POPULATIE, RESURSE UMANE SI PIATA FORTEI DE MUNCA 1

Populatia si resursele umane 1

Prognoza populatiei 4

Structura etnica a populatiei 7

Forta de munca 8

Populatia ocupata 9

Forta de munca salariata 10

Somajul 12

Concluzii 14

CAPITOLUL 3          POPULATIE, RESURSE UMANE SI PIATA FORTEI DE MUNCA

Populatia si resursele umane

Cu o populatie stabila de 580.851 locuitori, inregistrata la recensamantul din martie 2002, reprezentand 2,67 % din populatia Romaniei si 23% din populatia Regiunii Centru, Judetul Mures se plaseaza pe locul al 14-lea in clasamentul judetelor din Romania, in functie de numarul de locuitori, respectiv pe locul al 2-lea la nivelul Regiunii Centru in functie de acelasi criteriu. Datele preliminare ale ultimului recensamant arata o scadere a populatiei stabile din judet, fata de 1992 cu 4,7% ( 29.202 persoane, in cifre absolute), tendinta regasita la nivelul intregii tari (-4,1%) si la nivelul intregii Regiuni    (-6,7%).

Se observa o usoara scadere a populatiei la nivelul judetului, determinata in principal de sporul natural negativ si de soldul migrator de asemenea puternic negativ. In consecinta densitatea populatiei s-a redus de la 90,9 loc/km² la 86,5 loc/km², judetul Mures situandu-se la acest indicator, sub media pe tara.

Populatia stabila la recensamintele din 1992 si 2002 variaza intre 90,9 loc/kmp si respectiv 86,5 loc/kmp. Structura pe sexe indica o usoara preponderenta a persoanelor de sex feminin (51,1%), tendinta fiind insa de accentuare a dezechilibrului intre sexe. Ponderea populatiei urbane era de 48,9%, cu 2,1 puncte procentuale mai mica decat in 1992, si este inferioara mediei nationale (52,7%), la nivelul Regiunii Centru, judetul Mures fiind unul dintre judetele cu cel mai mic grad de urbanizare (48,8%).

Evolutia structurii pe grupe mari de varsta indica un proces accelerat de imbatranire a populatiei judetului Mures. Ponderea tinerilor (0-14 ani) s-a redus in perioada 1992-2004 de la 22% la 16,6%, in timp ce ponderea varstnicilor (60 ani si peste ) a crescut de la 17,3% la 19,8%, concomitent cu cresterea ponderii populatiei adulte (15-59 ani) de la 60,5% la 64,8%.

Aceasta evolutie a determinat reducerea ratei de dependenta demografica (numarul persoanelor tinere, de 0-14 ani si varstnice, de peste 60 ani, ce revine la 100 persoane in varsta de munca, de 15-59 ani) de la 65% in 1990 la 57,7 % in anul 2004, judetul Mures, situandu-se sub nivelul mediei nationale (57,9%).Avand o pondere relativ ridicata a populatiei varstnice, judetul Mures inregistreaza rata cea mai ridicata de dependenta demografica la nivelul Regiunii Centru.

In anul 2004 la nivelul judetului Mures s-a inregistrat o rata a sporului natural de -1,3. Dupa scaderea din perioada 1990-1996, sporul natural al populatiei din judet cunoaste o usoara ameliorare in perioada 1997-2000, ramanand insa negativ, pentru ca in perioada 2000-2004 sa aiba o evolutie oscilanta, dar tot negativa. Fata de mediul urban unde sporul natural este usor negativ (-0,1) in anul 2004, in mediul rural se inregistreaza un spor natural puternic negativ (-2,6), consecinta a imbatranirii demografice mai accentuate.

Scaderea sporului natural al populatiei a fost determinata atat de reducerea natalitatii cat si de cresterea mortalitatii. Natalitatea a avut o evolutie oscilanta in perioada 1994-2004, inregistrand o tendinta negativa pana in 1996 , valori cuprinse intre 10,5 si 11,2 in perioada 1997-2003 si 11 in 2004. Se constata aceleasi disparitati accentuate intre mediile de rezidenta : 10,1 in mediul urban si 12 in mediul rural.

Rata mortalitatii a cunoscut o evolutie ascendenta pana in 1996, crescand de la 12,1 in 1994 la 13 in 1996, scazand apoi pana la 11,4 in 2000 si ajungand din nou la 12,3 in 2004, mai mare chiar decat media nationala (11,9), mentinandu-se discrepantele intre mediile de rezidenta (10,2 in mediul urban si 14,6    in mediul rural).

