatului de specialitate al consiliului judetean se bucura de stabilitate in functie, in conditiile legii.

La nivelul judetelor, presedintele consiliului judetean poate propune consiliului judetean infiintarea functiei de administrator public, in limita numarului maxim de posturi aprobate.

Numirea si eliberarea din functie a administratorului public se fac de presedintele consiliului judetean, pe baza unor criterii, proceduri si atributii specifice, aprobate de consiliul judetean. Numirea in functie se face pe baza de concurs.

Administratorul public poate indeplini, in baza unui contract de management, incheiat in acest sens cu presedintele consiliului judetean, atributii de coordonare a aparatului de specialitate sau a serviciilor publice de interes judetean.

Presedintele consiliului judetean poate delega catre administratorul public, in conditiile legii, calitatea de ordonator principal de credite.

Presedintele consiliului judetean raspunde de buna functionare a aparatului de specialitate al consiliului judetean, pe care il conduce. Coordonarea unor compartimente din aparatul de specialitate poate fi delegata, prin dispozitie a presedintelui consiliului judetean, vicepresedintilor sau altor persoane, in conditiile legii.

Presedintele consiliului judetean asigura respectarea prevederilor Constitutiei, punerea in aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui Romaniei, a hotararilor si ordonantelor Guvernului, a hotararilor consiliului judetean, precum si a altor acte normative.

Atributiile presedintelui consiliului judetean. Presedintele consiliului judetean indeplineste, in conditiile legii, urmatoarele categorii principale de atributii:

A) atributii privind functionarea aparatului de specialitate al consiliului judetean, a institutiilor si serviciilor publice de interes judetean si a societatilor comerciale si regiilor autonome de interes judetean; a) intocmeste si supune spre aprobare consiliului judetean regulamentul de organizare si functionare a acestuia, organigrama, statul de functii si regulamentul de organizare si functionare a aparatului de specialitate, precum si ale institutiilor si serviciilor publice de interes judetean si ale societatilor comerciale si regiilor autonome de interes judetean; b) numeste, sanctioneaza si dispune suspendarea, modificarea si incetarea raporturilor de serviciu sau, dupa caz, a raporturilor de munca, in conditiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate al consiliului judetean.

B) atributii privind relatia cu consiliul judetean; a) conduce sedintele consiliului judetean si dispune masurile necesare pentru pregatirea si desfasurarea in bune conditii a acestora; b) prezinta consiliului judetean, anual sau la cerere, rapoarte cu privire la modul de indeplinire a atributiilor sale si a hotararilor consiliului judetean; c) propune consiliului judetean numirea, sanctionarea, modificarea si incetarea raporturilor de serviciu sau, dupa caz, a raporturilor de munca, in conditiile legii, pentru conducatorii institutiilor si serviciilor publice de interes judetean.

C) atributii privind bugetul propriu al judetului; a) exercita functia de ordonator principal de credite; b) intocmeste proiectul bugetului judetului si contul de incheiere a exercitiului bugetar si le supune spre aprobare consiliului judetean, in conditiile si la termenele prevazute de lege; c) urmareste modul de realizare a veniturilor bugetare si propune consiliului judetean adoptarea masurilor necesare pentru incasarea acestora la termen; d) initiaza, cu aprobarea consiliului judetean, negocieri pentru contractarea de imprumuturi si emisiuni de titluri de valoare in numele judetului.

D) atributii privind relatia cu alte autoritati ale administratiei publice locale si serviciile publice; a) indruma metodologic, prin aparatul de specialitate al consiliului judetean, activitatile de stare civila si autoritate tutelara desfasurate in comune si orase; b) poate acorda, fara plata, prin aparatul de specialitate al consiliului judetean, sprijin, asistenta tehnica, juridica si de orice alta natura consiliilor locale sau primarilor, la cererea expresa a acestora.

E) atributii privind serviciile publice de interes judetean; a) coordoneaza realizarea serviciilor publice si de utilitate publica de interes judetean prestate prin intermediul aparatului de specialitate al consiliului judetean sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes judetean; b) ia masuri pentru organizarea executarii si executarea in concret a activitatilor din domeniile prevazute la art. 104 alin. (5) lit. a)-d); c) ia masuri pentru evidenta, statistica, inspectia si controlul efectuarii serviciilor publice si de utilitate publica de interes judetean, prevazute la art. 104 alin. (5) lit. a)-d), precum si a bunurilor din patrimoniul public si privat al judetului; d) emite avizele, acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin lege sau prin hotarare a consiliului judetean; e) coordoneaza si controleaza organismele prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes judetean infiintate de consiliul judetean si subordonate acestuia; f) coordoneaza si controleaza realizarea activitatilor de investitii si reabilitare a infrastructurii judetene.

F) alte atributii prevazute de lege sau sarcini date de consiliul judetean.

Presedintele consiliului judetean poate delega vicepresedintilor, prin dispozitie, atributiile prevazute la lit.E), respectiv atributiile privind serviciile publice de interes judetean.

Presedintele consiliului judetean poate infiinta, in limita numarului maxim de posturi aprobate, cabinetul presedintelui, compartiment distinct format din maximum 5 persoane. Personalul din cadrul cabinetului presedintelui este numit si eliberat din functie de presedintele consiliului judetean. Personalul din cadrul cabinetului presedintelui consiliului judetean isi desfasoara activitatea in baza unui contract individual de munca pe durata determinata, incheiat in conditiile legii, pe durata mandatului presedintelui consiliului judetean. Atributiile personalului din cadrul acestui compartiment se stabilesc prin dispozitie a presedintelui consiliului judetean.(art. 116^1).

Actele presedintelui consiliului judetean, emise in exercitarea atributiilor sale sunt dispozitiile cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai dupa ce sunt aduse la cunostinta publica sau dupa ce au fost comunicate persoanelor interesate, dupa caz. Prevederile art. 49 si ale art. 50 alin. (2) se aplica in mod corespunzator.

In cazul suspendarii presedintelui, atributiile acestuia vor fi exercitate de unul dintre vicepresedinti, desemnat de consiliul judetean prin votul secret al majoritatii consilierilor judeteni in functie. In celelalte cazuri de absenta a presedintelui atributiile sale vor fi exercitate, in numele acestuia, de unul dintre vicepresedinti, desemnat de presedinte prin dispozitie (art. 118)

Presedintele si vicepresedintii consiliului judetean isi pastreaza calitatea de consilier judetean. Prevederile art. 72 (referitor la durata mandatului si incetarea de drept a mandatului primarului) si 77 (referitor la suspendarea mandatului primarului) se aplica in mod corespunzator si presedintelui consiliului judetean.

6. Dizolvarea de drept a consiliului judetean si incetarea mandatului de consilier judetean. Consiliul judetean se dizolva de drept in conditiile in care se dizolva de drept consiliul local, sau prin referendum judetean.

a) Dizolvarea de drept. Secretarul judetului sau orice alta persoana interesata sesizeaza instanta de contencios administrativ cu privire la cazurile de dizolvare. Instanta analizeaza situatia de fapt si se pronunta cu privire la dizolvarea consiliului judetean. Hotararea instantei este definitiva si se comunica prefectului.

b) Dizolvarea prin referendum judetean Consiliul judetean poate fi dizolvat prin referendum judetean, organizat in conditiile legii. Referendumul se organizeaza ca urmare a cererii adresate in acest sens prefectului de cel putin 20% din numarul cetatenilor cu drept de vot, inscrisi pe listele electorale ale unitatii administrativ-teritoriale. Cheltuielile pentru organizarea referendumului se suporta din bugetul judetean.

Referendumul judetean este organizat, in conditiile legii, de o comisie compus din prefect, un reprezentant al consiliului judetean desemnat prin hotarare a consiliului judetean si un judecator de la tribunal. Secretariatul comisiei este asigurat de institutia prefectului.

Referendumul este valabil daca s-au prezentat la urne cel putin jumatate plus unu din numarul total al locuitorilor cu drept de vot. Activitatea consiliului judetean inceteaza inainte de termen daca s-au pronuntat in acest sens cel putin jumatate plus unu din numarul total al voturilor valabil exprimate.

Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu judetean se face de Guvern, la propunerea prefectului. Alegerile se organizeaza in termen de maximum 90 de zile de la ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii judecatoresti prin care s-a constatat dizolvarea consiliului judetean sau, dupa caz, de la validarea rezultatului referendumului.

Pana la constituirea noului consiliu judetean, problemele curente ale administratiei judetului vor fi rezolvate de secretarul judetului, pe baza unei imputerniciri speciale date de Guvern, prin Ministerul Administratiei si Internelor.

Mandatul de consilier judetean se suspenda in conditiile art. 59.

Sectiunea a V-a

Statutul alesilor locali

1. Reglementarea legala a statutului alesilor locali este cuprinsa in Legea nr.393/2004 , care inlocuieste astfel anumite prevederi ale Legii administratiei publice locale.

2. Alesii locali. Notiune. Alegere. Sub denumirea de “alesi locali” intelegem primarul, viceprimarul, presedintele consiliului judetean, vicepresedintii consiliului judetean, consilierii locali si consilierii judeteni. Este asimilat alesilor locali si delegatul satesc.

Consilierii locali si consilierii judeteni, precum si primarii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat de catre cetatenii cu drept de vot din unitatea administrativ-teritoriala in care urmeaza sa-si exercite mandatul, potrivit <LLNK 12004 67 10 201 0 17>Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, iar viceprimarii, presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene sunt alesi prin vot secret indirect, potrivit prevederilor <LLNK 12001 215 10 201 0 48>Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, cu modificarile si completarile ulterioare; tot potrivit legii administratiei locale este ales si delegatul satesc.

3. Incompatibilitatile alesilor locali sunt reglementate in prezent prin art.87-93 din Legea nr.161/2003.

3.1. Incompatibilitatile calitatii de primar/viceprimar, presedinte/vicepresedinte al consiliului judetean. Astfel, functia de primar si viceprimar, primar general si viceprimar al municipiului Bucuresti, presedinte si vicepresedinte al consiliului judetean este incompatibila cu: a) functia de consilier local; b) functia de prefect sau subprefect; c) calitatea de functionar public sau angajat cu contract individual de munca, indiferent de durata acestuia; d) functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administratie ori cenzor sau orice functie de conducere ori de executie la societatile comerciale, inclusiv bancile sau alte institutii de credit, societatile de asigurare si cele financiare, la regiile autonome de interes national sau local, la companiile si societatile nationale, precum si la institutiile publice; e) functia de presedinte sau de secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor la o societate comerciala; f) functia de reprezentant al unitatii administrativ-teritoriale in adunarile generale ale societatilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului in adunarea generala a unei societati comerciale de interes national; g) calitatea de comerciant persoana fizica; h) calitatea de membru al unui grup de interes economic; i) calitatea de deputat sau senator; j) functia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o alta functie asimilata acestora; k) orice alte functii publice sau activitati remunerate, in tara sau in strainatate, cu exceptia functiei de cadru didactic sau a functiilor in cadrul unor asociatii, fundatii sau alte organizatii neguvernamentale.

Primarii si viceprimarii, primarul general si viceprimarii municipiului Bucuresti nu pot detine, pe durata exercitarii mandatului, functia de consilier judetean, insa ei pot exercita functii sau activitati in domeniul didactic, al cercetarii stiintifice si al creatiei literar-artistice.

