POLITICA ENERGETICA A ROMANIEI IN PERIOADA 2006 2009

POLITICA ENERGETICA A ROMANIEI IN PERIOADA 2006 2009

SINTEZA

CAPITOLUL 1

SITUATIA ACTUALA A SECTORULUI ENERGETIC

1 EvoluTii si provocari globale in sectorul energetic

Intr-o economie din ce in ce mai globalizata, politica energetica a unei Tari se realizeaza in contextul evoluTiilor si schimbarilor care au loc pe plan mondial. Astfel, cererea totala de energie a Terrei in 2030 va fi cu circa 50% mai mare decat in 2003 si cu circa 46% mai mare pentru petrol. Rezervele certe cunoscute de petrol pot susTine un nivel actual de consum doar pana in 2040, iar cele de gaze naturale pana in 2070. Previziunile indica o crestere economica, ceea ce va implica un consum sporit de resurse energetice.

DependenTa Tarilor din Uniunea Europeana de importuri de gaze naturale se inscrie pe un trend ascendent. Daca la nivelul anului 2003 necesarul de consum a fost asigurat in proporTie de 49% din producTia indigena, iar importurile nete reprezentau 51%, situaTia prognoza ta pentru anul 2030 arata ca importurile vor atinge 80% din totalul cererii de gaze naturale.

Elementele de mai sus stau la baza reorienTarii politicilor energetice ale tuturor Tarilor care sunt importatoare de resurse energetice primare, in sensul cresterii atentiei acordate resurselor regenerabile de energie si eficienTei energetice.

1.2. PotenTialul NaTional de resurse energetice

Resurse energetice epuizabile

Zacamintele NaTionale de hidrocarburi sunt limitate, avand in vedere ca are loc un declin al producTiei interne, in condiTiile in care nu au mai fost identificate noi zacaminte cu potenTial important.

Zacamintele de TiTei si gaze naturale sunt de asemenea limitate, iar dupa 1990 ProducTia interna este in declin. Rezervele actuale de TiTei sunt estimate la 73,7 mil. tone. ProducTia de TiTei a scazut de la 14,7 mil. tone in 1976 (anul cu ProducTia de varf) la 5,2 mil. tone in 2005.

Rezervele actuale de gaze naturale sunt estimate la 184,9 mld.m³.

ProducTia de gaze naturale a fost de 12,5 mld.m³ in anul 2005, ceea ce a reprezentat 71,4% din consumul anual total de gaze naturale.

Rezervele geologice de carbune in perimetrele concesionate si avand licenTe de exploatare sunt urmatoarele:

Huila - 279 mil.tone, din care exploatabile (pentru care exista licenTa) 72 mil. tone; Lignit - 1490 mil.tone, din care exploatabile (pentru care exista licenTa) 719 mil. tone.

In anul 2005, producTia neta de carbune a fost de circa 31 mil.tone, din care circa 28 mil.tone lignit si circa 3 mil.tone huila.

Rezervele de Uraniu prezinta un interes deosebit pentru economia naTionala, avand in vedere programul nuclear in derulare. in anul 2005, producTia de minereu a fost de 61 mii tone. Rezervele de minereu de Uraniu se estimeaza la circa 1 mil. tone.

Resurse energetice regenerabile

Romania dispune de un potenTial important de resurse regenerabile: energie hidroelectrica, biomasa, energie solara, eoliana si geotermala.

PotenTialul hidroenergetic economic amenajabil este estimat la 23-25TWh, cu o putere instalata de circa 8000 MW. in anul 2005 nivelul de valorificare a atins circa 80% din potenTialul economic amenajabil si sunt in executie amenajari hidroenergetice insumand o putere instalata de circa 600 MW, cu un potenTial de producTie de 1.870 GWh/an.

PotenTialul energetic al biomasei este de circa 7.594 mii tep/an, din care 15,5% reprezinta reziduuri din exploatari forestiere si lemn de foc, 6,4% rumegus si alte resturi din lemn, 63,2% deseuri agricole, 7,2% deseuri menajere si 7,7% biogaz.

PotenTialul energetic al sistemelor solaro-termale este evaluat la circa 1.434 mii tep/an, iar cel al sistemelor fotovoltaice la circa 1.200 GWh/an.

PotenTialul eolian tehnic amenajabil este estimat la 8 TWh/an.

Romania dispune de un potenTial de circa 167 mii tep/an resurse geotermale de joasa entalpie, din care in prezent se valorifica circa 30 mii tep/an.

1.3. ProducTia si consumul de energie

Energie primara

In anul 2005 Produsul Intern Brut (PIB) a fost cu 31,8% mai mare decat cel din anul 2000.

Valoarea PIB pe cap locuitor a fost de 3665,3 Euro2005/loc. Aceasta dezvoltare economica a determinat o crestere cu numai 11,3% a consumului intern de energie primara in anul 2005 faTa de anul 2000, valoarea realizata in 2005 fiind de circa 41,4 mil.tep. Analizand structura consumului, se constata o distribuTie echilibrata intre gaze naturale (36,4%), TiTei si derivaTi petrolieri (25,1%) si carbune (22,4%) - Figura 1.

.

Figura 1 structura consumului de energie primara

ProducTia interna de energie primara s-a menTinut constanta (circa 28 mil.tep), cresterea producTiei de carbune compensand scaderea producTiei de TiTei si gaze naturale. Pe fondul cresterii consumului de energie primara, dependenTa de import a crescut de la 22,5% in 2000 la circa 34% in 2005.

Energie electrica

La sfarsitul anului 2005, puterea disponibila in sistemul electroenergetic a fost de 14.714 MW in structura prezentata in Figura 2.

In anul 2005, ProducTia de energie electrica a fost de 59,7 TWh faTa 51,9 TWh, in anul 2000. Structura producTiei de energie electrica in anul 2005 este prezentata in Figura 3.

Energie termica

Alimentarea cu energie termica in sisteme centralizate de distribuTie se realizeaza prin centrale termice (CT) si centrale electrice de termoficare (CET), care furnizeaza energie termica pentru un oras, o zona a orasului, sau un cartier.

In ultimii ani, consumul total de caldura a scazut lent, in principal din cauza plafonarii consumului industrial. In prezent totalul consumului insumeaza 9 mil. tep, din care consumul asigurat prin sisteme centralizate de distribuTie reprezinta 2,6 mil tep - circa 30%.

Numarul locuinTelor racordate la sistemele centralizate de producere si distribuTie a energiei termice este de circa 2.350.000, reprezentand 55% din totalul locuinTelor din mediul urban si 29% din totalul locuinTelor.

Gaze naturale

In anul 2005, consumul total de gaze naturale a fost de 17 604 milioane m³, din care 3 425 milioane m³, a reprezentat consumul casnic (20%).

ProducTia de gaze naturale a fost in anul 2005 de 12 458 milioane m³, iar importul a fost de 5 146 milioane m³ (29% din total).

La sfarsitul anului 2005, numarul total de consumatori de gaze naturale a fost de 2.412.640, din care 2.301.469 consumatori casnici.

1.4. Starea tehnica a instalaTiilor

Circa 80% din grupurile termoenergetice din Romania au fost instalate in perioada 1970-1980, depasin- du-si practic durata de viata normata. Majoritatea capacitatilor termoenergetice nu sunt echipate cu

instalaTii performante pentru reducerea emisiilor si, ca urmare, emisiile de NO_X si SO₂ depasesc valorile maxime acceptate in UE.

In ultimii ani au fost modernizate sau retehnologizate unele centralele termoelectrice cu o capacitate de aproximativ 10% din puterea instalata.

In ceea ce priveste grupurile hidroenergetice, 37% din totalul acestora au durata de viaTa normata de functionare depasita. In ultimii ani, au fost reabilitate capacitaTi insumand aproximativ 25% din totalul puterii hidro instalate, circa 900 MW.