MISCAREA NATURALA A POPULATIEI IN JUDETUL MURES IN PERIOADA 1994-2004

Rata divortialitatii a cunoscut o evolutie fluctuanta, cu un minim de 1,52 inregistrat in 1994 si o valoare maxima inregistrata in 1998 (1,65). Se remarca puternica discrepanta intre mediile rezidentiale (1,97 in mediul urban, in anul 2004 fata de doar 0,88 in mediul rural).

Indicatorii demografici care au cunoscut o ameliorare semnificativa sunt numarul nascutilor morti ce revin la 1000 nascuti (5,4 in 2004 fata de 7,3 in 1994) si mortalitatea infantila care s-a redus de la 17,6 in 1994 la 15,7 in 2004 (16,8 la nivel national). Exista si diferente intre cele doua medii, in mediul urban inregistrandu-se valori mai mari ale mortalitatii infantile (16,3 in anul 2004, fata de 15,1 in mediul rural ).

Rata fertilitatii, de 43,2, inregistrata in anul 2004 in judetul Mures este cea mai ridicata la nivel de regiune si este chiar mai mare decat media pe tara (38,4).

Durata medie a vietii a fost de 71,16 ani in perioada 2002-2004 (67,37 ani masculin si 75,19 ani feminin), judetul Mures inregistrand astfel cea mai redusa durata medie a vietii la nivelul Regiunii Centru. Diferentele dintre cele doua medii de rezidenta sunt semnificative (72,53 ani in mediul urban, fata de 69,86 ani in mediul rural ).

Prognoza populatiei

Evolutia demografica recenta a Romaniei a constituit baza scenariilor de proiectare prin care s-a efectuat o anticipare a nivelului fertilitatii, sperantei de viata la nastere si sporului migrator care va fi inregistrat la nivelul judetelor.

Prognoza populatiei la nivel national s-a bazat pe stabilitatea proceselor demografice din ultimii 3 ani, 2000-2003 si au fost elaborate 3 variante de evaluare a evolutiei demografice (varianta medie, pesimista si optimista).

Populatia Regiunii in orizontul anului 2025

In 2003, efectivul populatiei Regiunii Centru era de 2.545,2 mii locuitori, iar in 2025 se prognozeaza ca aceasta va scadea cu 239.8 mii, ajungand la 2.305,4 mii. In varianta optimista, reducerea efectivului in intervalul 2003-2025 va fi cu 5,2%, in cea pesimista cu 10,9% iar in cea medie cu 9,4%. In varianta medie, se pot distinge doua intervale distincte ca evolutie, si anume perioada 2003-2010, cu o scadere moderata intr-un ritm mediu de 0,2%/an si 2010-2025, perioada in care fenomenele demografice intra in declin accentuat, scadere cu 0,54%/an. Factorul cel mai important care va influenta acest fenomen este scaderea naturala.

La nivel national, se va inregistra o scadere a populatiei tuturor judetelor. In comparatie cu alte judete, cele ale Regiunii Centru vor pierde mai putini locuitori Scaderea populatiei la nivelul judetelor se va datora mentinerii unui deficit al nasterilor in raport cu numarul deceselor (spor natural negativ), la care se va adauga soldul cumulat al migratiei interne si externe.

Astfel, conform prognozei si datorita cauzelor mentionate, la nivelul judetului Mures se previzioneaza, in varianta medie, in intervalul 2003-2025, o scadere absoluta de 45 300 persoane, adica -7,7%,judetul Mures aflandu-se astfel pe locul al-3-lea la nivelul Regiunii in functie de prognoza evolutiei populatiei pe perioada 2003-2025.

Evolutia efectivului populatiei in 2025 fata de 2003 in cele trei variante

Evolutia populatiei in perioada 2003-2025 -varianta medie-

mii persoane

Efectivele de nou-nascuti vor suferi o scadere dramatica mai ales in 2025 fata de 2015, declinul demografic afectand mai ales populatia tanara, pana la 35 ani. Efectivele de populatie adulta vor fi mai mari in 2025 fata de 2002.

Cel mai amplu segment de populatie, nascut dupa Decretul privind interzicerea avortului din 1967, va avea in intervalul 2020-2025 varsta cuprinsa intre 50 si 55 ani. In 2035 aceasta populatie va ajunge la varsta pensionarii si impreuna cu populatia aflata deja in pensie vor exercita o presiune apreciabila asupra populatiei ocupate.

Conform prognozei populatiei elaborata de catre Institutul National de Statistica, efectivul populatiei Regiunii Centru va scadea pana in anul 2025 cu aproximativ 45300 de locuitori. Am putea afirma ca nu scaderea in sine a numarului populatiei este evolutia cea mai ingrijoratoare, ci faptul ca acestei evolutii i se asociaza o degradare continua a structurii pe varste datorata procesului de imbatranire a populatiei, ceea ce semnifica faptul ca grupele tinere de varsta se vor diminua, in schimb cele de varsta inaintata vor creste.