3.2. Incompatibilitatile calitatii de consilier local/judetean. Functia de consilier local sau consilier judetean este incompatibila cu: a) functia de primar sau viceprimar; b) functia de prefect sau subprefect; c) calitatea de functionar public sau angajat cu contract individual de munca in aparatul propriu al consiliului local respectiv sau in aparatul propriu al consiliului judetean ori al prefecturii din judetul respectiv; d) functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor la regiile autonome si societatile comerciale de interes local infiintate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului judetean respectiv sau la regiile autonome si societatile comerciale de interes national care isi au sediul sau care detin filiale in unitatea administrativ-teritoriala respectiva; e) functia de presedinte sau de secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor la o societate comerciala de interes local ori la o societate comerciala de interes national care isi are sediul sau care detine filiale in unitatea administrativ-teritoriala respectiva; f) functia de reprezentant al statului la o societate comerciala care isi are sediul ori care detine filiale in unitatea administrativ-teritoriala respectiva; g) calitatea de deputat sau senator; h) functia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat si functiile asimilate acestora.

O persoana nu poate exercita in acelasi timp un mandat de consilier local si un mandat de consilier judetean.

Starea de incompatibilitate intervine: a) numai dupa validarea mandatului, daca functia incompatibila este detinuta la data alegerilor; b) dupa validarea celui de-al doilea mandat, in cazul alegerii in doua calitati de consilier (local si judetean); c) dupa numirea sau angajarea alesului local, ulterior validarii mandatului, intr-o functie incompatibila cu cea de ales local.

3.3. Incompatibilitati comune ale alesilor locali. Calitatea de ales local este incompatibila si cu calitatea de actionar semnificativ la o societate comerciala infiintata de consiliul local, respectiv de consiliul judetean. Incompatibilitatea exista si in situatia in care sotul sau rudele de gradul I ale alesului local detin aceasta calitate. Prin actionar semnificativ se intelege persoana care exercita drepturi aferente unor actiuni care, cumulate, reprezinta cel putin 10% din capitalul social sau ii confera cel putin 10% din totalul drepturilor de vot in adunarea generala. Incompatibilitatea cu calitatea de ales local intervine la data la care alesul local, sotul sau ruda de gradul I a acestuia devin actionari.

Alesul local poate renunta la functia detinuta: a) inainte de a fi numit sau ales sau b) in cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea in aceasta functie.

In situatia in care alesul local aflat in stare de incompatibilitate nu renunta la una dintre cele doua functii incompatibile in termenul legal, prefectul va emite un ordin prin care constata incetarea de drept a mandatului de ales local la data implinirii termenului de 15 zile, la propunerea secretarului unitatii administrativ-teritoriale. Orice persoana poate sesiza secretarul unitatii administrativ-teritoriale.

Ordinul emis de prefect poate fi atacat la instanta de contencios administrativ competenta. In cazul primarilor, prefectul va propune Guvernului stabilirea datei pentru alegerea unui nou primar, iar in cazul consilierilor locali si consilierilor judeteni, se va proceda la validarea mandatului unui supleant, potrivit prevederilor <LLNK 11991 70 11 201 0 17>Legii nr.67/2004 privind alegerile locale.

3.4. Interdictia consilierilor de a incheia contracte cu administratia publica locala careia ii apartin. O alta incompatibilitate este exprimata printr-o obligatie de abtinere.

Astfel, consilierii locali si consilierii judeteni care au functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor ori alte functii de conducere, precum si calitatea de actionar sau asociat la societatile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unitati administrativ-teritoriale nu pot incheia contracte comerciale de prestari de servicii, de executare de lucrari, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritatile administratiei publice locale din care fac parte, cu institutiile sau regiile autonome de interes local aflate in subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau judetean respectiv ori cu societatile comerciale infiintate de consiliile locale sau consiliile judetene respective.

Aceasta interdictie se aplica si in cazul in care functiile sau calitatile respective sunt detinute de sotul sau rudele de gradul I ale alesului local.

Incalcarea interdictiei atrage incetarea de drept a mandatului de ales local la data incheierii contractelor. Constatarea incetarii mandatului de consilier local sau consilier judetean se face prin ordin al prefectului, la propunerea secretarului unitatii administrativ-teritoriale. Constatarea nu mai are loc daca, pana la emiterea ordinului de catre prefect, se face dovada ca incalcarea interdictiei a incetat. Ordinul de constatare emis de prefect poate fi atacat la instanta de contencios administrativ competenta.

Interdictia de incheiere a contractelor se aplica si persoanelor incadrate cu contract individual de munca in aparatul propriu al consiliului local sau al consiliului judetean ori la regiile autonome aflate sub autoritatea consiliilor respective sau la societatile infiintate de consiliile locale sau consiliile judetene respective. Incalcarea de catre persoanele incadrate cu contract de munca a interdictiei atrage incetarea de drept a raporturilor de munca, constatata prin ordin sau dispozitie a conducatorilor autoritatilor publice sau ai agentilor economici. Actul de constatare nu se mai emite daca pana la acest moment se dovedeste ca incalcarea interdictiei a incetat.

4. Suspendarea mandatului de consilier si a celui de primar/viceprimar, presedinte/vicepresedinte al consiliului judetean. In conformitate cu art.77 si 119 din Legea nr.215/2001, mandatul alesului local se suspenda de drept numai in cazul in care acesta a fost arestat preventiv. Masura arestarii preventive se comunica de indata de catre de instanta de judecata prefectului care, prin ordin, constata suspendarea mandatului.

Suspendarea dureaza pana la solutionarea definitiva a cauzei. Ordinul de suspendare se comunica de indata alesului local.

In cazul in care consilierul local suspendat a fost gasit nevinovat acesta are dreptul la despagubiri in conditiile legii, iar in cazul primarului art. 77, alin 4 prevede ca daca primarul suspendat din functie a fost gasit nevinovat, acesta are dreptul, in conditiile legii, la plata drepturilor salariale corespunzatoare perioadei in care a fost suspendat (prevederi valabile si pentru presedintele consiliului judetean)

5. Protectia legala a alesilor locali. Potrivit legii nr.393/2004 , in exercitarea mandatului, alesii locali sunt in serviciul colectivitatii, fiind ocrotiti de lege. Libertatea de opinie si de actiune in exercitarea mandatului alesului local este garantata. Alesii locali nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, In acelasi timp, retinerea, arestarea sau trimiterea in judecata penala ori contraventionala a alesilor locali, precum si faptele savarsite care au determinat luarea masurilor trebuie aduse la cunostinta atat autoritatii administratiei publice din care fac parte, cat si prefectului, in termen de cel mult 24 de ore, de catre organele care au dispus masurile respective.

Pe intreaga durata a mandatului, alesii locali se considera a fi in exercitiul autoritatii publice si se bucura de protectia prevazuta de legea penala. De aceeasi protectie juridica beneficiaza si membrii familiei - sot, sotie si copii - in cazul in care agresiunea impotriva acestora urmareste nemijlocit exercitarea de presiuni asupra alesului local in legatura cu exercitarea mandatului sau.

O serie speciala de prevederi are ca scop protejarea functiilor detinute de autoritatile executive de la nivel local inainte de obtinerea mandatului si posibilitatea de revenire a acestora pe vechile functii dupa incheierea mandatului.

Astfel, pe timpul exercitarii mandatului, contractul de munca sau actul de numire in cadrul unei institutii ori autoritati publice, respectiv la regii autonome sau la societati comerciale cu capital integral ori majoritar de stat sau ale unitatilor administrativ-teritoriale a primarului, viceprimarului, presedintelui sau vicepresedintelui consiliului judetean se suspenda. Legea prevede insa ca in aceste functii pot fi numite sau angajate alte persoane, numai pe durata determinata, iar functiile de conducere pot fi ocupate numai prin delegare, pe durata exercitarii mandatului de catre titular.

In cazul in care, pe durata exercitarii mandatului de catre persoanele care ocupa functiile de alesi locali au loc reorganizari ale persoanei juridice, acestea sunt obligate sa comunice persoanelor ale caror contracte de munca sau acte de numire au fost suspendate noile locuri de munca stabilite, corespunzator celor detinute de acestea, cu respectarea legislatiei in vigoare.

Sunt exceptate de la suspendarea contractului de munca sau a actului de numire cadrele didactice, mai putin educatorii si invatatorii, precum si cercetatorii stiintifici, ziaristii cu atestat profesional, oamenii de cultura si arta.

La incetarea mandatului de primar, de viceprimar, de presedinte sau vicepresedinte al consiliului judetean persoanele in cauza isi reiau activitatea in executarea acelorasi contracte de munca sau acte de numire; la stabilirea clasei si gradului de incadrare se vor lua in calcul si perioadele lucrate in functiile de demnitate publica alese.

In cazul in care conducerea persoanei juridice refuza reluarea activitatii in functia detinuta anterior alegerii, persoana in cauza se va putea adresa instantei de judecata competente, cererea fiind scutita de taxa de timbru judiciar.

Timp de 2 ani de la data incetarii mandatului, persoanelor astfel reincadrate nu li se poate modifica sau desface contractul de munca ori acestea nu pot fi eliberate din functie pentru motive ce nu le sunt imputabile.

La incetarea mandatului, primarii si viceprimarii, presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene, care indeplinesc conditiile prevazute de lege pentru pensionare sau sunt pensionari, beneficiaza, la cerere, de calcularea sau, dupa caz, de recalcularea pensiei, luandu-se in calcul si indemnizatiile lunare primite, in conditiile legii.

6. Grupurile de consilieri. Conform art.24 din Legea nr.393/2004, consilierii se pot constitui in grupuri, in functie de partidele sau aliantele politice pe ale caror liste au fost alesi, daca sunt in numar de cel putin 3. Consilierii care nu indeplinesc aceste conditii pot constitui un grup prin asociere. Grupul de consilieri este condus de un lider, ales prin votul deschis al majoritatii membrilor grupului. De asemenea, consilierii independenti pot constitui grupuri in aceleasi conditii ca si cei apartinand partidelor politice.

Nu se pot insa forma grupuri in numele unor partide care nu au participat la alegeri sau care nu au intrunit numarul de voturi necesar pentru a intra in consiliu cu cel putin un consilier.

In cazul fuzionarii, doua sau mai multe partide, care sunt reprezentate in consiliu sau care au deja constituite grupuri, pot forma un grup distinct.

7. Drepturile alesilor locali.

a) Alesii locali au dreptul de initiativa in promovarea actelor administrative, individual sau in grup.

b) Pentru participarea la lucrarile consiliului si ale comisiilor de specialitate, consilierii au dreptul la o indemnizatie de sedinta , in cuantum de pana la 5% din indemnizatia lunara a primarului, presedintelui consiliului judetean sau primarului general al municipiului Bucuresti, dupa caz. Presedintilor si vicepresedintilor consiliilor judetene nu li se acorda indemnizatie de sedinta.

c) Consilierii au dreptul la decontarea cheltuielilor pe care le-au facut in exercitarea mandatului, in conditiile legii. De acelasi drept beneficiaza si delegatul satesc.

d) Primarii si viceprimarii, precum si presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene au dreptul la o indemnizatie lunara, stabilita potrivit legii. De asemenea, ei au dreptul la decontarea, in conditiile legii, a cheltuielilor legate de exercitarea mandatului.

e) Drepturile banesti cuvenite alesilor locali, potrivit legii, pot fi cumulate cu pensia sau cu alte venituri, in conditiile legii.

f) Consilierii si delegatul satesc, care participa la sedintele de consiliu organizate in mod exceptional in timpul programului de lucru, se considera invoiti de drept, fara a le fi afectat salariul si celelalte drepturi ce le revin potrivit legii, de la locul de munca.

g) Primarii si viceprimarii, presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene beneficiaza de concedii de odihna, concedii medicale, concedii fara plata, precum si de concedii platite in cazul unor evenimente familiale deosebite, potrivit legii.

h) pentru a beneficia de concediu fara plata sau de concedii platite in cazul unor evenimente familiale deosebite, primarii si presedintii consiliilor judetene au obligatia de a informa, in prealabil, consiliul local sau judetean, dupa caz, indicand durata acestora si perioada in care vor avea loc. In cazuri de urgenta, informarea se va face in prima sedinta de consiliu, organizata dupa terminarea concediului.