Grupul nuclear de la CNE Cernavoda (707 MW) a realizat in ultimii ani un factor mediu de utilizare a puterii de circa 90%, livrand anual circa 10% din producTia de energie electrica a Romaniei. Durata de viaTa a UnitaTii 1 CNE Cernavoda este de 30 ani (incepand din 1996, anul punerii in funcTiune).

ReTelele electrice de distribuTie (RED) sunt caracterizate printr-un grad avansat de uzura fizica si morala a liniilor electrice, a staTiilor de transformare si a posturilor de transformare.

InvestiTiile efectuate in reTeaua electrica de transport (RET) au permis realizarea unei noi si moderne infrastructuri de conducere prin dispecer si este in curs de desfasurare programul de modernizare a intregii reTele la nivelul celor mai inalte standarde europene. Progresul tehnic realizat a permis aderarea la Uniunea pentru Coordonarea Transportatorilor de Energie Electrica (UCTE) si conectarea Sistemului Energetic NaTional (SEN) la sistemul UCTE, asigurand, pe langa cresterea siguranTei in funcTionare, oportunitaTi sporite de privatizare a companiilor de energie si tranzacTii pe piaTa de electricitate interna si internaTionala.

Sistemele centralizate de incalzire urbana se confrunta cu o uzura fizica si morala a instalaTiilor si echipamentelor, resurse financiare insuficiente pentru intreTinere, reabilitare si modernizare, pierderi mari in transport si distribuTie, izolare termica necorespunzatoare a fondului locativ existent. Acesti factori au condus la costuri mari de producTie si distribuTie, scaderea calitaTii serviciilor si cresterea valorii facturii energetice. EficienTa acestor instalaTii a fost afectata si de gradul mare de deconectare in unele localitaTi, astfel incat consumatorii ramasi au fost pusi in situaTia de a plati suplimentar pentru funcTionarea intr-un regim neeconomic de sarcina.

Circa 69% din lungimea totala a Sistemului NaTional de Transport al Gazelor Naturale are durata normata de functionare depasita. Din totalul staTiilor de reglare si masurare, aproximativ 27% sunt in funcTiune de peste 25 ani. In ultimii ani au fost modernizate/inlocuite conducte in lungime de 1.964 km, reprezentand circa 24% din lungimea totala.

ReTelele de distribuTie a gazelor naturale sunt caracterizate prin gradul ridicat de uzura al conductelor si bransamentelor, circa 40% avand durata normata de viaTa depasita.

Capacitatea de inmagazinare subterana a gazelor naturale a cunoscut o dezvoltare permanenta. FaTa de anul 2000, cand s-au inmagazinat 1.340 milioane m³, in anul 2005, in cele opt depozite existente a fost inmagazinata cantitatea de 3.084 milioane m³.

Sistemul NaTional de Transport al TiTeiului prin Conducte are o capacitate de transport de circa 24 mil tone/an. In 2005, capacitatea de transport a fost folosita in proportie de 54%. Incepand cu 1996, sistemul a intrat intr-un amplu program de reabilitare si modernizare, care va fi finalizat pana la sfarsitul anului 2006.

1.5. Cadrul legislativ si instituTional

Cadrul legislativ aferent sectorului energetic este imbunataTit in conformitate cu legislaTia comunitara in domeniu, in perspectiva aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, dar si a trecerii Tarii noastre la o economie de piaTa funcTionala. In prezent sunt in vigoare legile energiei electrice, gazelor naturale, minelor, petrolului, activitaTilor nucleare, serviciilor publice de gospodarie comunala si utilizarii eficiente a energiei, armonizate cu legislaTia europeana.

Au fost elaborate si promovate o serie de acte normative cu incidenTa asupra organizarii si funcTionarii pieTei de energie si a celei de gaze naturale si se va acTiona in continuare pentru dezvoltarea mecanismelor concurenTiale la nivelul pieTei interne, scop in care va continua procesul de elaborare a legislaTiei secundare.

Din punct de vedere instituTional, politica Guvernului in sectorul energetic este realizata de Ministerul Economiei si ComerTului.

La nivel naTional au fost infiinTate si isi desfasoara activitatea urmatoarele autoritaTi de reglementare: Autoritatea NaTionala de Reglementare in Domeniul Energiei, Autoritatea NaTionala de Reglementare in Domeniul Gazelor Naturale si Autoritatea NaTionala de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodarie Comunala.

Un rol important in aplicarea strategiei si politicii Guvernului in domeniu il au, de asemenea: Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, Ministerul Transporturilor, ConstrucTiilor si Turismului, Ministerul AdministraTiei si Internelor, AgenTia NaTionala pentru Resurse Minerale, AgenTia Romana pentru Conservarea Energiei; Comisia NaTionala pentru Controlul ActivitaTilor Nucleare, AgenTia Nucleara, precum si AgenTia NaTionala pentru Deseuri Radioactive.

1.6. ProtecTia mediului

Sectorul energetic reprezinta o sursa de poluare importanta, ca urmare a extracTiei, prelucrarii si arderii combustibililor fosili. Din arderea combustibilului pentru producerea de energie rezulta circa 88% din emisiile totale la nivel naTional de NOx , 90% din cele de SO2 si 72% din cantitatea de pulberi in suspensie evacuate in atmosfera, in anul 2005.

In contextul aderarii la Uniunea Europeana a fost transpusa in legislaTia romaneasca si este in curs de implementare Directiva 2001/80/EC privind InstalaTiile Mari de Ardere. Au fost inventariate 174 instalaTii mari de ardere, care trebuie sa se alinieze la cerinTele comunitare in domeniu, esalonat, pana in 2017.

De asemenea, Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deseurilor a fost transpusa in legislaTia romaneasca. in aceste condiTii, 20 de depozite de deseuri (halde de zgura si cenusa din industria energetica) care utilizeaza instalaTii pe baza de hidro-transport (transport pe baza de apa) vor trebui sa se conformeze cerinTelor de mediu pana in anul 2013.

Depozitarea deseurilor radioactive de la CNE Cernavoda se realizeaza in conformitate cu standardele Agentiei Internationale pentru Energie Atomica, intr-o instalaTie intermediara proiectata pentru 15 ani de operare.

1.7. PieTe de energie/serviciul public

PiaTa de energie electrica

Romania a optat pentru modelul de piaTa descentralizata de energie electrica, in care producatorii si furnizorii sunt liberi sa incheie tranzacTii de vanzare-cumparare a energiei electrice.

Modelul de piaTa ales se bazeaza pe dezvoltarea de relaTii contractuale bilaterale intre producatori si furnizori, cu diminuarea graduala a intervenTiei reglementatorului.

Reglementarea activitaTilor cu caracter de monopol natural (transport si distribuTie) s-a realizat pe principii de transparenTa, acces nediscriminatoriu la reTea si recunoasterea costurilor justificate. Incepand din anul 2005, tarifele reglementate pentru utilizarea reTelelor se calculeaza pe baza metodologiilor de tip plafon.

Stadiul atins in acest moment este adecvat cerinTelor de pe plan mondial in domeniu, facand posibila integrarea pieTei naTionale de energie electrica la nivel regional si european.

Din anul 2005, toTi consumatorii cu excepTia celor casnici au devenit eligibili, ceea ce corespunde unui grad de deschidere a pieTei de energie electrica de 83,5%. Liberalizarea integrala a pieTei de energie electrica, inclusiv pentru consumatorii casnici, va avea loc in anul 2007.

PiaTa angro de energie electrica s-a extins si perfectionat prin introducerea in 2005 a patru noi platforme de tranzacTionare:

PiaTa pentru Ziua Urmatoare; PiaTa de echilibrare;

PiaTa Centralizata a Contractelor Bilaterale; PiaTa Centralizata a Certificatelor Verzi.