Cauzele acestor evolutii sunt, inainte de toate, nivelul scazut al fertilitatii, prin care generatia de parinti este inlocuita doar partial, si migratia, mai ales cea externa care afecteaza mai ales tinerii cu un grad de profesionalizare inalt.

Daca se doreste ca evolutiile prognosticate sa nu intervina, ar trebui incercat sa se intervina la nivelul politicii, de la nivel national. Acest lucru este insa extrem de dificil, tinand cont de conditiile existente. Cresterea numarului de nasteri presupune un sprijin financiar substantial acordat familiilor cu un necesar financiar ridicat. Migratia oamenilor tineri poate fi oprita numai daca vor fi create locuri atractive de munca bine remunerate.

Prognoza evolutiei populatiei si luarea ei in calculele decizionale este o necesitate. In caz contrar, deciziile luate astazi s-ar putea dovedi eronate peste cativa ani. Exemplul scolilor poate fi extins si asupra multor altor amenajari: amenajari de sanatate, a bibliotecilor, a statiilor de alimentare cu apa, a instalatiilor de epurare si asupra multor obiective de investitii. Investitiile din mediul rural trebuie bine fundamentate datorita procesului de imbatranire a populatiei de la sate si lipsei de atractivitate pentru acele asezari care nu au potential de dezvoltare.

In viitorul apropiat pe piata fortei de munca se va resimti un deficit de forte tinere de lucru, grupa de varsta intre 15 si 25 de ani se va reduce in mod evident. Pe piata vor lipsi tinerii specializati in diverse profesii, datorita insuficientei efectivelor de persoane. Se presupune ca profesiile cele mai afectate vor fi cele din domeniul IT, medicina, automatizari, constructii si instalatii, etc. Acestia sunt cei mai motivati sa emigreze pentru a gasi un loc de munca in afara tarii pe o piata de munca care este in cautarea acestor calificari.

Luand in considerare faptul ca dupa integrarea Romaniei in UE va avea loc treptat si un proces de deschidere a pietelor fortei de munca, este posibil ca mutatiile care vor apare sa iasa din trendurile prognozate si declinul sa fie mult amplificat.

Romania se afla in plin proces de imbatranire demografica, fenomen care se va accentua in viitor. In judetul Mures, grupa de varsta peste 65 ani este singura grupa care va creste continuu in efectiv cu ~ 20%. Acest grup de varsta va avea nevoi ridicate in ceea ce priveste serviciile de sanatate si cele sociale. Este vorba de amenajari de ingrijire pe de o parte, dar si de asigurarea cu infrastructura specifica pentru persoanele care nu se mai afla in procesul muncii insa au cerinte privitoare la educatie, cultura si amenajari de petrecere a timpului liber. La nivel national, vor creste cheltuielile sociale si de sanatate datorita presiunii varstnicilor asupra populatiei active, mai redusa ca numar.

Reducerea efectivului populatiei tinere, care reprezinta un potential pentru dezvoltarea unei anumite zone, poate deveni un factor perturbator de limitare al dezvoltarii.

Tendintele pozitive de dezvoltare economica vor conduce la cresterea nivelului    educational al populatiei, fapt ce va determina schimbari in comportamentul socio-demografic, in sensul reducerii numarului de copii pe care familiile decid sa-i aiba si al cresterii varstei mamei la prima nastere.

Pe langa aceste schimbari, este de asteptat ca declinul demografic sa produca urmatoarele consecinte:

dificultati in aprovizionarea cu servicii in spatiul rural;

subutilizarea unor statii de epurare si instalatii de alimentare cu apa supradimensionate;

disparitia unor asezari rurale izolate;

lipsa de rentabilitate a transportului in comun in zonele unde declinul demografic este major, a micilor centre comerciale, etc.

Din toate acestea rezulta    in mod clar ca rezultatele prognozelor evolutiei populatiei au o importanta considerabila pentru toate procesele de planificare si ca in viitor ele vor trebui luate mai mult in considerare.