Concediile fara plata sau pentru evenimente familiale deosebite, precum si durata acestora, in cazul viceprimarilor si vicepresedintilor consiliilor judetene, se aproba de catre primar, respectiv de catre presedinte.

i) Durata exercitarii mandatului de primar si de viceprimar, de presedinte si de vicepresedinte al consiliului judetean constituie vechime in munca si in specialitate si se ia in calcul la promovare si la acordarea tuturor drepturilor banesti rezultate din aceasta, inclusiv la calcularea si la recalcularea pensiei.

j) Alesii locali care folosesc autoturismul proprietate personala sau mijloacele de transport in comun pentru a se deplasa din localitatea in care domiciliaza in localitatea in care se desfasoara sedinta consiliului local, a consiliului judetean sau a comisiilor de specialitate vor primi contravaloarea transportului.

k) Alesii locali beneficiaza de plata cursurilor de pregatire, formare si perfectionare profesionala organizate de institutii specializate, in decursul mandatului, conform hotararii consiliului local sau judetean.

l) Dreptul alesilor locali de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit. Autoritatile administratiei publice centrale si locale, institutiile, serviciile publice, precum si persoanele juridice de drept privat sunt obligate sa asigure informarea corecta a alesilor locali, potrivit competentelor ce le revin, asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes local.

m) Dreptul de asociere este garantat alesilor locali. In virtutea mandatului reprezentativ acordat de colectivitatile locale, structurile asociative legal constituite ale alesilor locali vor fi consultate de catre autoritatile administratiei publice centrale in toate problemele de interes local.

8. Obligatiile alesilor locali. Obligatiile alesilor locali sunt reglementate de o maniera criticabila, fiind plasate atat in sectiunea referitoare la “drepturi” cat si in sectiunea referitoare la ”obligatii” a Legii nr.393/2004.

a) Alesii locali, in calitate de reprezentanti ai colectivitatii locale, au indatorirea de a participa, pe durata mandatului, la exercitarea functiilor autoritatilor administratiei publice locale din care fac parte sau pe care le reprezinta, cu buna-credinta si fidelitate fata de tara si de colectivitatea care i-a ales.

b) Consilierii locali si consilierii judeteni sunt obligati sa respecte Constitutia si legile tarii, precum si regulamentul de functionare a consiliului, sa se supuna regulilor de curtoazie si disciplina si sa nu foloseasca in cuvantul lor sau in relatiile cu cetatenii expresii injurioase, ofensatoare ori calomnioase.

c) Alesii locali sunt obligati sa mentioneze expres situatiile in care interesele lor personale contravin intereselor generale. In cazurile in care interesul personal nu are caracter patrimonial, consiliile locale pot permite participarea la vot a consilierului.

d) Alesii locali sunt obligati la probitate si discretie profesionala.

e) Alesii locali sunt obligati sa dea dovada de cinste si corectitudine; este interzis alesului local sa ceara, pentru sine sau pentru altul, bani, foloase materiale sau alte avantaje.

f) Alesii locali au obligatia de a aduce la cunostinta cetatenilor toate faptele si actele administrative ce intereseaza colectivitatea locala.

g) Alesii locali sunt obligati ca, in exercitarea mandatului, sa organizeze periodic, cel putin o data pe trimestru, intalniri cu cetatenii, sa acorde audiente si sa prezinte in consiliul local o informare privind problemele ridicate la intalnirea cu cetatenii.

h) Comisiile de specialitate sunt obligate sa prezinte consiliului un raport anual de activitate, care va fi facut public prin grija secretarului comunei sau orasului, respectiv a secretarului general al judetului sau al municipiului Bucuresti

i) Alesii locali au indatorirea de a-si perfectiona pregatirea in domeniul administratiei publice locale, urmand cursurile de pregatire, formare si perfectionare organizate in acest scop de institutiile abilitate;

j) Consilierii locali si consilierii judeteni, presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene nu pot lipsi de la lucrarile consiliului sau ale comisiilor de specialitate din care fac parte decat in situatiile prevazute in regulamentul de functionare.

k) Nu se considera absent consilierul care nu participa la lucrari intrucat se afla in indeplinirea unei insarcinari oficiale, precum si in alte cazuri stabilite prin regulamentul de functionare a consiliului.

l) In urma indeplinirii unor misiuni oficiale, alesii locali sunt obligati sa prezinte, la prima sedinta ordinara de consiliu, un raport privind deplasarile efectuate.

In cazul primarului, viceprimarului si consilierilor locali, termenul maxim de depunere a raportului este de 30 de zile, iar in cazul consilierilor judeteni este de 45 de zile de la data incheierii misiunii. Nerespectarea acestor prevederi, atrage suportarea cheltuielilor deplasarii de catre alesii locali.

m) Alesii locali nu pot face uz si nu se pot prevala de aceasta calitate in exercitarea unei activitati private.

n) Primarii si viceprimarii sunt obligati sa depuna declaratia de avere la prefect, in termen de 3 zile de la validare, in cazul primarului, respectiv de la alegere, in cazul viceprimarului. Presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene depun declaratia de avere in termen de 10 zile de la alegere, la Ministerul Administratiei si Internelor.

9. Raspunderea alesilor locali. Alesii locali raspund, in conditiile legii, administrativ, civil sau penal, dupa caz, pentru faptele savarsite in exercitarea atributiilor ce le revin.

Consilierii raspund in nume propriu, pentru activitatea desfasurata in exercitarea mandatului, precum si solidar, pentru activitatea consiliului din care fac parte si pentru hotararile pe care le-au votat.

In procesul-verbal al sedintei consiliului va fi consemnat rezultatul votului, iar, la cererea consilierului, se va mentiona in mod expres votul acestuia.

Incalcarea de catre consilieri a prevederilor <LLNK 12001 215 10 201 0 18>Legii administratieiLLegii administratiei locale, a Legii statutului alesilor locali si ale regulamentului de organizare si functionare a consiliului atrage aplicarea urmatoarelor sanctiuni: a) avertismentul; b) chemarea la ordine; c) retragerea cuvantului; d) eliminarea din sala de sedinta; e) excluderea temporara de la lucrarile consiliului si ale comisiei de specialitate ; f) retragerea indemnizatiei de sedinta, pentru 1-2 sedinte.

Primele patru sanctiuni se aplica de catre presedintele de sedinta, iar cele de ultimele doua de catre consiliu, prin hotarare adoptata cu votul a cel putin doua treimi din numarul consilierilor in functie. Pe perioada aplicarii sanctiunii, consilierii in cauza sunt scosi din cvorumul de lucru.

La prima abatere, presedintele de sedinta atrage atentia consilierului in culpa si il invita sa respecte regulamentul. Consilierii care nesocotesc avertismentul si invitatia presedintelui si continua sa se abata de la regulament, precum si cei care incalca in mod grav, chiar pentru prima data, dispozitiile regulamentului, vor fi chemati la ordine. Chemarea la ordine se inscrie in procesul-verbal de sedinta. Inainte de a fi chemat la ordine, consilierul este invitat de catre presedinte sa isi retraga sau sa explice cuvantul ori expresiile care au generat incidentul si care ar atrage aplicarea sanctiunii. Daca expresia intrebuintata a fost retrasa ori daca explicatiile date sunt apreciate de presedinte ca satisfacatoare, sanctiunea nu se mai aplica.

In cazul in care dupa chemarea la ordine un consilier continua sa se abata de la regulament, presedintele ii va retrage cuvantul, iar daca persista, il va elimina din sala. Eliminarea din sala echivaleaza cu absenta nemotivata de la sedinta.

In cazul unor abateri grave, savarsite in mod repetat, sau al unor abateri deosebit de grave, consiliul poate aplica sanctiunea excluderii temporare a consilierului de la lucrarile consiliului si ale comisiilor de specialitate. Gravitatea abaterii va fi stabilita de comisia de specialitate care are in obiectul de activitate aspecte juridice, in cel mult 10 zile de la sesizare. Excluderea temporara de la lucrarile consiliului si ale comisiilor de specialitate nu poate depasi doua sedinte consecutive, si are drept consecinta neacordarea indemnizatiei de sedinta pe perioada respectiva.

In caz de opunere, interzicerea participarii la sedinte se executa cu ajutorul fortei publice puse la dispozitie presedintelui.

Pentru mentinerea ordinii in sedintele comisiilor de specialitate, presedintii acestora au aceleasi drepturi ca si presedintele de sedinta. Ei pot aplica sanctiunile prevazute la lit. a)-d).

Presedintelui, vicepresedintilor consiliului judetean si viceprimarilor li se pot aplica doua categorii de sanctiuni:

a) in calitate de consilier, pentru abaterile savarsite in aceasta calitate cu prilejul participarii la sedintele consiliului, li se aplica sanctiunile prevazute de art.57 pentru consilieri. Aplicarea sanctiunilor nu are insa nici un efect asupra exercitarii de catre cei in cauza a mandatului incredintat de consiliu.

b) Pentru abateri grave si repetate, savarsite in exercitarea mandatului de viceprimar, de presedinte sau de vicepresedinte al consiliului judetean, li se pot aplica urmatoarele sanctiuni, prevazute de art.69 din Legea nr.393/2004: a) mustrare; b) avertisment; c) diminuarea indemnizatiei cu 5-10% pe timp de 1-3 luni; d) eliberarea din functie .

Primele doua sanctiuni se aplica prin hotarare a consiliului, la propunerea motivata a primarului, respectiv a presedintelui consiliului judetean. In cazul presedintelui consiliului judetean, propunerea trebuie facuta de cel putin o treime din numarul consilierilor in functie si va fi temeinic motivata (motivele care justifica propunerea vor fi aduse la cunostinta consilierilor cu cel putin 5 zile inaintea sedintei).

In cazul sanctiunilor prevazute la lit. a) si b), hotararea se adopta cu votul deschis al majoritatii consilierilor in functie, iar in cazul sanctiunilor prevazute la lit. c) si d), cu votul secret a cel putin doua treimi din numarul consilierilor in functie. Aplicarea sanctiunilor prevazute la lit. c) si d) poate fi facuta numai daca se face dovada ca viceprimarul, presedintele sau vicepresedintele consiliului judetean a incalcat Constitutia, celelalte legi ale tarii sau a prejudiciat interesele tarii, ale unitatii administrativ-teritoriale sau ale locuitorilor din unitatea administrativ-teritoriala respectiva. <LLNK 12001 215 10 201 0 Impotriva sanctiunii prevazute la lit. c) si d) persoana in cauza se poate adresa instantei de contencios administrativ competente. Procedura prealabila nu este obligatorie.

Consilierii locali sau judeteni, dupa caz, primarii, viceprimarii, primarul general al municipiului Bucuresti, primarii si viceprimarii subdiviziunilor administrativ-teritoriale, presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene, secretarii unitatilor administrativ-teritoriale si personalul din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judetean, raspund, dupa caz, contraventional, administrativ, civil sau penal pentru faptele savarsite in exercitarea atributiilor ce le revin, in conditiile legii (art.154).