Acest model este adoptat de cea mai mare parte a Tarilor europene. Romania este singura Tara din regiune organizatoare a unei pieTe pentru ziua urmatoare si a unei pieTe funcTionale de echilibrare.

PiaTa de gaze naturale

PiaTa interna a gazelor naturale este formata din:

segmentul concurenTial, care cuprinde comercializarea gazelor naturale intre furnizori si intre furnizori si consumatorii eligibili. in segmentul concurenTial preTurile se formeaza liber, pe baza cererii si a ofertei;

segmentul reglementat, care cuprinde activitaTile cu caracter de monopol natural si furnizarea la preT reglementat si in baza contractelor-cadru. In segmentul reglementat al pieTei, sistemele de preTuri si tarife se stabilesc de ANRGN pe baza metodologiilor proprii.

Incepand cu data de 01.01.2006, gradul de deschidere a pieTei interne de gaze naturale este de 65% din consumul total intern, iar din 01.07.2006 gradul de deschidere al pieTei este de 75% din consumul total intern.

1.8. Utilizarea eficienta a energiei

Indicatorul sintetic reprezentativ privind eficienTa de utilizare a energiei la nivel naTional este intensitatea energetica, respectiv consumul de energie pentru a produce o unitate de Produs Intern Brut. Ajustarea structurala a economiei, dar si cresterea eficienTei de utilizare a resurselor, au determinat o reducere a intensitaTii energiei primare de la 0,605 tep/1000Euro2005 in anul 2000, la 0,511 tep/1000 Euro2005 in anul 2005, calculul fiind facut la paritatea ratei de schimb. Valoarea acestui indicator ramane totusi aproape de circa 3 ori mai mare decat media UE (figura 4).

Intensitatea energiei electrice a avut, de asemenea, o evolutie favorabila, scazand cu 6,4% in perioada 2000-2004. Valoarea inregistrata in 2004 (0,658 MWh/1000 Euro2004) este de circa 2,5 ori mai mare decat media UE (Figura 5).

ComparaTia cu Tarile dezvoltate (in particular cu Tarile Uniunii Europene) este mai favorabila, daca se calculeaza intensitatea energiei, utilizand paritatea puterii de cumparare (PPC).

In acest caz, intensitatea energiei primare a Romaniei in 2005 a fost de 0,243 tep/1000Euro2005 PPC, respectiv de 1,6 ori mai mare ca media UE25.

1.9. Analiza situaTiei actuale a sectorului energetic

Analiza SWOT a situaTiei actuale a sectorului energetic evidentiaza:

Avantaje competitive

Romania are o tradiTie indelungata in industria energetica, beneficiind de experienTa atat in industria de petrol si gaze, cat si in cea de producere a energiei electrice si termice;

Romania dispune de resurse energetice importante, indeosebi carbune si minereu de uraniu, dar si de rezerve semnificative de petrol si gaze naturale;

Infrastructura complexa si diversificata: reTea naTionala de transport energie electrica, gaze naturale, TiTei, produse petroliere, capacitaTi de rafinare, de transport maritim si capacitaTi portuare importante la Marea Neagra;

Structura diversificata si echilibrata a producTiei de energie electrica;

Program nuclear in derulare si industrie orizontala de profil bine organizata si performanta, susTinuta de tehnologii sigure recunoscute pe plan mondial si percepute pozitiv de opinia publica; ExistenTa unui cadru instituTional si legislativ adaptat la principiile pieTei interne din Uniunea

Europeana;

PotenTial ridicat de resurse regenerabile exploatabile, susTinut de o piaTa functionala de Certificate Verzi;

Romania nu are probleme cu respectarea angajamentelor asumate prin Protocolul de la Kyoto; Interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice si al gazelor naturale cu sistemele

similare ale Tarilor vecine.

DeficienTe ale sistemului

         O serie de instalaTii de producere, transport si distribuTie a energiei parTial iinvechite si depasite tehnologic, cu consumuri si costuri de exploatare mari;

         O dependenTa crescanda de importul de hidrocarburi, in sectorul gazelor naturale, existand pentru moment un singur furnizor;

EficienTa energetica redusa pe lanTul producTie-transport-distribuTie-consumator final; Organizarea sectorului de producere a energiei electrice pe filiere tehnologice; PerformanTe sub potenTial ale companiilor energetice cu capital de stat;

ExistenTa unor distorsionari de preTuri la consumatorii finali; Capacitate redusa de cercetare-dezvoltare-diseminare in sectorul energetic;

Lipsa unei strategii clare privind modernizarea sistemelor de alimentare cu energie termica din sisteme centralizate in condiTiile opTiunilor crescande ale populaTiei pentru incalzirea individuala a locuinTelor in mediul urban;

O parte din unitaTile de producere energie electrica nu respecta cerinTele privind protecTia mediului din Uniuea Europeana;.

Efort financiar major pentru internalizarea costurilor de mediu si pentru dezafectarea unitatilor nucleare.

OportunitaTi:

         Romania are o poziTie geografica favorabila pentru a participa activ la dezvoltarea proiectelor de magistrale pan-europene de petrol si gaze naturale;

         ExistenTa pieTelor fizice si financiare de energie, precum si acces la pieTe regionale de energie electrica si gaze naturale cu oportunitaTi de realizare a serviciilor de sistem;

         Climat investiTional atractiv atat pentru investitorii straini cat si autohtoni, inclusiv in procesul de privatizare al diferitelor companii aflate in prezent in proprietatea statului;

         Cresterea increderii in funcTionarea pieTei de capital din Romania, ceea ce permite listarea cu succes la Bursa a companiilor energetice;

         Liberalizarea totala a pieTelor de energie si gaze naturale in anul 2007;

         OportunitaTi crescute de investiTii in domeniul eficienTei energetice si al resurselor energetice regenerabile neutilizate;

         Accesarea Fondurilor structurale ale Uniunii Europene.

Riscuri si vulnerabilitati:

         Rezerve exploatabile economic de TiTei, gaze naturale si uraniu limitate la valorile prezentate in cap. 1, in condiTiile in care nu vor fi descoperite noi zacaminte importante;

         Volatilitatea preTurilor la hidrocarburi pe pieTele internaTionale;

         Posibilitatea aparitiei unor efecte negative asupra concurenTei in sectorul energetic la nivel european, datorita tendinTelor de concentrare din industria energetica;

         Un ritm ridicat de crestere a cererii de energie in contextul relansarii economice;

         ExistenTa de arierate la nivelul unor companii din sector precum si a sistemului de compensare financiara intre agenTii economici pe piaTa energiei;

         Pondere ridicata a populaTiei, care prezinta un grad de vulnerabilitate ridicat in condiTiile practicarii unor preTuri la energie apropriate de nivelul mediu european;

         Lipsa unor instrumente fiscale eficiente pentru susTinerea programelor de investiTii in eficienTa energetica, utilizarea resurselor regenerabile si dezvoltarea serviciilor energetice.

CAPITOLUL 2

OBIECTIVELE DEZVOLTARII SECTORULUI ENERGETIC SI MASURILE PRECONIZATE PENTRU ATINGEREA ACESTORA

2.1. PrioritaTi de politica energetica pe plan european

In condiTiile integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, este deosebit de important cadrul general actual al politicii energetice comunitare. Acesta este marcat de trei obiective importante pe termen mediu si lung, respectiv: cresterea securitaTii alimentarii cu energie, cresterea competitivitaTii in domeniul energiei, precum si reducerea impactului asupra mediului.