Structura etnica a populatiei

Judetul Mures se caracterizeaza printr-o mare diversitate etnica, lingvistica si religioasa. Datele preliminare ale recensamantului populatiei si locuitorilor arata ca in Judetul Mures locuiesc foarte multe persoane apartinand minoritatilor etnice si religioase, comparativ cu alte judete din Regiunea Centru. Romanii formeaza totusi majoritatea absoluta a populatiei (53,2%), fiind urmati in ordine de maghiari - 39,3% din totalul populatiei (6,6% la nivelul national), rromi 7,0% din populatie (2,5% la nivelul national) si germani 0,3% (0,3% la nivelul tarii). In judetul Mures traiau, in anul 2002, 20% din numarul total al locuitorilor de etnie maghiara din Romania, 0,2% din numarul etnicilor germani si 7,5% din numarul total al rromilor.

Exista zone, in judetul Mures in care majoritatea este constituita din populatia de etnie maghiara, iar in ceea ce priveste populatia de etnie rroma judetul Mures concentreaza cel mai mare numar de rromi, atat la nivel regional cat si la nivel national.     Fata de recensamantul anterior, la nivelul judetului Mures, se remarca scaderea populatiei de etnie germana (-0,5%) si maghiara (-2,1%), consecinta a valului de emigrari din anii 90 si a sporului natural negativ si cresterea numarului persoanelor de etnie rroma (+2,7%), rezultat al sporului natural ridicat, specific acestei etnii.

REPARTITIA TERITORIALA A MINORITATILOR ETNICE

Sursa : Directia de Statistica Judeteana

In privinta structurii lingvistice, putem spune ca aceasta coincide in linii mari, cu structura etnica, cu o exceptie semnificativa - populatia de limba tiganeasca. Astfel, ponderea populatiei de limba materna tiganeasca este mult mai mica decat ponderea etnicilor rromi, deoarece cei mai multi dintre acestia si-au declarat ca limba materna, limba romana sau maghiara.

Forta de munca

Evolutia si structura ocuparii fortei de munca

Perioada 1999-2004 fost marcata de reducerea numarului populatiei active civile din judetul Mures de la 258 547 persoane in 1999 la 245 136 persoane in 2004 si a ratei de activitate a populatiei in varsta de munca (numarul persoanelor active la 100 persoane cu varsta intre 15 si 64 ani) de la 53,2% in 1999 la 50,4% in 2004. Aceasta valoare este totusi inferioara celei inregistrate la nivelul tarii care era in 2004 de 60,1%.

Principalele cauze care au determinat aceasta evolutie sunt reducerea varstei medii de pensionare si cresterea numarului persoanelor care urmeaza o institutie de invatamant superior si implicit isi prelungesc perioada de inactivitate.

Populatia ocupata

mii persoane

La nivelul judetului Mures in anul 2004 s-a inregistrat un numar de 234 400 persoane ocupate, aferente unei rate de ocupare de 48,2% care este inferioara ratei de ocupare la nivel national (58,5%) si celei la nivel regional (53,7%). Evolutii similare cu cele ale populatiei active si ratei de activitate au inregistrat si populatia ocupata civila si rata de ocupare a populatiei in varsta de munca. Astfel, la nivelul judetului Mures, numarul persoanelor ocupate a crescut in perioada 1999-2003 cu 3 %, pentru ca in 2004 sa scada din nou cu 3,7%. Rata de ocupare a populatiei in varsta de munca la nivel judetean, in perioada 1999-2004 a fost fluctuanta, osciland intre 48,2% si 50,1%, la sfarsitul anului 2004 inregistrand o valoare de 48,2%. La nivelul tarii si la nivelul Regiunii Centru rata de ocupare a fost, in anul 2004, de 45,1% si respectiv 42,9%.

Industria, agricultura si serviciile detin ponderi aproximativ egale din totalul populatiei ocupate. Fata de anul 1999, ponderea populatiei ocupate in agricultura a scazut cu 10,3%, iar ponderea populatiei din industrie a crescut cu 1,5%. Ponderea agriculturii la nivel judetean (32,9%) este sensibil mai mare decat la nivel national (31,9%) si regional (26,3%) iar ponderea industriei (27,7%) este mai ridicata decat la nivel national (24,9%) si mai mica decat la nivel regional (30,6%). La nivelul Regiunii Centru, judetul Mures se afla pe locul al doilea in ceea ce priveste ponderea populatiei ocupate in agricultura si pe ultimul loc in ceea ce priveste ponderea populatiei ocupate in activitati industriale.

Forta de munca salariata

Numarul mediu al salariatilor din judetul Mures s-a redus in perioada 1999-2004 cu 3,1% (4000 persoane), scaderea fiind mai mica decat la nivel regional (10,2%, respectiv 67000 persoane) sau la nivel national (6,1%, respectiv 292000 persoane).