Contraventii si sanctiuni. Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei la 5.000 lei urmatoarele fapte: a) nepunerea in aplicare, cu rea-credinta, a hotararilor consiliului local de catre primar; b) nepunerea in aplicare, cu rea-credinta, a hotararilor consiliului judetean de catre presedintele consiliului judetean; c) neprezentarea in termenul prevazut de Legea finantelor publice locale a proiectului bugetului unitatii administrativ-teritoriale de catre primar, respectiv presedintele consiliului judetean, din culpa lor; d) neprezentarea de catre primar sau presedintele consiliului judetean a rapoartelor prevazute de lege, din culpa lor; e) neluarea masurilor necesare, stabilite de lege, de catre primar sau presedintele consiliului judetean, in calitatea acestora de reprezentanti ai statului in unitatile administrativ-teritoriale. Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor se fac de catre prefect, in calitatea sa de autoritate publica, reprezentant al Guvernului pe plan local. Aceste dispozitii se completeaza in mod corespunzator cu prevederile <LLNK 12001 2130 301 0 32>Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin <LLNK 12002 180 10 201 0 18>Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare (art. 120^10).

10. Registrul de interese Alesii locali sunt obligati sa isi faca publice interesele personale printr-o declaratie pe propria raspundere , depusa in dublu exemplar la secretarul unitatii administrativ teritoriale. Declaratia privind interesele personale se depune: a) in termen de 15 zile de la data declararii consiliului ca legal constituit, in cazul consilierilor judeteni si al consilierilor locali; b) in termen de 15 zile de la depunerea juramantului, in cazul primarilor; c) in termen de 15 zile de la alegere, in cazul presedintilor si vicepresedintilor consiliilor judetene si al viceprimarilor.

Alesii locali au obligatia sa reactualizeze declaratia privind interesele personale la inceputul fiecarui an, dar nu mai tarziu de 1 februarie, daca au intervenit modificari semnificative fata de declaratia anterioara .

Nedepunerea declaratiei privind interesele personale in termenul legal atrage suspendarea de drept a mandatului, pana la depunerea declaratiei. Refuzul depunerii declaratiei incetarea de drept a mandatului. Atat suspendarea sa cat si incetarea mandatului se constata prin hotarare a consiliului local, respectiv judetean.

Un exemplar al declaratiei privind interesele personale se pastreaza de catre secretar intr-un dosar special, denumit registru de interese, iar al doilea exemplar se transmite la secretarul general al prefecturii, care le va pastra intr-un dosar special, denumit registru general de interese. Registrul de interese are caracter public, putand fi consultat de catre orice persoana, in conditiile prevazute de Legea nr.554/2001 <LLNK 12001 544 10 201 0 18>Legeaprivind liberul acces la informatiile de interes public.

Alesii locali au un interes personal intr-o anumita problema, daca au posibilitatea sa anticipeze ca o decizie a autoritatii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru: a) sot, sotie, rude sau afini pana la gradul al doilea inclusiv; b) orice persoana fizica sau juridica cu care au o relatie de angajament, indiferent de natura acestuia; c) o societate comerciala la care detin calitatea de asociat unic, functia de administrator sau de la care obtin venituri; d) o alta autoritate din care fac parte; e) orice persoana fizica sau juridica, alta decat autoritatea din care fac parte, care a facut o plata catre acestia sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestora; f) o asociatie sau fundatie din care fac parte.

In declaratia privind interesele personale, alesii locali vor specifica: a) functiile detinute in cadrul societatilor comerciale, autoritatilor si institutiilor publice, asociatiilor si fundatiilor; b) veniturile obtinute din colaborarea cu orice persoana fizica sau juridica si natura colaborarii respective; c) participarea la capitalul societatilor comerciale, daca aceasta depaseste 5% din capitalul societatii; d) participarea la capitalul societatilor comerciale, daca aceasta nu depaseste 5% din capitalul societatii, dar depaseste valoarea de 100.000.000 lei; e) asociatiile si fundatiile ai caror membri sunt; f) bunurile imobile detinute in proprietate sau in concesiune; g) functiile detinute in cadrul societatilor comerciale, autoritatilor sau institutiilor publice de catre sot/sotie; h) bunurile imobile detinute in proprietate sau in concesiune de catre sot/sotie si copii minori; i) lista proprietatilor detinute pe raza unitatii administrativ-teritoriale din ale caror autoritati ale administratiei publice locale fac parte; j) cadourile si orice beneficii materiale sau avantaje facute de orice persoana fizica ori juridica, legate sau decurgand din functia detinuta in cadrul autoritatii administratiei publice locale ; orice cadou sau donatie primita de alesii locali intr-o ocazie publica sau festiva devin proprietatea acelei institutii ori autoritati; k) orice alte interese, stabilite prin hotarare a consiliului local, in cazul primarilor, viceprimarilor si consilierilor locali, sau prin hotarare a consiliului judetean, in cazul presedintelui si vicepresedintelui acestuia si al consilierilor judeteni.

Consilierii judeteni si consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea si adoptarea de hotarari daca au un interes personal in problema supusa dezbaterii. In aceste situatii consilierii sunt obligati sa anunte, la inceputul dezbaterilor, interesul personal pe care il au in problema respectiva. Anuntarea interesului personal si abtinerea de la vot se consemneaza in mod obligatoriu in procesul-verbal al sedintei.

Sectiunea aVI-a

Secretarul, serviciile publice locale si aparatul propriu de specialitate al autoritatilor locale

1. Secretarul unitatii administrativ-teritoriale. Fiecare unitate administrativ-teritoriala si subdiviziune administrativ-teritoriala a municipiilor are un secretar salarizat din bugetul local. Secretarul comunei, orasului, municipiului, judetului si al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiilor este functionar public de conducere, cu studii superioare juridice sau administrative . Secretarul se bucura de stabilitate in functie.

Secretarul unitatii administrativ-teritoriale nu poate fi membru al unui partid politic, sub sanctiunea destituirii din functie. Secretarul unitatii administrativ-teritoriale nu poate fi sot, sotie sau ruda de gradul intai cu primarul sau cu viceprimarul, respectiv cu presedintele sau vicepresedintele consiliului judetean, sub sanctiunea eliberarii din functie.

Recrutarea, numirea, suspendarea, modificarea, incetarea raporturilor de serviciu si regimul disciplinar ale secretarului unitatii administrativ-teritoriale se fac in conformitate cu prevederile legislatiei privind functia publica si functionarii publici.

Secretarul unitatii administrativ-teritoriale indeplineste, in conditiile legii, urmatoarele atributii (art 120^9): a) avizeaza, pentru legalitate, dispozitiile primarului si ale presedintelui consiliului judetean, hotararile consiliului local, respectiv ale consiliului judetean; b) participa la sedintele consiliului local, respectiv ale consiliului judetean; c) asigura gestionarea procedurilor administrative privind relatia dintre consiliul local si primar, respectiv consiliul judetean si presedintele acestuia, precum si intre acestia si prefect; d) organizeaza arhiva si evidenta statistica a hotararilor consiliului local si a dispozitiilor primarului, respectiv a hotararilor consiliului judetean si a dispozitiilor presedintelui consiliului judetean; e) asigura transparenta si comunicarea catre autoritatile, institutiile publice si persoanele interesate a actelor prevazute la lit. c), in conditiile <LLNK 12001 544 10 201 0 18>Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public; f) asigura procedurile de convocare a consiliului local, respectiv a consiliului judetean, si efectuarea lucrarilor de secretariat, comunica ordinea de zi, intocmeste procesul-verbal al sedintelor consiliului local, respectiv ale consiliului judetean, si redacteaza hotararile consiliului local, respectiv ale consiliului judetean; g) pregateste lucrarile supuse dezbaterii consiliului local, respectiv a consiliului judetean, si comisiilor de specialitate ale acestuia; h) alte atributii prevazute de lege sau insarcinari date de consiliul local, de primar, de consiliul judetean sau de presedintele consiliului judetean, dupa caz.

2. Serviciile publice ale comunei sau orasului

Serviciile publice ale comunei sau orasului se infiinteaza si se organizeaza de consiliul local in principalele domenii de activitate, potrivit specificului si nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale si in limita mijloacelor financiare de care dispune.

Vom prezenta, in continuare, pe scurt, cateva dintre ele , asa cum sunt ele reglementate prin diferite acte normative.

2.1. Serviciile de transport public local de calatori. Ordonanta Guvernului nr.86/2001 si Hotararea Guvernului nr.828/2003 reglementeaza cadrul de organizare, reglementare, control, monitorizare si gestionare a bunurilor publice aferente si a serviciului regulat de transport public local de persoane, cu mijloace rutiere de transport in comun, in conformitate cu reglementarile in vigoare. Sunt exceptate serviciile de transport cu taximetre si serviciile de transport de marfuri.

2.2. Organizare si principii de functionare. Serviciul de transport public local de persoane (transport public local de calatori), are la baza urmatoarele principii: a) respectarea drepturilor si intereselor legitime ale calatorilor; b) asigurarea deplasarii in conditii de siguranta si de confort; c) protectia mediului; d) tratament egal si nediscriminatoriu pentru toti utilizatorii; e) servicii de calitate in conditiile unor tarife accesibile; f) administrarea eficienta a bunurilor si a fondurilor banesti; g) dezvoltarea durabila.

Pentru asigurarea dezvoltarii durabile in domeniul serviciului de transport public local de calatori consiliile locale stabilesc strategia de dezvoltare si functionare pe termen mediu si lung a acestor servicii, tinand seama de planurile de urbanism si de programele de dezvoltare economico-sociala a localitatii.

Consiliile locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, precum si consiliile judetene sunt abilitate sa organizeze, sa reglementeze, sa conduca, sa monitorizeze si sa controleze servicii de transport public local de calatori. Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a intreprinde masurile necesare pentru extinderea, dezvoltarea si modernizarea transportului public urban si suburban de persoane.

2.3. Gestiunea serviciilor de transport public local de calatori. Raporturile dintre autoritatile administratiei publice locale si prestatorii de servicii de transport public local de calatori se bazeaza pe relatii contractuale stabilite in conformitate cu contractul de concesiune a serviciului respectiv.

Concesiunea sau delegarea serviciului de transport public local de calatori se face in conditiile stabilite prin contractul-cadru de concesiune si prin regulamentul-cadru de delegare sau de concesiune a serviciilor publice locale de transport local de calatori.

2.4. Operatorii de servicii de transport public local de calatori sunt societatile comerciale, regiile autonome si serviciile de interes local autorizate, care presteaza servicii publice in conditiile stabilite de autoritatile administratiei publice locale, in temeiul legii.

2.2. Serviciile publice comunitare pentru situatii de urgenta (O.G. 88/2001). Serviciile publice comunitare pentru situatii de urgenta se organizeaza in subordinea consiliilor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si ale sectoarelor municipiului Bucuresti.

Serviciile publice comunitare sunt profesioniste si voluntare.

Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta se infiinteaza si functioneaza ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, demilitarizat, cu personalitate juridica in subordinea Ministerului Administratiei Publice.

Serviciile publice comunitare si Inspectoratul au ca scopuri principale: apararea vietii, bunurilor si mediului impotriva incendiilor si dezastrelor, precum si realizarea masurilor de protectie civila si fac parte din fortele de protectie ale sistemului de securitate nationala. Serviciile publice comunitare si Inspectoratul asigura indeplinirea atributiilor specifice de protectie civila si de prevenire si stingere a incendiilor, potrivit competentelor stabilite prin legile in vigoare.

Serviciile publice comunitare profesioniste se infiinteaza in subordinea consiliilor judetene prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protectie civila, a grupurilor si brigazilor de pompieri militari. Serviciile publice comunitare profesioniste functioneaza ca institutii publice cu personalitate juridica.

Serviciile publice comunitare voluntare se organizeaza in subordinea consiliilor locale prin unificarea serviciilor publice de pompieri civili si a formatiunilor de protectie civila din subordinea acestora.

Structura organizatorica si dotarea serviciilor publice comunitare se realizeaza pe baza criteriilor minime de performanta elaborate de Inspectorat si aprobate prin ordin comun al ministrului administratiei publice si ministrului de interne.Regulamentele de organizare si functionare ale serviciilor publice comunitare se intocmesc pe baza metodologiei elaborate de Inspectorat si se aproba prin hotarare de catre consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, respectiv de consiliile locale ale comunelor, oraselor si municipiilor.