2.2. Obiectivele prioritare ale dezvoltarii sectorului energetic romanesc

Obiectivul general al sectorului energetic il constituie satisfacerea necesarului de energie atat in prezent cat si pe termen mediu si lung, la un preT cat mai scazut, adecvat unei economii moderne de piaTa si unui standard de viaTa civilizat, in condiTii de calitate, siguranta in alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltarii durabile.

DirecTiile de actiune ale politicii energetice a Romaniei, convergente cu cele ale ale politicii energetice a Uniunii Europene, sunt:

         cresterea siguranTei in alimentarea cu energie;

         alegerea unui mix de energie cu accent pe utilizarea carbunelui, energiei nucleare si resurselor energetice regenerabile inclusiv prin utilizarea potenTialului hidro neexploatat, care sa confere sectorului energetic competitivitate si securitate in aprovizionare;

         gestionarea eficienta a resurselor energetice primare epuizabile din Romania si menTinerea la un nivel acceptabil al importului de resurse energetice primare;

         imbunataTirea competivitaTii pieTelor interne de energie electrica si gaze naturale si participarea activa la formarea pieTelor regionale si la dezvoltarea schimburilor transfrontaliere;

         cresterea eficienTei energetice, inclusiv pentru asigurarea unei dezvoltari durabile;

         asigurarea investiTiilor pentru cresterea capacitaTii de inovatie si dezvoltare tehnologica, ca modalitate de susTinere a actiunilor precedente;

         realizarea obiectivelor de protecTie a mediului si reducere a emisiilor de CO₂;

         participarea proactiva la eforturile Uniunii Europene de formulare a unei politici energetice pentru Europa, cu urmarirea si promovarea intereselor Romaniei in regiune.

Avand in vedere aceste direcTii principale de actiune, obiectivele prioritare ale dezvoltarii sectorului energetic din Romania, sunt urmatoarele:

         menTinerea suveranitaTii naTionale asupra resurselor primare de energie si respectarea optiunilor naTionale in domeniul energiei.;

         menTinerea dependenTei de resurse energetice primare din import la un nivel acceptabil, pe baze economice si comerciale;

         consolidarea, in cadrul stabilit la nivel european, a relaTiilor de colaborare cu Tarile producatoare de hidrocarburi, precum si cu cele de tranzit;

         diversificarea surselor de aprovizionare si dezvoltarea rutelor de transport;

         incheierea de contracte pe termen lung pentru gaze naturale din import, cu respectarea regulilor cconcurenTiale, pentru a diminua riscurile de intrerupere a furnizarii;

         abordarea comuna cu Tarile UE a problemelor referitoare la protecTia infrastructurii critice din sistemul energetic in lupta impotriva terorismului;

         continuarea dezvolarii pieTelor cconcurenTiale pentru energie electrica, gaze naturale si servicii energetice;

         liberalizarea tranzitului de energie si asigurarea accesului permanent si nediscriminatoriu la reTelele de transport si interconexiunile internationale;

         continuarea procesului de restructurare, crestere a profitabilitatii si privatizarii in sectorul energetic (privatizarea se va realiza atat cu investitori strategici, cat si prin listarea pe piaTa de capital);

         imbunataTirea eficienTei energetice pe intregul lanT: resurse-producTie-transport-distribuTie- consum;

         promovarea producerii energiei pe baza de resurse regenerabile, astfel incat consumul de energie electrica realizat din resurse regenerabile de energie electrica sa reprezinte 33% din consumul intern brut de energie electrica, adica circa 11% din consumul intern brut de energie in anul 2010;

         promovarea utilizarii biocombustibililor lichizi, biogazului si a energiei geotermale;

         susTinerea activitaTilor de cercetare-dezvoltare si diseminare, inclusiv prin cooperarea cu diferite instituTii din Tarile membre UE in cadrul Programului Cadru de Cercetare (FP 7) al Uniunii Europene 2007-2013, precum si prin Programul Cadru pentru Competitivitate si Inovare- componenta Energie Inteligenta pentru Europa;

         reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului inconjurator.

2.4.     Prognoza cererii de energie

Scenariul de referinTa pentru prognoza evoluTiei cererii de energie in perioada 2006-2009 are in vedere evoluTia principalilor indicatori macroeconomici in perioada 2003-2009, elaborata de Comisia NaTionala de Prognoza .

In perioada 2006-2009 se estimeaza urmatoarele valori pentru indicatorii de dezvoltare (Tabel 1):

Tabel 1

In aceste condiTii se estimeaza necesarul de energie pentru perioada 2006-2009 (Tabel 2):

Tabel 2

Estimarea evoluTiei consumului de energie electrica a luat in considerare un ritm mediu anual de crestere de circa 2,5 % - 3%.

EvoluTia producTiei de electricitate pentru perioada 2006 -2012 este prezentata in Tabelul 3.

Realizarea producTiei estimate de energie electrica in centralele termoelectrice este conditionata de dezvoltarea exploatarilor miniere pe lignit si asigurarea unor cantitaTi suplimentare producTiei naTionale de carbune superior din import.

Evaluarea cererii de energie termica se coreleaza cu estimarile privind restructurarea economiei, ridicarea nivelului de trai, cu ritmuri anuale de crestere cu circa 1% mai reduse decat ale evoluTiei cererii de energie electrica.

Totalul cererii de energie termica in sistemul centralizat de distribuTie a caldurii se estimeaza pentru anul 2009 la circa 3 mil. tep.

Ca urmare a programelor de utilizare eficienTa a resurselor energetice si energiei, precum si a restructurarii sectoriale, rata anuala a cresterii consumului de energie primara va fi jumatate din cea a cresterii economice, rezultand o decuplare semnificativa a celor doi indicatori.

2.4. Masuri pentru indeplinirea obiectivelor prioritare

2.4.1. Masuri generale

Masurile generale sunt urmatoarele:

         ImbunataTirea cadrului instituTional si legislativ, in condiTii de transparenTa, in acord cu cerinTele legate de asigurarea competitivitaTii, protecTiei mediului si a siguranTei in furnizarea energiei, si a cerinTelor de atragere si susTinere a investiTiilor in sectorul energiei;

         ImbunataTirea politicii de preTuri pentru combustibili, energie termica si energie electrica, avand in vedere principiile de nediscriminare, transparenTa si obiectivitate si introducerea treptata a mecanismelor cconcurenTiale;

         Valorificarea potenTialului uman, cresterea eficienTei muncii si imbunataTirea condiTiilor de munca pe baza continuarii procesului de restructurare si reorganizare, de modernizare a managementului companiilor din sector;

         Asigurarea unei protectii sociale corespunzatoare, prin mecansme de susTinere directa a consumatorilor vulnerabili;

         Asigurarea unui nivel de pregatire a personalului conform cerinTelor tehnico-economice actuale;

         Dezvoltarea tehnologica a sectorului energetic prin stimularea si sprijinirea cercetarii si inovarii;

         Atragerea capitalului strain si autohton avand ca obiectiv prioritar asigurarea unui climat de competitivtate crescut care sa reprezinte motorul de dezvoltare sanatoasa a sectorului energetic;

         Dezvoltarea pieTelor cconcurenTiale de energie electrica si gaze naturale pe principii de transparenTa si integrarea acestora in pietele regionala si europeana.

Masurile generale se completeaza cu masuri specifice domeniilor si subsectoarelor din sectorul energetic.

2.4.2. Masuri specifice domeniilor

A. ProtecTia mediului

Masurile specifice care vor fi adoptate pentru protecTia mediului sunt urmatoarele:

         Realizarea investiTiilor din domeniul protecTiei mediului;

         Internalizarea treptata a costurilor de mediu in preTul energiei;

         Intensificarea utilizarii mecanismelor flexibile prevazute in Protocolul de la Kyoto si de Directiva 2003/87/CE privind comercializarea permiselor de emisii de CO₂;

         Promovarea tehnologiilor curate si in special a pilelor de combustie, precum si utilizarea hidrogenului ca vector energetic.