Scaderi insemnate ale numarului de salariati in perioada 1999-2004 s-au inregistrat in principalele ramuri ale economiei nationale: agricultura(- 43,6%), industrie (- 9,6%), cresteri importante ale salariatilor fiind inregistrate in: comert (+24,9%), tranzactii imobiliare si alte servicii (+50,4%), administratie publica si aparare(+25%) alte activitati ale economiei (+37,8%). Scaderea numarului de salariati din agricultura si industrie poate fi explicata prin restrangerea sectorului de stat ca urmare a incetarii activitatii unor societati sau reducerii efectivelor de salariati ale acestora, astfel crescand numarul de salariati in    ramurile enumerate mai sus.

Numarul salariatilor, inregistrati in ultimii 6 ani, pe activitati ale economiei nationale este, redat in tabelul urmator :

Se poate observa diferenta intre numarul salariatilor si populatia ocupata, diferenta care rezulta din incadrarea in categoria populatiei ocupate, pe langa salariati, a patronilor, intreprinzatorilor individuali, comerciantilor, etc.

Somajul

Rata somajului la nivel regional a avut o evolutie oscilanta in perioada 1999-2004, cea mai mare scadere inregistrandu-se in anul 2004 fata de 2003 (38,1%), cea mai scazuta rata a somajului inregistrandu-se la sfarsitul anului 2004 (4,4%), iar cea mai ridicata in 1999 (8,8%). In anul 2004, rata somajului inregistrata la nivelul judetului Mures este mai mica atat decat cea la nivel regional (7,8%) cat si decat cea la nivel national (6,3%). Numarul somerilor inregistrati la sfarsitul anului a avut o evolutie asemanatoare ratei somajului. Numarul cel mai scazut de someri s-a inregistrat in 2004 (10736 persoane), iar cel mai mare in 1999 (22847 persoane).

Se remarca aparitia dupa anul 1999 a doua categorii noi de someri - beneficiarii de ajutor de integrare profesionala si beneficiarii de plati compensatorii. Cheltuielile cu protectia sociala a somerilor au fost de 237480 milioane lei in judetul Mures, reprezentand 1,6% din totalul cheltuielilor cu protectia sociala a somerilor realizate la nivel national si 11,9% din totalul cheltuielilor cu protectia sociala a somerilor realizate la nivel regional.

Din totalul somerilor inregistrati in anul 2004, 60% nu beneficiau de nici o alocatie de la bugetul de stat, 83,4% dintre acestia fiind muncitori, aceeasi categorie reprezentand si aproape 73% din totalul somerilor inregistrati in anul 2004 in judetul Mures. Somerii cu studii medii reprezinta 22,4% din totalul somerilor din anul 2004 iar numarul persoanele cu studii superioare inregistrate in evidentele somajului reprezinta doar 4,6%.

SOMERII INREGISTRATI IN ANUL 2004 IN JUDETUL MURES

Din totalul somerilor inregistrati in anul 2004 la nivelul judetului Mures 46,3% (4980 persoane) provin din mediul rural, iar restul de 53,7% (5756 persoane) provin din mediul urban.

Un fenomen ingrijorator il reprezinta incidenta somajului in randul tinerilor, cu o valoare de aproximativ 30% din totalul somerilor si faptul ca incidenta somajului pe termen lung, in judetul Mures inregistreaza valori de peste 70% (unul dintre judetele din Regiunea Centru cu cea mai mare incidenta a somajului).

Concluzii

Ca tendinte majore se evidentiaza scaderea continua, in perioada 1999-2004, a populatiei active, populatiei ocupate si a numarului de salariati ca si a ratei de activitate, si a ratei de ocupare a populatiei. S-a ajuns astfel, la nivelul judetului Mures, ca fiecare 2 persoane ocupate sa suporte povara intretinerii altor aproximativ 3 persoane, iar tendinta este de inrautatire a acestui raport. Aceste evolutii negative amplifica dezechilibrele deja existente intre partea activa si partea inactiva a populatiei, exercitand presiuni considerabile asupra sistemului de asigurari sociale. Se remarca si mentinerea sau amplificarea disparitatilor geografice atat la nivel regional cat si la nivel national. Tinta a procesului de restructurare intreprins la nivel national si regional, in judetul Mures s-a inregistrat o scadere a somajului comparativ cu anul precedent. Totusi, o cauza a somajului o reprezinta ineficienta sistemului de invatamant profesional si tehnic insuficient adaptat la cerintele pietei fortei de munca, si care duce la cresterea somajului in randul tinerilor. De asemenea, insuficienta posibilitatilor de formare continua precum si o abordare improprie a conceptului de dezvoltare a resurselor umane in interiorul firmelor este un motiv de ingrijorare referitor la flexibilitatea si adaptabilitatea fortei de munca in urmatorii ani.