Activitatea serviciului public comunitar este coordonata de presedintele consiliului judetean si de primarul general al municipiului Bucuresti, respectiv de primarii comunelor, oraselor, municipiilor si ai sectoarelor capitalei.

Numirea si eliberarea din functie a personalului din serviciile publice ale comunei sau orasului se fac de conducatorii acestora, in conditiile legii. Functionarii din cadrul serviciilor publice ale comunei sau orasului se bucura de stabilitate in functie, in conditiile legii.

3. Aparatul propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale.

Numirea si eliberarea din functie a personalului din cadrul institutiilor si serviciilor publice de interes local se realizaeaza de catre conducatorii acestora, in conditiile legii. Numirea si eliberarea din functie a personalului din aparatul de specialitate al primarului se face de catre primar, in conditiile legii.

Functionarii din cadrul institutiilor si serviciilor publice de interes local si din cadrul aparatului de specialitate al primarului se bucura de stabilitate in functie, in conditiile legii.

In raporturile dintre cetateni si autoritatile administratiei publice locale se foloseste limba romana. In unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor, in raporturile lor cu autoritatile administratiei publice locale, cu aparatul de specialitate si organismele subordonate consiliului local, acestia se pot adresa, oral sau in scris, si in limba lor materna si vor primi raspunsul atat in limba romana, cat si in limba materna. In conditiile prevazute mai sus, in posturile care au atributii privind relatii cu publicul vor fi incadrate si persoane care cunosc limba materna a cetatenilor apartinand minoritatii respective.

Autoritatile administratiei publice locale vor asigura inscriptionarea denumirii localitatilor si a institutiilor publice de sub autoritatea lor, precum si afisarea anunturilor de interes public si in limba materna a cetatenilor apartinand minoritatii respective.

Actele oficiale se intocmesc in mod obligatoriu in limba romana.

Sectiunea aVII-a

Administratia publica a municipiului Bucuresti

1. Aspecte originale ale administratiei capitalei. Municipiul Bucuresti este organizat in 6 subdiviziuni administrativ-teritoriale, numite sectoare. Sectoarele municipiului Bucuresti au cate un primar si un viceprimar, iar municipiul Bucuresti are un primar general si 2 viceprimari.

Autoritatile administratiei publice locale din municipiul Bucuresti sunt Consiliul General al Municipiului Bucuresti si consiliile locale ale sectoarelor, ca autoritati deliberative, precum si primarul general al municipiului Bucuresti si primarii sectoarelor, ca autoritati executive, alese in conditiile Legii privind alegerile locale.

Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti se constituie, functioneaza si pot fi dizolvate in conditiile prevazute pentru consiliile locale, care se aplica in mod corespunzator

2. Atributiile consiliilor locale de sector. Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti exercita, in principal, urmatoarele atributii: a) aleg, din randul consilierilor, consilierul care conduce sedintele consiliului, precum si un viceprimar; acestia isi pastreaza calitatea de consilier; b) aproba regulamentul de organizare si functionare a consiliului; c) avizeaza studii, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala, de organizare si amenajare a teritoriului si urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare regionala si zonala, in conditiile legii, pe care le supune spre aprobare Consiliului General al Municipiului Bucuresti; d) aproba bugetul local, imprumuturile, virarile de credite si modul de utilizare a rezervei bugetare; aproba contul de incheiere a exercitiului bugetar; stabilesc impozite si taxe locale, precum si taxe speciale, in conditiile legii; e) aproba, la propunerea primarului, in conditiile legii, organigrama, statul de functii, numarul de personal si regulamentul de organizare si functionare ale aparatului propriu de specialitate si ale serviciilor publice de interes local; f) administreaza, in conditiile legii, bunurile proprietate publica sau privata a municipiului, de pe raza sectorului, pe baza hotararii Consiliului General al Municipiului Bucuresti; g) hotarasc cu privire la concesionarea sau inchirierea serviciilor publice de sub autoritatea lor, in conditiile legii; h) infiinteaza institutii, societati comerciale si servicii publice; instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme de organizare si functionare pentru institutiile si serviciile publice, precum si pentru societatile comerciale pe care le infiinteaza sau care se afla sub autoritatea lor; numesc si elibereaza din functie, in conditiile legii, conducatorii institutiilor publice si ai serviciilor publice de interes local; i) aproba, in conditiile legii, planurile urbanistice zonale si de detaliu ale sectoarelor, pe care le comunica Consiliului General al Municipiului Bucuresti; aproba, in limitele competentelor sale, documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile de investitii de interes local si asigura conditiile necesare pentru realizarea lor, in concordanta cu prevederile planului urbanistic general al municipiului Bucuresti si ale regulamentului aferent; j) asigura, potrivit competentelor sale, conditiile necesare bunei functionari a institutiilor si serviciilor publice de educatie, sanatate, cultura, tineret si sport, apararea ordinii publice, de interes local; urmareste si controleaza activitatea acestora; k) contribuie la organizarea activitatilor stiintifice, culturale, artistice, sportive si de agrement; l) contribuie la asigurarea ordinii publice, analizeaza activitatea gardienilor publici si propune masuri de imbunatatire a acesteia; m) actioneaza pentru protectia si refacerea mediului inconjurator, in scopul cresterii calitatii vietii; contribuie la protectia, conservarea, restaurarea si punerea in valoare a monumentelor istorice si de arhitectura, a parcurilor si a rezervatiilor naturale; n) contribuie la realizarea masurilor de protectie si asistenta sociala, asigura protectia drepturilor copilului, potrivit legislatiei in vigoare; aproba criteriile pentru repartizarea locuintelor sociale; infiinteaza si asigura functionarea unor institutii de binefacere de interes local; o) infiinteaza si organizeaza targuri, piete, oboare, locuri si parcuri de distractie, baze sportive si asigura buna functionare a acestora; p) hotarasc, in conditiile legii, cu acordul Consiliului General al Municipiului Bucuresti, cooperarea sau asocierea cu autoritati ale administratiei publice locale din tara sau din strainatate, precum si aderarea la asociatii nationale si internationale ale autoritatilor administratiei publice locale, in vederea promovarii unor interese comune; q) hotarasc, in conditiile legii, cu acordul prealabil al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane sau straine, cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri sociali, in vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public local; r) asigura libertatea comertului si incurajeaza libera initiativa, in conditiile legii; s) sprijina, in conditiile legii, activitatea cultelor religioase.



Atributiile prevazute la lit. c)-h), p) si q) pot fi exercitate numai pe baza imputernicirii exprese date prin hotarare a Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

Consiliile locale ale sectoarelor exercita si alte atributii stabilite prin lege sau delegate de Consiliul General al Municipiului Bucuresti.

Primarii si viceprimarii sectoarelor municipiului Bucuresti functioneaza in conditiile prevazute de dispozitiile Legii 215/2001 cu modificarile si completarile ulterioare pentru primarii si viceprimarii comunelor si oraselor si indeplinesc atributiile stabilite de lege pentru acestia, cu exceptia celor referitoare la consultarea populatiei prin referendum, organizat pentru solutionarea problemelor locale de interes deosebit, si la masurile prevazute de lege pentru desfasurarea adunarilor publice, care se exercita numai de catre primarul general al municipiului Bucuresti (art. 97, alin.1). Primarilor si viceprimarilor sectoarelor municipiului Bucuresti li se aplica in mod corespunzator dispozitiile prevazute de legiea administratiei publice locale cu privire la suspendare si demitere.

Secretarilor sectoarelor municipiului Bucuresti si secretarului general al municipiului Bucuresti le sunt aplicabile in mod corespunzator prevederile cap. VI^4.

Hotararile Consiliului General al Municipiului Bucuresti si dispozitiile cu caracter normativ ale primarului general sunt obligatorii si pentru autoritatile administratiei publice locale organizate in sectoarele municipiului Bucuresti.

Primarul general al municipiului Bucuresti impreuna cu primarii sectoarelor municipiului Bucuresti se intrunesc cel putin o data pe luna, la convocarea primarului general sau la propunerea a cel putin 3 primari de sectoare. La sedinte se analizeaza modul in care sunt aduse la indeplinire hotararile Consiliului General al Municipiului Bucuresti si dispozitiile cu caracter normativ ale primarului general si se prezinta informari reciproce privitoare la activitatea consiliilor locale de sector, avandu-se in vedere corelarea unor activitati necesare in vederea bunei functionari a administratiei municipiului Bucuresti. La sedinte participa de drept si prefectul municipiului Bucuresti.

Primarii sectoarelor participa de drept la sedintele Consiliului General al Municipiului Bucuresti si pot avea interventii la dezbaterea problemelor aflate pe ordinea de zi.

La sedintele comisiilor Consiliului General al Municipiului Bucuresti pot participa presedintii comisiilor de specialitate ale consiliilor locale de sector. Presedintii comisiilor de specialitate ale consiliilor locale de sector au dreptul sa intervina la discutii fara a avea drept de vot.

Sectiunea aVIII-a

Bunuri si lucrari publice de interes local

1. Administrarea bunurilor de interes local. Constituie patrimoniu al unitatii administrativ-teritoriale bunurile mobile si imobile care apartin domeniului public al unitatii administrativ-teritoriale, domeniului privat al acesteia, precum si drepturile si obligatiile cu caracter patrimonial.

Apartin domeniului public de interes local sau judetean bunurile care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public si nu sunt declarate prin lege de uz sau de interes public national. Bunurile ce fac parte din domeniul public sunt inalienabile, imprescriptibile si insesizabile.

Domeniul privat al unitatilor administrativ-teritoriale este alcatuit din bunuri mobile si imobile, altele decat cele din domeniul public, intrate in proprietatea acestora prin modalitatile prevazute de lege. Bunurile ce fac parte din domeniul privat sunt supuse dispozitiilor de drept comun, daca prin lege nu se prevede altfel. Donatiile si legatele cu sarcini pot fi acceptate numai cu aprobarea consiliului local sau, dupa caz, a consiliului judetean, cu votul majoritatii consilierilor locali sau judeteni, dupa caz, in functie. Schimbul de imobile din domeniul privat al unitatilor administrativ-teritoriale se face in conditiile legii, pe baza unui raport de evaluare, insusit de consiliul local.

Toate bunurile apartinand unitatilor administrativ-teritoriale sunt supuse inventarierii anuale. Consiliilor locale si judetene li se prezinta anual de catre primar, respectiv de presedintele consiliului judetean, un raport asupra situatiei gestionarii bunurilor.

Consiliile locale si consiliile judetene hotarasc ca bunurile ce apartin domeniului public sau privat, de interes local sau judetean, dupa caz, sa fie date in administrarea regiilor autonome si institutiilor publice, sa fie concesionate ori sa fie inchiriate. Acestea hotarasc cu privire la cumpararea unor bunuri ori la vanzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat, de interes local sau judetean, in conditiile legii.

Vanzarea, concesionarea si inchirierea se fac prin licitatie publica, organizata in conditiile legii. Prin derogare de la aceasta regula, in cazul in care consiliile locale sau judetene hotarasc vanzarea unui teren aflat in proprietatea privata a unitatii administrativ-teritoriale pe care sunt ridicate constructii, constructorii de buna-credinta ai acestora beneficiaza de un drept de preemptiune la cumpararea terenului aferent constructiilor. Pretul de vanzare se stabileste pe baza unui raport de evaluare, aprobat de consiliul local sau judetean, dupa caz.

Proprietarii constructiilor prevazute mai sus sunt notificati in termen de 15 zile asupra deciziei consiliului local sau judetean si isi pot exprima optiunea de cumparare in termen de 15 zile de la primirea notificarii.