Valoarea estimata a investiTiilor necesare pentru protecTia mediului in perioada 2006-2009, este de circa 1000 mil. Euro.

B. ImbunataTirea eficienTei energetice si promovarea surselor regenerabile de energie

EficienTa energetica

Obiectivul NaTional privind eficienTa energetica este reducerea intensitaTii energetice in perioada 2006- 2009 cu 2,5-3 % anual, faTa de anul 2001. in acest scop, se vor lua urmatoare masuri:

         Elaborarea Programului NaTional de crestere a eficienTei energetice pentru perioada 2006- 2010, asociat cu un mecanism de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat si bugetele locale pentru cofinanTarea programelor din domeniu;

         Realizarea de masuri si proiecte de eficienTa energetica, tinand cont de potenTialul de economisire disponibil in sectorul rezidential, de circa 50% si in industrie circa 17%;

         Impunerea unor standarde de eficienTa energetica in industrie, transporturi, constructii, agricultura, servicii si in sectorul rezidential (reabilitarea termica a cladirilor, sistemele de incalzire, il uminat, echipamente electrocasnice etc.);

         Crearea cadrului legislativ necesar dezvolTarii pieTei cconcurenTiale de servicii energetice;

         Promovarea actiunilor de tip DSM (Demand Side Management);

         Promovarea tranzacTionarii certificatelor albe pentru stimularea investiTiilor in cresterea eficienTei energetice;

         Continuarea investiTiilor pentru reabilitarea sistemelor de alimentare centralizata cu energie termica din orase, in scopul reducerii pierderilor de energie.

Promovarea utilizarii resurselor regenerabile de energie

Pentru susTinerea producerii energiei electrice din resurse energetice regenerabile a fost stabilit un mecanism de promovare bazat pe certificate verzi, prin care furnizorii achiziTioneaza cote obligatorii de certificate, proportional cu volumul de energie electrica vanduta consumatorilor. Au fost stabilite urmatoarele cote obligatorii, ca valori procentuale anuale din consumul brut de energie electrica: pentru

anul 2006-2,2%,pentru anul 2007-3,74%, pentru anul 2008-5,26%, pentru anul 2009-6,78% si incepand cu anul 2010-8,4%.

Masurile care se au in vedere in acest domeniu, sunt urmatoarele:

         Cresterea gradului de valorificare, in condiTii de eficienTa economica, a resurselor energetice regenerabile pentru ProducTia de energie;

         Intarirea rolului pieTei de certificate verzi, pentru promovarea capitalului privat in investiTiile din domeniul surselor regenerabile;

         Promovarea unor mecanisme de susTinere a utilizarii resurselor energetice regenerabile in producerea de energie termica si a apei calde menajere;

         Atragerea de fonduri structurale.

In conformitate cu prevederile Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie, necesarul de investiTii in perioada 2006-2009, este estimat la peste 500 mil. Euro.

Promovarea utilizarii biocarburantilor

Tintele stabilite in Romania in acest domeniu, sunt urmatoarele:

         In cursul anului 2007 se va asigura, pe piaTa de carburanti, utilizarea de biocarburanti si alti carburanti regenerabili in proportie de cel putin 2% din totalul continutului energetic al tuturor tipurilor de benzina si motorina folosite in transport,

         Pana la sfarsitul anului 2010, procentul de utilizare a biocarburantilor va fi de cel putin 5,75%.

C. Masuri specifice si necesarul de investiTii in fiecare subsector

C1. Subsectorul minier

Subsectorul minier necesita luarea urmatoarelor masuri:

         Corelarea capacitaTilor de producTie cu cererea de energie;

         Concentrarea producTiei in zonele cele mai rentabile;

         Inchiderea exploaTarilor nerentabile, reconversia fortei de munca si ecologizarea zonelor dezafectate;

         Valorificarea producTiei in condiTii de piaTa libera;

         Demararea actiunilor de privatizare pentru unitatile ce pot prezenta interes investitional;

         Abrogarea preTului maximal.

Necesarul de investiTii pentru perioada 2006-2009 estimeaza la circa 1 000 mil. Euro, din care circa 20% reprezinta inchideri de mine si ecologizarea zonelor dezafectate.

C2. Subsectorul hidrocarburi

In domeniul producTiei, transportului, distribuTiei si inmagazinarii gazelor naturale, TiTeiului si a produselor petroliere vor fi luate urmatoarele masuri:

         Intensificarea cerceTarii geologice in scopul descoperirii de noi rezerve de TiTei si gaze naturale;

         Reabilitarea si dispecerizarea sistemelor de transport prin conducte a gazelor naturale si TiTeiului, implementarea sistemului de comanda si achiziTie date in timp real (SCADA);

         Cresterea siguranTei in aprovizionarea cu gaze naturale prin diversificarea surselor de aprovizionare din import si dezvoltarea unor noi interconectari cu sistemele de transport ale Tarilor vecine;

         Realizarea proiectelor de interconectare transfrontaliere: proiectul Nabucco (tranzitul gazelor naturale din zona Marii Caspice spre Europa de Vest prin Romania), interconectarea cu sistemul

din Ungaria in zona Arad-Szeged, cu sistemul din Ucraina in zona Siret-Cernauti, cu sistemul din Bulgaria in zona Giurgiu-Ruse si proiectul PEOP (conducta de transport TiTei Constanta-Trieste);

         PerfecTionarea regulilor privind schimburile transfrontaliere de gaze naturale;

          Cresterea capacitaTilor de inmagazinare subterana a gazelor naturale, pentru preluarea varfurilor de consum pe perioada sezonului rece, precum si pentru cresterea gradului de siguranta a alimenTarii cu gaze a consumatorilor. Masurile si actiunile intreprinse de operatorii depozitelor de inmagazinare subterana a gazelor naturale au ca scop cresterea coeficientului de siguranta in livrarea gazelor, la valori catmai apropiate de cele practicate de Tarile din Comunitatea Europeana;

         Cresterea capacitaTii de depozitare astfel incat sa se atinga in anul 2011 valoarea de 2,8 milioane tone TiTei pentru asigurarea stocurilor minime pentru 67,5 zile, calculata pe baza cresterii prognoza te a consumului intern;

         Dezvoltarea sistemului naTional de transport, a reTelelor de distribuTie gaze naturale si cresterea siguranTei in aprovizionare si exploatare;

         Continuarea procesului de liberalizare a pieTei de gaze naturale din Romania, urmand ca in anul 2007 gradul de deschidere a pieTei sa fie de 100%;

         ImbunataTirea cadrului legislativ;

          Promovarea utilizarii de biocarburanti, gaz natural lichefiat (GNL) si gaz petrolier lichefiat (GPL);

         Intarirea capacitaTii instituTionale a ANRGN si elaborarea legislaTiei secundare corespunza-toare pieTei de gaze naturale si a serviciilor de echilibrare reziduala;

         Organizarea operatorului pieTei de gaze naturale si a serviciilor de echilibrare reziduala.

Necesarul de investiTii in domeniul gazelor naturale, pe perioada 2006-2009, se estimeaza la circa 1600 mil. Euro, destinat pentru:

         lucrari de cercetare geologica pentru descoperirea de noi rezerve (cca. 270 mil. euro) se vor realiza cca 10 mii km de prospectiuni seismice si cca 500 km foraj de cercetare geologica.

         foraj de exploatare si punere in producTie de noi sonde (cca. 160 mil. euro).

         cresterea capacitaTii de inmagazinare subterana (cca. 500 mil. euro).

         reabilitarea si dezvoltarea sistemului NaTional de transport gaze (cca. 535 mil. euro);

         reabilitarea si dezvoltarea reTelelor de distribuTie a gazelor.