Consiliile locale si consiliile judetene pot da in folosinta gratuita, pe termen limitat, bunuri mobile si imobile proprietate publica sau privata locala ori judeteana, dupa caz, persoanelor juridice fara scop lucrativ, care desfasoara activitate de binefacere sau de utilitate publica ori serviciilor publice.

2. Lucrarile publice. Consiliile locale sau consiliile judetene pot contracta prin licitatie efectuarea de lucrari si servicii de utilitate publica, in limita sumelor aprobate prin bugetul local, respectiv judetean.

Lucrarile de constructii si reparatii de interes public, finantate din bugetele comunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor, se executa numai pe baza unor documentatii tehnico-economice avizate sau aprobate, dupa caz, de consiliul local ori de consiliul judetean si numai pe baza unei licitatii publice, in limitele si in conditiile prevazute de lege.

Documentatiile de urbanism si amenajare a teritoriului privind comuna, orasul, municipiul si judetul se elaboreaza, se aproba si se finanteaza in conformitate cu prevederile legii.

Sectiunea a IX-a

Prefectul

1. Reglementare legala. Institutia prefectului este reglementata in primul rand in legea fundamentala, care in art.123 precizeaza aspectele esentiale ale regimului juridic ce guverneaza functionarea acestei institutii: “Guvernul numeste un prefect in fiecare judet si in municipiul Bucuresti. Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale. Atributiile prefectului se stabilesc prin lege organica. Intre prefecti, pe de o parte, consiliile locale si primari, precum si consiliile judetene si presedintii acestora, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare. Prefectul poate ataca, in fata instantei de contencios administrativ, un act al consiliului judetean, al celui local sau al primarului, in cazul in care considera actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept”.

Prevederile textului constitutional sunt detaliate in Legea nr.340/2004 privind institutia prefectului , care arata ca activitatea prefectului se intemeiaza pe principiile: a) legalitatii, impartialitatii si obiectivitatii; b) transparentei si liberului acces la informatiile de interes public; c) eficientei; d) responsabilitatii; e) profesionalizarii; f) orientarii catre cetatean.

De asemenea, sunt aplicabile, in completare, dispozitiile Legii nr.188/1999 privind statutul functionarilor publici si Legea nr.215/2001 a administratiei publice locale.

2. Prefectul – reprezentant al Guvernului in teritoriu. Guvernul numeste cate un prefect, ca reprezentant al sau, in fiecare judet si in municipiul Bucuresti, la propunerea Ministrului Administratiei si Internelor. Prefectul este ajutat de doi subprefecti, dintre care unul este fostul secretar general al prefecturii.

Prefectul si subprefectul fac parte din categoria inaltilor functionari publici. Numirea si eliberarea din functie a prefectilor se face prin hotarare a Guvernului. Pentru a fi numit in functie prefectul trebuie sa aiba studii superioare de lunga durata.

Numirea si eliberarea din functie a subprefectilor se fac prin decizie a primului-ministru, la propunerea prefectului si a Ministerului Administratiei Publice. Pentru a fi numit in functie subprefectul trebuie sa aiba studii superioare.

Ca reprezentant al Guvernului, prefectului in functie i se acorda onoruri militare, in conditiile stabilite prin regulamentele specifice, cu ocazia ceremoniilor militare organizate la nivelul judetului.

Prefectul si subprefectul nu pot fi membri ai unui partid politic sau ai unei organizatii careia ii este aplicabil acelasi regim juridic ca si partidelor politice, potrivit legii, sub sanctiunea destituirii lor din functia publica. Ei raspund, dupa caz, disciplinar, administrativ, civil sau penal pentru faptele savarsite in exercitarea atributiilor ce le revin, in conditiile legii.

Prefectii si subprefectii numiti in functii in alt judet decat cel de domiciliu beneficiaza de o indemnizatie de instalare egala cu 3 salarii, precum si de locuinta de serviciu corespunzatoare, in conditiile legii, in baza unui contract de inchiriere. Cheltuielile privind chiria locuintei de serviciu, cele pentru transportul prefectilor si subprefectilor si al familiilor acestora, la mutarea in localitatea in care isi are sediul institutia prefectului, si cele de instalare sunt suportate din bugetul institutiei prefectului. Contractul de inchiriere a locuintei de serviciu se incheie pe perioada exercitarii functiei de prefect, respectiv de subprefect. La data incetarii exercitarii functiei de prefect, respectiv de subprefect, contractul de inchiriere inceteaza de drept.

Prefectii si subprefectii nu au dreptul la greva (art.201) si nu pot infiinta organizatii sindicale proprii.

Prefectii si subprefectii au obligatia sa informeze conducerea Ministerului Administratiei si Internelor ori de cate ori calatoresc in afara judetului.

2. Incompatibilitati. Functia de prefect si subprefect este incompatibila cu: a) calitatea de deputat sau senator; b) functia de primar si viceprimar, primar general si viceprimar al municipiului Bucuresti; c) functia de consilier local sau consilier judetean; d) o functie de reprezentare profesionala salarizata in cadrul organizatiilor cu scop comercial; e) functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor la societatile comerciale, inclusiv bancile sau alte institutii de credit, societatile de asigurare si cele financiare, precum si la institutiile publice; f) functia de presedinte sau de secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor la societatile comerciale prevazute la lit. e); g) functia de reprezentant al statului in adunarile generale ale societatilor comerciale prevazute la lit. e); h) functia de manager sau membru al consiliilor de administratie ale regiilor autonome, companiilor si societatilor nationale; i) calitatea de comerciant persoana fizica; j) calitatea de membru al unui grup de interes economic; k) o functie publica incredintata de un stat strain, cu exceptia acelor functii prevazute in acordurile si conventiile la care Romania este parte.

Prefectii si subprefectii pot exercita functii sau activitati in domeniul didactic, al cercetarii stiintifice si al creatiei literar-artistice.

Prefectul si subprefectul sunt obligati, la data depunerii juramantului sau, dupa caz, la data numirii in functie, sa declare ca nu se afla in unul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute de lege. In cazul in care, in timpul exercitarii functiei publice de autoritate apare unul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute de lege, constatarea cazului de incompatibilitate se face de ministrul administratiei publice, care il va informa pe primul-ministru, pentru a dispune masurile necesare.

3. Atributii. In calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul indeplineste urmatoarele atributii principale:

a) asigura, la nivelul judetului sau, dupa caz, al municipiului Bucuresti, aplicarea si respectarea Constitutiei, a legilor, a ordonantelor si a hotararilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum si a ordinii publice;

b) actioneaza pentru realizarea in judet, respectiv in municipiul Bucuresti, a obiectivelor cuprinse in Programul de guvernare si dispune masurile necesare pentru indeplinirea lor, in conformitate cu competentele si atributiile ce ii revin, potrivit legii;

c) actioneaza pentru asigurarea climatului de pace sociala, mentinerea unei comunicari permanente cu toate nivelurile institutionale si sociale, acordand o atentie constanta prevenirii tensiunilor sociale;

d) stabileste, impreuna cu autoritatile administratiei publice locale, prioritatile de dezvoltare teritoriala;

e) verifica legalitatea actelor administrative ale consiliului judetean, ale consiliului local sau ale primarului;

f) asigura, impreuna cu autoritatile si organele abilitate, ducerea la indeplinire, in conditiile stabilite prin lege, a masurilor de pregatire pentru situatii de urgenta;

g) dispune, in calitate de presedinte al Comitetului judetean pentru situatii de urgenta, masurile care se impun pentru prevenirea si gestionarea acestora si foloseste in acest sens sumele special prevazute in bugetul propriu cu aceasta destinatie;

h) utilizeaza, in calitate de sef al protectiei civile, fondurile special alocate de la bugetul de stat si baza logistica de interventie in situatii de criza, in scopul desfasurarii in bune conditii a acestei activitati;

i) dispune masurile corespunzatoare pentru prevenirea infractiunilor si apararea drepturilor si a sigurantei cetatenilor, prin organele legal abilitate;

j) asigura realizarea planului de masuri pentru integrare europeana;

k) dispune masuri de aplicare a politicilor nationale hotarate de Guvern si a politicilor de integrare europeana;

l) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu institutii similare din tara si din strainatate, in vederea promovarii intereselor comune;

m) asigura folosirea, in conditiile legii, a limbii materne in raporturile dintre cetatenii apartinand minoritatilor nationale si serviciile publice deconcentrate in unitatile administrativ-teritoriale in care acestia au o pondere de peste 20%.

n) prefectul poate verifica masurile intreprinse de primar sau de presedintele consiliului judetean in calitatea lor de reprezentanti ai statului in unitatea administrativ-teritoriala si poate sesiza organele competente in vederea stabilirii masurilor necesare, in conditiile legii.

o) conducatorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului au obligatia sa transmita prefectului proiectul de buget. Dupa avizarea acestuia, prefectul inainteaza proiectul de buget conducatorului institutiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat.

De asemenea, situatiile financiare privind executia bugetara, intocmite de serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului, se transmit prefectului pentru avizare. Dupa avizare, prefectul inainteaza situatiile financiare conducatorului institutiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat.

In ambele cazuri, avizul prefectului are caracter consultativ.

p) Ministrii si conducatorii celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului pot delega prefectului unele dintre atributiile lor de conducere si control cu privire la activitatea serviciilor publice deconcentrate din subordine. Atributiile care pot fi delegate se stabilesc prin hotarare a Guvernului (aceasta hotarare nu a fost inca adoptata).

De asemenea, prefectul poate propune ministerelor si celorlalte organe ale administratiei publice centrale masuri pentru imbunatatirea activitatii serviciilor publice deconcentrate, organizate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale. La randul lor, ministerele si celelalte organe ale administratiei publice centrale sunt obligate sa comunice de indata prefectilor actele cu caracter normativ emise in domeniul de activitate al serviciilor publice deconcentrate.

r) Din comisia de concurs pentru ocuparea postului de conducator al unui serviciu public deconcentrat face parte obligatoriu si un reprezentant al institutiei prefectului din judetul in care isi are sediul serviciul public, desemnat prin ordin al prefectului, in conditiile legii.

s) Prefectul poate propune ministrilor si conducatorilor celorlalte organe ale administratiei publice centrale organizate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale sanctionarea conducatorilor serviciilor publice deconcentrate din subordinea acestora.

s) Prefectul poate solicita primarului sau presedintelui consiliului judetean, dupa caz, convocarea unei sedinte extraordinare a consiliului local, a consiliului judetean sau a Consiliului General al Municipiului Bucuresti in cazuri care necesita adoptarea de masuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum si pentru apararea ordinii si linistii publice.

La fel, in caz de forta majora si de maxima urgenta pentru rezolvarea intereselor locuitorilor unitatilor administrativ-teritoriale, prefectul poate solicita convocarea de indata a consiliului local, a consiliului judetean sau a Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

In situatii de urgenta sau de criza autoritatile militare si organele locale ale Ministerului Administratiei si Internelor au obligatia sa informeze si sa sprijine prefectul pentru rezolvarea oricarei probleme care pune in pericol ori afecteaza siguranta populatiei, a bunurilor, a valorilor si a mediului inconjurator.

t) Prefectul indeplineste si alte atributii prevazute de lege si de celelalte acte normative, precum si insarcinarile stabilite de Guvern.

Pentru indeplinirea atributiilor care ii revin prefectul poate solicita institutiilor publice si autoritatilor administratiei publice locale documentatii, date si informatii, iar acestea sunt obligate sa i le furnizeze cu celeritate si in mod gratuit.

4. Tutela administrativa. In exercitarea atributiei cu privire la verificarea legalitatii actelor administrative ale consiliului judetean, ale consiliului local sau ale primarului, prefectul, cu cel putin 10 zile inaintea introducerii actiunii in contenciosul administrativ, va solicita autoritatilor care au emis actul, cu motivarea necesara, reanalizarea actului socotit nelegal, in vederea modificarii sau, dupa caz, a revocarii acestuia.

Actiunea introdusa de catre prefect pentru anularea unui act administrativ al autoritatilor administratiei publice locale socotit nelegal este scutita de taxa de timbru si se judeca in regim de urgenta. Termenele de judecata nu pot fi mai mari de 10 zile. Partile sunt legal citate, daca citatia le-a fost comunicata cel putin cu o zi inaintea judecarii.

Hotararile prin care se solutioneaza fondul cauzei se pronunta in ziua in care au luat sfarsit dezbaterile. In situatii deosebite pronuntarea poate fi amanata cel mult doua zile.

Dispozitiile Legii nr.340/2004 referitoare la procedura de verificare a legalitatii actelor administrative ale autoritatilor administratiei publice locale ori judetene se completeaza in mod corespunzator cu prevederile Legii contenciosului administrativ.<LLNK 12004 554 10 201 0 47

5. Actele prefectului. Pentru indeplinirea atributiilor ce ii revin, prefectul emite ordine cu caracter individual sau normativ; ordinele prin care se stabilesc masuri cu caracter tehnic sau de specialitate sunt emise dupa consultarea conducatorului serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale.

Ordinul prefectului, care contine dispozitii normative, devine executoriu numai dupa ce a fost adus la cunostinta publica prin publicare, iar ordinul cu caracter individual de la data comunicarii catre persoanele interesate. Ordinele emise de prefect in calitate de presedinte al Comitetului judetean pentru situatii de urgenta produc efecte juridice de la data aducerii lor la cunostinta si sunt executorii.

Ordinele cu caracter normativ se comunica de indata Ministerului Administratiei si Internelor, care poate propune Guvernului anularea ordinelor emise de prefect, daca le considera nelegale sau netemeinice.

Prefectii sunt obligati sa comunice ordinele cu caracter tehnic conducatorului institutiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat. Ministerele si celelalte organe ale administratiei publice centrale pot propune Guvernului masuri de anulare a ordinelor emise de prefect, daca le considera nelegale.

6. Subprefectul indeplineste atributiile ce ii sunt date prin acte normative (hotarari ale guvernului), precum si sarcinile ce ii sunt delegate de catre prefect prin ordin. In lipsa prefectului subprefectul indeplineste, in numele prefectului, atributiile ce revin acestuia.

Prefectul este ajutat de 2 subprefecti, iar la Bucuresti prefectul este ajutat de 3 subprefecti.

7. Institutia prefectului. Pentru exercitarea de catre prefect a prerogativelor care ii revin potrivit Constitutiei si altor legi se organizeaza si functioneaza institutia prefectului, sub conducerea prefectului.

Institutia prefectului este o institutie publica cu personalitate juridica, cu patrimoniu si buget propriu. Capacitatea juridica de drept public a institutiei prefectului se exercita in exclusivitate de catre prefect. Exercitarea drepturilor si asumarea obligatiilor civile ale institutiei prefectului se realizeaza de catre prefect sau de catre o persoana anume desemnata prin ordin al acestuia. Prefectul este ordonator tertiar de credite.

Structura organizatorica si atributiile institutiei prefectului se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

Sediul institutiei prefectului, denumit prefectura, este in municipiul resedinta de judet, intr-un imobil proprietate publica a statului, a judetului sau a municipiului, dupa caz.

Activitatea institutiei prefectului este finantata de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administratiei si Internelor, si din alte surse legal constituite; institutia poate beneficia de programe cu finantare internationala.

In cadrul institutiei prefectului se organizeaza si functioneaza cancelaria prefectului, compartiment organizatoric distinct care cuprinde ca functii de executie de specialitate specifice directorul cancelariei, 2 consilieri, un consultant si secretarul cancelariei.

Personalul din cadrul cancelariei prefectului este numit sau eliberat din functie de catre prefect. Personalul din cadrul cancelariei prefectului isi desfasoara activitatea in baza unui contract individual de munca incheiat, in conditiile legii, pe durata exercitarii functiei publice de catre inaltul functionar public. Activitatea cancelariei prefectului este coordonata de director, care raspunde in fata prefectului in acest sens.

8. Colegiul prefectural. In fiecare judet functioneaza un colegiu prefectural compus din prefect, subprefecti si conducatorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului, care isi au sediul in judetul respectiv.

La lucrarile colegiului prefectural pot fi invitate si alte persoane a caror prezenta este considerata necesara.

Colegiul prefectural se convoaca de catre prefect cel putin o data pe luna si oricand se considera ca este necesar.

Atributiile colegiului prefectural privesc armonizarea activitatii serviciilor publice deconcentrate care au sediul in judetul respectiv, precum si implementarea programelor, politicilor, strategiilor si planurilor de actiune ale Guvernului la nivelul judetului sau al localitatilor acestuia si vor fi reglementate prin hotarare a Guvernului.

8. Oficiile prefecturale. Prefectul poate organiza, prin ordin, in cadrul numarului de posturi si al fondurilor aprobate anual, oficii prefecturale. In municipiul Bucuresti se pot organiza oficii prefecturale in fiecare sector.

Observam ca actuala reglementare nu mai impune justificarea dupa criteriul teritorial a infiintarii oficiilor prefecturale, adica cerinta ca ele sa fie organizate numai in localitati aflate la distanta mare de municipiul resedinta de judet sau de alte oficii prefecturale.

Ordinul prefectului de infiintare si organizare a oficiilor prefecturale se emite numai cu avizul conform al Ministerului Administratiei si Internelor.

Oficiile prefecturale fac parte integranta din institutia prefectului, fiind conduse de catre un sef al oficiului prefectural, functie echivalenta cu functia de director executiv. Numirea, modificarea, suspendarea si incetarea raportului de serviciu al sefului oficiului prefectural se fac de catre prefect, in conditiile legii.

Bibliografie recomandata: Legea nr.215/2001 a administratiei publice locale modificata si completata prin Legea 286/2006; D. C. Dragos – Principalele elemente de noutate ale Legii nr.215/2001 a administratiei publice locale, “DREPTUL” nr.10/2001; Rodica Narcisa Petrescu, Drept administrativ, Cordial Lex, 2001; A. Iorgovan, Tratat de drept administrativ, AllBeck, 2002; A. Trailescu, Tratat elementar de drept administrativ, AllBeck, 2002; Verginia Vedinas, Introducere in studiul dreptului administrativ, Era, 1999; Corneliu Manda, Drept administrativ, Victor, 2000

Chestionar de evaluare:

Care sunt relatiile dintre consiliul local si consiliul judetean?

  1. Identificati autoritatile locale autonome.
  2. In ce cazuri poate fi demis primarul?
  3. Cum se organizeaza referndumul pentru dizolvarea consiluilui local si a consiliului judetean?
  4. Care sunt atributii primarului ca reprezentatnt al statului?
  5. Care sunt atributiile primarului, consiliului local si ale consiliului judetean?
  6. Cum se numesc actele adptate sau emise de catre autoritatile administratiei publice locale?
  7. Care sunt drepturile si obligatiile alesilor locali?
  8. Ce este registrul de interese?
  9. Care sunt incompatibilitatile stabilite prin Legea privind statutul alesilor locali?
  10. Care sunt diferentele intre organizarea administrativa a Municipiului Bucuresti organizarea administrativa in celelalte unitati administrativ teritoriale?
  11. Cine dispune numirea si eliberarea din functie a personalului din cadrul institutiilor si serviciilor publice de interes local ?
  12. Cum se realizeaza recrutarea, numirea, suspendarea, modificarea, incetarea raporturilor de serviciu si regimul disciplinar ale secretarului unitatii administrativ-teritoriale?
  13. Care sunt atributiile secretarului unitatii administrativ teritoriale?
  14. Care sunt incompatibilitatile functiei de prefect?
  15. Ce atributii are prefectul?
  16. Care este componenta colegiului prefectural?
  17. Cum pot fi organizate oficiile prefecturale in conditiile reglementarilor actuale?


Publicata in “Monitorul Oficial al Romaniei”, partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001, cu modificarile si completarile aduse de Ordonanta de urgenta a Guvernului <LLNK 12001 74180nr. 74/2001; <LLNK 12001 738 10 201 0 34>Legea nr. 738/2001; <LLNK 12002 216 10 201 0 33>Legea nr. 216/2002; <LLNK 12003 161 10 201 0 33>Legea nr. 161/2003; <LLNK 12004 141 10 201 0 33>Legea nr. 141/2004; <LLNK 12004 340 10 201 0 31>Legea nr. 340/2004; <LLNK 12004 393 10 201 0 36>Legea nr. 393/2004; Legea 286/2006.

Jean-Marie Auby, Jean-Bernard Auby, Institutions administratives, 7e edition, Editions Dalloz, 1996, p.109.

A se vedea Dacian Cosmin Dragos, Principalele elemente de noutate ale Legii nr.215/2001 a administratiei publice locale, „Dreptul” nr.10/2001, p.3 si urm.

A se vedea si Corneliu Liviu Popescu, Autonomia locala si integrarea europeana, Editura All-Beck, 1999, p.170.

A se vedea, spre exemplu, Legea nr. 84/2004 pentru infiintarea unor comune, publicata in “Monitorul Oficial al Romaniei”, partea I, nr. 310 din 7 aprilie 2004, prin care au fost infiintate un numar de aproximativ 150 de comune noi, prin desprinderea de comunele existente a unuia sau mai multor sate.

A se vedea A. van Lang, G. Gondouin, V. Inserguet-Brisset, Dictionnaire de droit administratif, 2eedition, Editions Dalloz, Armand Collin, Paris, 1999, p.100.

Rodica Narcisa Petrescu, op.cit., p.51.

In acest sens, inca de la adoptarea Legii nr.215/2001, am semnalat (D. C. Dragos, art.cit., „Dreptul” nr.10/2001, p.3 si urm,) alaturi de alti autori (Rodica Narcisa Petrescu, Drept administrativ, editie revazuta si adaugita, Editura Cordial Lex, Cluj-Napoca, 2001, p.104; Tudor Draganu, Drept constitutional si institutii politice, tratat elementar, Editura Lumina Lex, 1998, p.346) contradictia dintre realitatea administrativa si textul legal care consacra descentralizarea serviciilor publice locale, afirmand ca „prin consacrarea doar a principiului descentralizarii s-a dorit, probabil, afirmarea unui deziderat al legiuitorului, de a realiza, in timp, o descentralizare reala a serviciilor publice, la nivelul colectivitatilor locale”. De asemenea, ne exprimam satisfactia fata de adoptarea denumirii „deconcentrare” in textul constitutional, in loc de „desconcentrare” cum era in proiectul de revizuire a alegii fundamentale, solutia fiind in conformitate cu opinia noastra exprimata tot in articolul citat mai sus.

Publicata in “Monitorul Oficial al Romaniei”, partea I, nr. . 453 din 25 mai 2006

J-M. Auby, J-B Auby, op.cit., p.108.

Principiul subsidiaritatii, a fost consacrat de dreptul comunitar, iar pe baza lui Comunitatea europeana poate actiona in domeniile in care au competenta si statele membre doar daca obiectivele actiunii nu pot fi realizate satisfacator de acestea din urma - O. Manolache, Drept comunitar, vol. I, Institutii comunitare, Editura All-Beck, 1999, p.74; A.van Lang, G.Gondouin, V.Inserguet-Brisset, op.cit., p.271.

Publicata in “Monitorul Oficial al Romaniei”, partea I, nr. 529 din 22 iunie 2005.