Necesarul de investiTii in domeniul petrolier, pe perioada 2006-2009, se estimeaza la circa 1350 mil. Euro, destinat pentru:

         lucrari de explorare- producTie (700 mil. Euro);

         investiTii in sectorul prelucrare-rafinare (370 mil. Euro);

         investiTii in sectorul distribuTie (100 mil. Euro);

         reabilitarea si modernizarea conductelor magistrale de transport TiTei (80 mil. Euro);

         reabilitarea si dezvoltarea instalaTiilor de la Oil Terminal Constanta (100 mil. Euro).

C3. Subsectorul energiei electrice si termice

In vederea restructurarii sectorului energiei electrice au avut loc in consultari tehnice cu reprezentanti ai Uniunii Europene. Specialistii Comisiei au recomandat realizarea restructurarii prin privatizare, eventualele agregari de unitati termo-hidro obtinandu-se in mod natural ca urmare a fortelor pieTei. Acelasi punct de vedere l-au avut si responsabilii Bancii Mondiale.

Pentru asigurarea siguranTei in functionare a Sistemului Electroenergetic NaTional, este necesara menTinerea sub controlul statului a unei puteri instalate in unitati de producere a energiei electrice de cel putin 6000 MW.

Ca urmare, in restructurarea sectorului de producere a energiei electrice se vor urmari:

-          MenTinerea indicatorilor de concentrare a pieTei angro de energie electrica cel putin la nivelul existent inainte de restructurare;

-          Regruparea unitatilor de producere prin agregare naturala, ca urmare a procesului de privatizare a centralelor termoelectrice si hidroelectrice;

-          Consolidarea unor producatori privati, competitivi la nivel regional prin achizitia de unitati de producere a energiei electrice in mai multe tari din regiune.

Masurile care vor fi luate in domeniul producTiei, transportului si distribuTiei de energie electrica si termica sunt urmatoarele:

         Valorificarea carbunelui cu eficienTa ridicata in grupuri reabilitate si in grupuri noi cu tehnologii performante, cu respectarea standardelor de mediu;

         Inchiderea capacitaTilor nerentabile. in cazul in care se vor gasi pe parcurs alte posibilitati de rentabilizare a centralelor propuse pentru inchidere, se vor reanaliza acordurile cu organismele internationale;

         Continuarea programului nuclear prin realizarea Unitatii 2 (in 2007) precum si a Unitatilor 3 si 4 (pana in 2013) la Centrala Nucleara Cernavoda prin atragerea de capital privat;

         Continuarrea producTiei de apa grea la RAAN Drobeta Turnu Severin, in vederea acoperirii necesarului pentru 4 unitati nucleare;

         Gestionarea in siguranta a deseurilor radioactive inclusiv constituirea fondurilor necesare pentru depozitarea finala a deseurilor radioactive si dezafectarea instalaTiilor nucleare;

         Valorificarea eficienta a potenTialului hidroenergetic, prin realizarea de noi capacitaTi de producTie si retehnologizarea celor existente, inclusiv prin atragerea de capital privat;

         Realizarea centralei hidroelectrice de acumulare prin pompaj TarniTa-Lapustesti, pentru satisfacerea cererii de servicii de sistem pe piaTa de energie interna si regionala si optimizarea regimurilor de funcTionare ale Sistemului Energetic NaTional. FinanTarea se va asigura si prin aport de capital privat;

         Implementarea mecanismului de tranzacTionare a permiselor de emisii, conform cerinTelor Uniunii Europene privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera;

         Continuarea procesului de retehnologizare a reTelelor de transport si distribuTie si marirea gradului de interconectare cu statele din Uniunea Europeana si zona Marii Negre, pentru a beneficia de poziTia strategica a Romaniei in tranzitul de energie electrica;

         Participarea activa la realizarea pieTei regionale de energie electrica din Sud-Estul Europei, in vederea integrarii acesteia in piaTa interna a Uniunii Europene si susTinerea realizarii Bursei regionale de energie la Bucuresti;

         Separarea activitaTilor de distribuTie si furnizare de energie electrica pana la 1 iulie 2007;

         Finalizarea privatizarii companiilor de distribuTie a energie electrica si continuarea procesului de privatizare a companiilor de producere a energiei electrice si termice, in contextul intaririi climatului cconcurenTial postprivatizare;

         Promovarea realizarii de proiecte Green Filed cu atragere de capital si investitori specializati in domeniul producTiei de energie pe baza de carbune, gaze naturale, resurse hidro precum si prin cogenerare eficienTa;

         Realizarea unui proces de reorganizare in sectorul producTiei energiei electrice, bazat in principal pe structuri private folosind mecanisme de piaTa si de dirijare a privatizarii care sa asigure un climat cconcurenTial real intre unitati echilibrate ca structura de producTie;

         Deschiderea totala a pieTei de energie electrica la 1 iulie 2007;

         Asigurarea transparentei si nediscriminarii pe piaTa de energie;

         Continuarea restructurarii sectorului energiei termice, astfel incat sa fie asigurat necesarul de energie termica pentru populaTie, in condiTii de eficienTa economica. Promovarea proiectelor de cogenerare eficienta si susTinerea lor prin mecanisme specifice, in conformitate cu Directiva 2004/8/EC;

         Intarirea capacitaTii instituTionale a ANRE si perfecTionarea cadrului de reglementare;

         Inlocuirea tarifului social pentru energie electrica si a subvenTiei acordate pentru energie termica cu ajutoare sociale destinat numai categoriilor vulnerabile de consumatori.

Necesarul de investiTii in subsectorul energiei electrice in perioada 2006-2009 se estimeaza la circa 3,6 mld. Euro, din care circa 35% este destinat pentru construirea de capacitaTi noi de producere si reabilitarea de centrale in domeniul hidroenergetic, circa 15% in complexele energetice, circa 20% in domeniul termoenergetic, circa 10% in domeniul nuclear, circa 10% in reabilitarea si dezvoltarea reTelelor de transport si circa 10% in reabilitarea si dezvoltarea reTelelor de distribuTie.

In perioada 2005-2010 se vor scoate din funcTiune, in vederea casarii, grupuri cu performanTe reduse si durata de viaTa depasita, insumand o putere disponibila de circa 2100 MW. Se va pune in funcTiune o putere de circa 1100 MW in grupuri noi si cu performanTe ridicate si se vor reabilita in condiTii de eficienTa tehnico-economica, grupuri existente insumand circa 950 MW.

Masuri specifice producerii energiei termice in sisteme centralizate de incalzire urbana vor fi urmatoarele:

         Dezvoltarea cadrului legislativ si instituTional privind piaTa de energie termica si a serviciilor publice de alimentare cu energie termica produsa in sistem centralizat;

         Realizarea de proiecte de reabilitare a centralelor termice, diminuarea costurilor de producTie si reducerea pierderilor in transportul si distributia caldurii, in scopul reducerii cheltuielilor populaTiei cu incalzirea cu pana la 30%. Promovarea cogenerarii eficiente conform Directivei 2004/8/EC;

         Modernizarea capacitaTilor existente sau inlocuirea lor cu capacitaTi noi, in solutii de cogenerare eficienTa, corelat cu necesarul de energie termica al localitaTilor;

         Diversificarea resurselor energetice primare utilizate pentru producerea energiei termice;

         Generalizarea contorizarii energiei termice livrate la nivel de imobil si la nivel de apartament.

Strategia naTionala privind alimentarea cu energie termica a localitaTilor prin sisteme de producere si distribuTie centralizate, evalueaza necesarul de investiTii in perioada analizata, pentru sistemele centralizate de incalzire urbana la circa 340 mil. Euro/an.