Publicata in “Monitorul oficial al Romaniei”, partea I, nr. 39 din 31 ianuarie 2000, cu modificarile aduse de <LLNK 12005 246 10 201 0 31>Legea nr. 246/2005.

A se vedea, pentru dezvoltari, Nicoleta Diaconu, Coordonatele juridice ale politicilor regionale comunitare, in “Revista de drept comercial” nr. 12/2005, pag. 110<LLNK 2 1018 16>.

Spre exemplu, Asociatia de Dezvoltare Microregionala Timis - Est (ATE) cuprinde un municipiu, trei orase si 22 de comune.

Publicata in “Monitorul Oficial al Romaniei”, partea I, nr. nr. 577 din 29 iunie 2004, rectificata prin . Rectificarea nr.315/2004, modificata si completata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.111/2004.<LLNK 12004 315290 201

Tutela administrativa are doua forme: conform tutelei clasice, organul de tutela are dreptul sa aprobe, autorizeze, anuleze actul organului tutelat, pe cand tutela moderna, jurisdictionalizata, confera doar dreptul de a sesiza judecatorul administrativ – a se vedea J.-M.Auby, J.-B.Auby, Institutions administratives, 7e ed., Dalloz, Paris, 1996, p.175; A.van Lang, G.Gondouin, V.Inserguet-Brisset, op.cit., p.282.

Publicata in “Monitorul Oficial al Romaniei”, partea I, nr. 781 din 7 decembrie 2001.

Legea nr.33/1995, publicata in “Monitorul oficial al Romaniei”, partea I, nr. 82 din 4 mai 1995.

Normele de aplicare - Hotararea Guvernului nr.1206/2001, vin sa precizeze in art.5 ca ordinea de zi a sedintei consiliului local sau judetean se aduce la cunostinta publica prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate si in limba lor materna. In acest scop, primarii, respectiv presedintii consiliilor judetene, vor asigura traducerea in limba materna a minoritatii nationale a ordinii de zi, iar aceasta va fi adusa la cunostinta publica prin grija secretarului unitatii administrativ-teritoriale, prin aceleasi mijloace si in acelasi termen cu cele ale difuzarii in limba romana. Aducerea la cunostinta publica, in limba materna, a ordinii de zi a sedintei consiliului local sau judetean se consemneaza in procesul-verbal al sedintei, iar in dosarul de sedinta se vor atasa actele doveditoare, inclusiv ordinea de zi in limba oficiala si in versiunea tradusa in limba materna.

Aceasta prevedere denota, la randul ei, incercarile de armonizare a legislatiei interne cu tratatele ratificate de Romania, deoarece art. 11 alin. 3 al Conventiei-cadru privind protectia minoritatilor nationale, contine indemnul ca “in ariile locuite in mod traditional de un numar substantial de persoane apartinand unei minoritati nationale, partile sa depuna eforturi, in cadrul sistemului lor legal, inclusiv, atunci cand este cazul, in cadrul acordurilor incheiate cu alte state, si tinand seama de conditiile lor specifice, pentru expunerea denumirilor locale traditionale, a denumirilor strazilor si a altor indicatii topografice destinate publicului, deopotriva in limba minoritara, acolo unde exista o cerere suficienta pentru astfel de indicatii”.

Contraventiile prevazute la alin. (1) lit. a)-d) se sanctioneaza cu amenda de la 500 RON la 1500 RON, iar cele prevazute la lit. e)-h), cu amenda de la 2500 RON la 5000 RON.

Publicata in “Monitorul Oficial al Romaniei”, partea I, nr. 271 din 29 martie 2004, cu modificarile si completarile aduse de <LLNK 12005 8180 301 0 48> Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 8/2005 precum si modificarile si completarile aduse de Legea 35/2008

publicata in Monitorul Oficial Partea I, Nr. 409 din 30.05.2008.

ART. 38 (1) In termen de 15 zile de la data desfasurarii alegerilor, mandatarul financiar este obligat sa depuna la Autoritatea Electorala Permanenta un raport detaliat al veniturilor si cheltuielilor electorale pentru fiecare partid politic, alianta politica, alianta electorala, organizatie a cetatenilor romani apartinand minoritatilor nationale sau candidat independent. (1^1) In termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevazut la alin. (1), Autoritatea Electorala Permanenta publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, lista partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, organizatiilor cetatenilor romani apartinand minoritatilor nationale si a candidatilor independenti pentru care a fost depus raportul detaliat al veniturilor si cheltuielilor electorale.

Listele de sustinatori vor cuprinde numele, prenumele si domiciliul, seria si numarul actului de identitate si semnaturile sustinatorilor (Art.1202 alin.3 din legea administratiei locale).

Consilierii locali si consilierii judeteni pot demisiona, anuntand in scris presedintele de sedinta, respectiv presedintele consiliului judetean, care ia act de aceasta. Presedintele propune consiliului adoptarea unei hotarari prin care se ia act de demisie si se declara locul vacant.

Incetarea mandatului de consilier in cazul schimbarii domiciliului in alta unitate administrativ-teritoriala poate interveni numai dupa efectuarea in actul de identitate al celui in cauza a mentiunii corespunzatoare, de catre organul abilitat potrivit legii.

Prevederile lit. e) nu se aplica in cazul in care consilierul a fost insarcinat de catre consiliul din care face parte, de catre Guvern sau de catre Parlament cu exercitarea unei misiuni in tara sau in strainatate. Pe durata exercitarii misiunii incredintate exercitarea mandatului se suspenda.

Secretarul general al judetului, respectiv secretarul general al municipiului Bucuresti, este obligat sa publice situatia apartenentei politice a alesilor locali in monitorul oficial al judetului, respectiv al municipiului Bucuresti,

Semnul distinctiv al primarului este o esarfa in culorile drapelului national al Romaniei. Esarfa va fi purtata, in mod obligatoriu, la solemnitati, receptii, ceremonii publice si la celebrarea casatoriilor. Modelul esarfei se stabileste prin hotarare a Guvernului.

Prevederile privind eliberarea din functie a viceprimarilor, a presedintilor si vicepresedintilor consiliilor judetene se aplica dupa alegerile autoritatilor administratiei publice locale din anul 2008.

ART. 38 (1) In termen de 15 zile de la data desfasurarii alegerilor, mandatarul financiar este obligat sa depuna la Autoritatea Electorala Permanenta un raport detaliat al veniturilor si cheltuielilor electorale pentru fiecare partid politic, alianta politica, alianta electorala, organizatie a cetatenilor romani apartinand minoritatilor nationale sau candidat independent. (1^1) In termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevazut la alin. (1), Autoritatea Electorala Permanenta publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, lista partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, organizatiilor cetatenilor romani apartinand minoritatilor nationale si a candidatilor independenti pentru care a fost depus raportul detaliat al veniturilor si cheltuielilor electorale.

Primarul poate demisiona, anuntand in scris consiliul local si prefectul. La prima sedinta a consiliului, presedintele de sedinta ia act de aceasta situatie, care se consemneaza in procesul-verbal, urmand ca prefectul sa ia act de demisie. Ordinul prefectului, impreuna cu un extras din procesulverbal al sedintei, se inainteaza Ministerului Administratiei si Internelor, care va propune Guvernului stabilirea datei desfasurarii alegerilor pentru un nou primar.

Incetarea mandatului de consilier in cazul schimbarii domiciliului in alta unitate administrativ-teritoriala poate interveni numai dupa efectuarea in actul de identitate al celui in cauza a mentiunii corespunzatoare, de catre organul abilitat potrivit legii.

Prevederile lit. d) nu se aplica in cazul in care primarul a fost insarcinat de catre consiliul local, de catre Guvern sau de catre Parlament cu exercitarea unei misiuni in tara sau in strainatate. Pe durata exercitarii misiunii incredintate exercitarea mandatului se suspenda.

Cererea va cuprinde motivele ce au stat la baza acesteia, numele si prenumele, data si locul nasterii, seria si numarul buletinului sau ale cartii de identitate si semnatura olografa ale cetatenilor care au solicitat organizarea referendumului.

Publicata in “Monitorul Oficial al Romaniei”, partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, cu modificarile aduse de Legea nr.216/2005, Legea nr. 249 din 22 iunie 2006; Legea <LLNK 12006 286 10 201 0 30> nr. 286 din 6 iulie 2006 si Legea nr.35 din 13 martie /2008.

Legea 215/2001 in art.119 alin.2 se refera in mod expres, din pacate, numai la presedinte, insa o interpretare sistematica a dispozitiilor legii duce la conluzia ca vicepresedintii sunt asimilati, din punctul de vedere al regimului de suspendare si incetare a mandatului, presedintelui, asa cum viceprimarul este asimilat primarului.

A se vedea art.20, art.21, art.22, art.23 din lege.

Numarul maxim de sedinte pentru care se poate acorda indemnizatia, este de o sedinta de consiliu si 1-2 sedinte de comisii de specialitate pe luna. Plata indemnizatiilor se efectueaza exclusiv din veniturile proprii ale bugetelor locale, respectiv judetene.

Pentru aplicarea sanctiunilor prevazute la lit. e), cazul se va transmite comisiei de specialitate care are in obiectul de activitate si aspectele juridice, aceasta prezentand un raport intocmit pe baza cercetarilor efectuate, inclusiv a explicatiilor furnizate de cel in cauza.

La eliberarea din functie se aplica in mod corespunzator prevederile Legii nr.215/2001, cu modificarile si completarile ulterioare. Aceqasta sanctiune nu are nici un efect asupra mandatului de consilier al presedintelui sau al vicepresedintelui consiliului judetean.

Fapta alesilor locali de a face declaratii privind interesele personale, care nu corespund adevarului, constituie infractiunea de fals in declaratii si se pedepseste potrivit Codului penal (art.84 din Legea nr.393/2004).

Secretarul unitatii administrativ-teritoriale va transmite la randul sau secretarului general al prefecturii, pana la data de 1 martie a fiecarui an, un exemplar al declaratiilor reactualizate.

Cadourile si orice beneficii materiale nedeclarate potrivit acestor prevederi sunt supuse confiscarii (art.83 din Legea nr.393/2004)

Potrivit art.<LLNK 12006 286 10 202 0 42>II din LEGEA nr. 286 din 2006,de modificare a Legii administzratiei publice locale secretarii comunelor care, la data intrarii in vigoare a acestei legi, nu au studii superioare isi pot pastra functia publica cu obligatia ca, in termen de 3 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, sa absolve o forma de invatamant superior de lunga durata in specialitatea stiinte juridice sau administratie publica, sub sanctiunea eliberarii din functie. Pana la data de 31 decembrie 2006, sub sanctiunea incetarii raportului de munca, acestia vor prezenta documente care dovedesc situatia lor scolara, care sa le permita indeplinirea in termen a obligatiei prevazute mai sus.

A se vedea si Ordonanta Guvernului nr.32/2002 privind organizarea si functionarea serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare, Ordonanta Guvernului nr.83/2001 privind organizarea si functionarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor

Publicata in “Monitorul Oficial al Romaniei”, partea I, nr. 544 din 1 septembrie 2001, modificata si completata prin Legea nr.284/2002. <LLNK 12002 284 10 201 0 29

Publicata in “Monitorul Oficial al Romaniei”, partea I, nr. 569 din 7 august 2003.

Validarea alegerii primarului general al municipiului Bucuresti se face de presedintele Tribunalului Bucuresti, in conditiile legii administratiei publice locale.

Publicata in “Monitorul Oficial al Romaniei”, partea I, nr. 658 din 21 iulie 2004, cu modificarile si completarile aduse de Ordonanta de urgenta a Guvernului<LLNK 12005 179180 301 0 50> nr. 179 din 14 decembrie 2005.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4740
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site