D. Resurse financiare pentru realizarea masurilor propuse

Pentru realizarea masurilor propuse, sunt luate in considerare urmatoarele resurse financiare:

D1. Resurse financiare obtinute din restructurarea si privatizarea companiilor din sectorul energetic. in acest sens, se au in vedere urmatoarele:

         Atragerea de investiTii private in sectorul de producere a energiei electrice, inclusiv prin stabilirea unor scheme de sprijin pentru aceste investiTii;

         Promovarea unui cadru instituTional si de proprietate pentru extinderea operarii pieTei de energie electrica, in plan regional;

         Listarea la Bursa prin oferta publica a unor pachete de actiuni ale societaTilor comerciale din sectorul energetic;

         Atragerea de investiTii private pentru Unitatile 3 si 4 ale CNE Cernavoda, conform strategiei de privatizare;

         Atragerea de capital privat prin vanzarea de microhidrocentrale;

         Privatizarea unor societaTi din sectorul energetic, in conformitate cu strategia de privatizare aprobata de Guvernul Romaniei.

Pentru atragerea investiTiilor in sectorul energiei, Guvernul are in vedere acordarea unor stimulente de natura fiscala si nefiscala.

D2. Resurse financiare obtinute prin accesarea fondurilor structurale pentru finanTarea de proiecte in sectorul energetic.

Pe baza obiectivelor din Planul NaTional de Dezvoltare (PND) 2007-2013, in vederea accesarii fondurilor comunitare in domeniul energetic, a fost definit Programul Operational Sectorial (POS) de Crestere a CompetitivitaTii Economice si Dezvoltarea Economiei Bazate pe Cunoastere. CofinanTarea asigurata din fonduri structurale pentru acest domeniu, pe perioada 2007-2013, este de circa 600 000 000 Euro.

D3. Resurse financiare obtinute de catre societaTile comerciale din sectorul energetic din surse proprii si din credite bancare obtinute de la organisme finantatoare externe (BM, BERD, BEI, JBIC) sau de la banci comerciale, fara garantia suverana a statului roman. Aceste resurse financiare sunt susTinute prin preTurile practicate de agentii economici.

D4. Resurse financiare obtinute prin infiintarea unor societaTi comerciale cu capital mixt pentru realizarea de investiTii in grupuri energetice noi (brown/greenfield).

D5. Resurse financiare obtinute prin utilizarea mecanismelor specifice promovate in cadrul Protocolului de la Kyoto pentru reducerea emisiilor antropice de gaze cu efect de sera, prin proiecte de implementare in comun (Joint Implementation) si prin dezvoltarea schemelor de investiTii verzi (GIS).

D6. Resurse financiare obtinute, incepand cu anul 2007, prin comercializarea permiselor de emisii de gaze cu efect de sera, ca urmare a implemenTarii Directivei 2003/87/CE privind schema europeana de comercializare a emisiilor de gaze cu efect de sera, amendata de Directiva 2004/1001/CE.

2.5. Prognoza sectorului energetic

Prognozele privind productiile diferitilor purtatori de energie primara in perioada 2005-2009 indica o crestere moderata a producTiei interne totale (de 6%). in aceasta perioada se va dubla ProducTia de energie electrica pe baza de combustibil nuclear, prin intrarea in functiune a Unitatii nr.2 de la CNE Cernavoda si va creste ProducTia pe baza de carbune.

EvoluTia producTiei de resurse interne de energie primara in perioada 2005-2009 este prezentata in Tabelul 4.

Tabel 4

*) Raportarea producTiei hidroelectrice la anul 2005 este nerelevanta, datorita hidraulicitatii exceptionale din respectivul an.

Cresterea producTiei interne de energie primara si purtatori de energie in perioada 2005-2009 (6%) are ca efect diminuarea ratei de crestere a importurilor acestor resurse si, ca urmare, limitarea cresterii dependenTei energetice la 37% in 2009 (Tabel 5).

Cresterea importurilor nete de energie primara in perioada analizata, va fi determinata de cresterea importului de gaze naturale.

2.6. Dezvoltarea pieTelor de energie

PiaTa de energie electrica

Programul de guvernare 2005-2008 si Foaia de parcurs a Romaniei in domeniul energiei prevad ca Operatorul pieTei de energie electrica sa iniTieze acTiunile necesare pentru extinderea la nivel regional a tranzacTionarii pe piaTa spot a energiei electrice.

In anul 2006, se definitiveaza cadrul instituTional si de reglementare necesare pentru ca Operatorul pieTei de energie electrica sa funcTioneze ca bursa regionala, in cadrul unui proiect de consultanTa finanTat de Banca Mondiala. Totodata va stabili forma de proprietate a OPCOM care sa asigure increderea acestei entitaTi pentru potenTialii participanTi la piaTa regionala de energie electrica. Finalizarea cu succes a acestui proiect va conferi Romaniei rolul de lider in crearea unui mediu concurenTial pentru tranzacTionarea energiei electrice, contribuind la instaurarea unui climat de cooperare in Sud-Estul Europei.

Continuarea liberalizarii pieTei de energie si deschiderea totala incepand cu anul 2007, impun adoptarea si implementarea de catre ANRE a unor noi concepte: serviciul universal, furnizor de ultima opTiune, profile de consum. Aceste concepte vor permite atat consolidarea relaTiilor cconcurenTiale, cat si protejarea intereselor consumatorilor mici, fara putere de negociere.

PiaTa de gaze naturale

Procesul de liberalizare a pieTei de gaze naturale din Romania va continua, urmand ca 1 ianuarie 2007 gradul de deschidere a pieTei, pentru consumatorii industriali, sa fie de 100%. Pentru consumatorii rezidentiali, piaTa de gaze naturale va fi liberalizata complet pana la 1 iulie 2007, conform Directivei Europene a Gazelor Naturale 2003/55/EC.

Modelul de piaTa propus a fi dezvoltat prevede urmatoarele:

         SNTGN TRANSGAZ sa sa fie neimplicat financiar faTa de costurile echilibrarii sistemului naTional de transport;

         Sistemul NaTional de Transport va fi operat pe baza unui concept de echilibrare reziduala zilnica pentru a asigura o operare in siguranta a sistemului;

         Activitatea de operare de piaTa, axata in prezent pe monitorizarea dozajului import/total consum, va fi menTinuta strict pana la eliminarea diferentelor dintre preTul gazelor de import si a celor din Tara;

         Taxele de dezechilibru aplicabile utilizatorilor reTelei vor reflecta costurile consecinTelor dezechilibrelor;

         PreTurile angro pot varia in cursul intregului an, in conformitate cu costul marginal si cu alte aspecte fundamentale ale pieTei;

         PreTurile angro nu vor fi reglementate si vor reflecta atatcontractele pe termen lung, catsi valoarea de piaTa a furnizarilor flexibile pe termen scurt.

Dezvoltarea pieTei de gaze in urmatorii ani are in vedere urmatoarele:

         dezvoltarea concurenTei la nivelul furnizorilor de gaze;

         continuarea implementarii unor metodologii de tarifare de tip plafon;

         stimularea infiinTarii si/sau reabilitarii unor zacaminte de gaze naturale, in scopul cresterii cantitaTilor de gaze naturale din producTia internasi limitarea dependenTei de import;

         licenTierea de noi furnizori, care desfasoara tranzacTii pe piaTa angro, urmarindu-se diversificarea surselor de import.

Va continua procesul de aliniere a preTului gazelor naturale la producator la niveluri comparabile cu preTul de import, prin majorarea anuala a preTului producTiei interne astfel incat, in functie de evoluTia preTului la importul de gaze, convergenTa preTurilor sa fie atinsa pe baza unui calendar realist, cu respectarea reglementarilor comunitare privind subvenTiile si ajutoarele de stat.

O data ce piaTa va fi integral liberalizata, in anul 2007, preTurile vor fi stabilite pe baze concurenTiale, fiind influenTate doar de cotaTiile combustibililor alternativi.

2.7. Masuri pentru reducerea impactului social

Pentru asigurarea unui grad de suportabilitate a preTurilor energiei electrice, energiei termice si a gazelor naturale la consumatori, sunt necesare urmatoarele masuri:

         Consolidarea pieTelor concurenTiale de energie;

         Racordarea la piaTa regionala de energie electricasi gaze naturale;

         Utilizarea optima a resurselor energetice interne;

         PerfecTionarea sistemelor de preTuri si tarife;

         Reducerea facturii cu energia platita de populaTie si de agentii economici prin cresterea eficienTei energetice pe intregul lanT (producere, transport, distribuTie, consum), reducerea consumurilor specifice si utilizarea de tehnologii noi, performante in sectorul energiei;

         Trecerea la un sistem de protecTie sociala directa a populaTiei cu posibilitati financiare reduse prin inlocuirea tarifului social pentru energie electrica si a subvenTiei acordate pentru energie termica, cu ajutoare sociale destinate numai categoriilor vulnerabile de consumatori;

         Cresterea siguranTei in alimentarea cu energie prin:

         diversificarea surselor si rutelor de aprovizionare cu petrol si gaze naturale si reducerea dependenTei de importurile de resurse energetice;

         dezvoltarea reTelelor de transport energie electrica si gaze naturale si cresterea capacitaTilor de interconexiune cu Tarile vecine;

         cresterea capacitaTii de inmagazinare a gazelor naturale.

Guvernul Romaniei a implementat un important pachet de masuri sociale, prin care persoanele cu venituri mici primesc ajutoare financiare pentru achitarea facturilor la gaze si energie termica. Acest program este revizuit anual, astfel incat sa fie asigurata protecTia sociala a personelor cu venituri reduse.

2.8. Securitatea energetica - element esenTial al dezvoltarii economice

Politica energetica are implicaTii majore asupra securitaTii naTionale. Un rol esenTial in acest domeniu revine asigurarii securitaTii energetice prin: asigurarea unei balanTe echilibrate intre cerere si ProducTia naTionala de energie, optimizarea structurii consumului de resurse energetice primare si cresterea eficienTei energetice. Se va acTiona cu prioritate pentru diversificarea surselor si rutelor de aprovizionare si limitarea dependenTei de aprovizionare cu resurse energetice din import.

Principalele direcTii de acTiune sunt:

         stabilirea instrumentelor legale de securitate a instalaTiilor, a capacitaTilor de depozitare, a reTelelor si infrastructurilor energetice, inclusiv a instalaTiilor nucleare;

         promovarea unor instrumente de incurajare a investiTiilor pentru capacitaTi de producere a energiei electrice care sunt necesare pentru securitatea energetica, in conformitate cu Directiva 2005/89/EC;

         realizarea programelor naTionale privind cresterea securitaTii nucleare;

         securitatea surselor si depozitelor de deseuri radioactive;

         coordonarea cu organizatiile internaTionale specializate;

         promovarea unor proiecte multinaTionale care sa asigure divresificarea accesului la resursele energetice de materii prime, in mod special de gaze si petrol (proiectul Nabucco si conducta de petrol Constanta Trieste);

         promovarea unor proiecte menite sa asigure o crestere a interconecTarii sistemului electroenergetic cu sistemele Tarilor din Sud Estul Europei (cablul submarin cu Turcia, linii electrice aeriene cu Serbia, Ungaria si Republica Moldova);

         cresterea capacitaTilor de inmagazinare subterana a gazelor naturale;

         interconectarea Sistemului NaTional de Transport gaze naturale cu sistemele similare din Tarile vecine:

-          interconectarea cu Ungaria, pe relatia Arad Szeged;

-          interconectarea cu Bulgaria, pe relatia Giurgiu - Ruse;

-          interconectarea cu Ucraina, pe relatia Cernauti Siret;

-          interconectarea cu Moldova - pe traseul Drochia Ungheni Iasi

Infrastructuri critice

Pentru sectorul energetic, infrastructurile critice includ: producTia de petrol, gaze, energie electrica, combustibil nuclear, capacitaTi de stocare si rafinarii, precum si sisteme de transport si distribuTie. Identificarea potenTialelor infrastructuri critice are in vedere urmatorii factori: amploare, magnitudine si efectul in timp

CAPITOLUL 3

CONCLUZII

Guvernul isi asuma rolul crearii in sectorul energetic a unui cadru instituTional si legislativ adecvat, care sa incurajeze agentii economici sa realizeze obiectivele cerute de realitatea economica si sociala, pentru susTinerea unei dezvoltari durabile.

Guvernul, prin ministerul de resort, isi asuma rolul de elaborator al strategiei de dezvoltare a sectorului energetic si al politicilor energetice, pe urmatoarele coordonate principale, in acord cu practica europeana:

         Cresterea rolului MEC in stabilirea si promovarea de strategii sectoriale prin folosirea de parghii si instruemnte de promovare si incurajare si mai purin a pirghiilor adminsitrative in sectorul energetic;

         Realizarea cadrului instituTional pentru transpunerea in practica a politicilor sectoriale, de catre autoritaTile administratiei publice centrale si locale, potrivit legii;

         Monitorizarea transpunerii in practica a politicii energetice;

         Optimizarea structurii de proprietate si a asigurarea promovarii unei guvernante corporative a companiilor din sector prin care sa creasca atributiile, raspunderea si rolul conducerii executive a societaTii si sa se elimine tendinta de transfer de decize si raspundere de la executiv la adunarea generala a acTionarilor.

Noua Politica Energetica a Romaniei pleaca de la realitaTile si tendinTele actuale din sectorul energetic, si anume:

         Prevederile Programului de Guvernare pe perioada 2005-2008 si a Planului NaTional de Dezvoltare 2007-2013;

         Documentele de politica energetica la nivel european si Directivele UE;

         Prevederile din Tratatul de aderare la UE: Cap.14-Energie, Cap.6- ConcurenTa, Cap. 21- Dezvoltare regionala si instrumente structurale, Cap. 22-ProtecTia Mediului;

         Starea actuala a sectorului energetic;

         Rezervele si producTia interna de resurse energetice limitate;

         Intensitatea energetica ridicata de la utilizarea resurselor primare, producere, transport, distribuTie, inclusiv consumatorul final;

         Volumul ridicat de arierate si creanTe;

         Nivelul ridicat al poluarii generate de sectorul energetic si necesitatea incadrarii in standardele negociate cu UE;

         Lipsa surselor si rutelor alternative pentru aprovizionare cu gaze naturale din import;

In perioada 2006-2009, cele mai importante obiective in domeniul politicii energetice sunt:

         ImbunataTirea cadrului legislativ si de reglementare in vigoare pentru indeplinirea condiTiilor de libera circulatie a marfurilor si serviciilor, in conformitate cu Tratatul Cartei Energiei si Tratatul ComunitaTii de Energie din Sud- Estul Europei;

         PerfecTionarea mecanismelor de piaTa pentru eliminarea distorsiunilor actuale;

         Continuarea reglementarii activitaTilor cu caracter de monopol natural, pe baze transparente, nediscriminatorii si echidistante de catre autoritaTi independente de reglementare;

         Continuarea programelor, in sectorul minier, de inchidere a exploatarilor nerentabile, ecologizarea zonelor dezafectate si deschiderea de noi capacitaTi;

         Transformarea societaTilor comerciale cu capital de stat din sectorul energiei din consumatori de resurse financiare de la bugetul de stat in contribuabili importanTi la buget;