Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


REGIONALIZAREA SI INTEGRAREA EUROPEANA

Administratie

+ Font mai mare | - Font mai mic




REGIONALIZAREA SI INTEGRAREA EUROPEANA

1 Regiune. Regionalism




Regiunea este o unitate administrativ-teritoriala substatala sau o zona geografica suprastatala formata din state ce prezinta caractere comune.In cadrul programelor de cooperare transfrontaliera , termenul de regiune este indispensabil. Cooperarea poate fi de tip personal-comunal-departamental (judetean)-regional , fara obligativitatea parcurgerii intregii scale, putandu-se opri absolut la acelasi nivel.Termenii de regionalism si de federalism sunt inseparabili, indispensabili . Procesul de integrare europeana a insemnat si , in mod automat , un proces fragmentar si de aici si cresterea pe plan international a importantei organismelor societatii civile in detrimentul statelor pe plan international.

Regiunea nu este un nivel intre autoritatile centrale si locale , ci este al treilea unghi din triunghiul structurilor administrative . Unul dintre cele mai importante obiective comunitare actuale este o Europa a Regiunilor.Consiliul Europei definea regiunea ca fiind 'un interval de dimensiune medie , susceptibil de a fi determinat geografic si care este considerat omogen'. Uniunea Europeana a stabilit ca regiunea va fi un esalon imediat inferior statului. Cartea Comunitara a Regionalizarii a satbilit ca fiecare stat comunitar va trebui sa aiba in structura sa 3 unitati administrativ-teritoriale :

-nivelul localitatii

- nivelul departamental

-nivelul regional.

Regiunile sunt entitati politice , de nivel imediat inferior statului , care dispun de anumite competente exercitate de un guvern , care la randul lui este raspunzator in fata unei adunari alese in mod democratic.

2 Asemanari si deosebiri intre conceptul de regionalism si acela de regionalizare.

Avantajele regiunilor sunt date de faptul ca ele contribuie la dezvoltarea economica si la realizarea obiectivului de coeziune socio-economica ; de asemenea contribuie la apropierea necesara cetatenilor de realitatile Uniunii Europene , facand posibila o mai mare democratizare institutionala. Uniunea Europeana nu este altceva decat o interactiune de civilizatii si o pluralitate de culturi nationale, regionale si locale. Unii autori , cum ar fi Ralph Dahrendorf au stabilit si numeroase dezavantaje ale curentului regional si anume faptul ca acesta este fragmentar, anarhic, haotic si va duce la cresterea insecuritatii prin distrugerea echilibrelor actuale .Regiunea este un spatiu de participare civica si o comunitate de baza . Necesitatea regiunilor este data de dezechilibrele regionale -aproape toate statele comunitare prezinta diferente de dezvoltare in teritoriu.De asemenea aceeasi necesitate este exprimata si de alienarile etno-culturale existente in colectivitatile care considera nejustificate dependentele lingvistice si culturale ale unor regiuni cu altele . Nu pot insa admite in totalitate si incapacitatea acestor regiuni de a-si administra propriile probleme. Daca adaugam acestor argumente si pe acela ca regionalismul reprezinta principalul antidot la centralism si un antidot la acest model de administrare se impune , pentru ca in Romania actuala orice decizie importanta este luata la nivelul central al statului, atunci pana si cei mai sceptici doctrinari accepta motivatiile ca fiind necesare si suficiente.Socializarea politicii europene este un fenomen des intalnit in majoritatea statelor comunitare manifestandu-se o crestere a importantei statului in toate sectoarele vietii sociale si individuale.



Concluzionand , putem enunta cateva diferentieri intre fenomenul de regionalism si cel de regionalizare. Regionalismul reprezinta o miscare de jos in sus , de la teritoriu spre centru. Ncesitatea implementarii regionalismului este data de impunerile de omogenitate a teritoriului si de importanta deciziei cu caracter colectiv si nu individual. De altfel , sistemul managerial actual este de neconceput prin prisma unei decizii individuale si in afara spiritului de echipa. Statul este considerat a fi prea indepartat si prea mare pentru satisfacerea intereselor locale, de aceea regionalismul este imperios necesar , el permitand colectivitatilor locale foarte apropiate de specific si de traditii, sa actioneze mult mai eficient decat ar putea-o face statul.Din acest punct de vedere regionalismul poate fi definit ca fiind dorinta colectivitatilor locale de a rezolva problemele care o privesc.Comunitatea Europeana avertizeaza asupra nasterii ireversibile, in toate regiunile europene a unor institutii regionale. Dorinta regiunilor nu este insa stabilirea unui imposibil egalitarism economic , ci manifestarea identitatii de sine.Scopul declarat al regionalismului este asadar ajungerea regiunii la puterea de decizie in toate componentele sale , afirmarea identitatii sale sub aspectul identitate memorie si identitate actiune.

Procesul de regionalizare are o traictorie descendenta , de sus in jos, alte scopuri si alte mijloace de punere in aplicare. Institutia regionala este statala sau suprastatala si institutionalizarea se realizeaza printr-o politica de stat , putand concluziona de aici deficientele de combatere a centralismului. Scopul principal al regionalizarii este asigurarea echilibrului( Si cine crede in altceva decat in justitia procedurala ca manifestare a egalitarismului se iluzioneaza) intre repartitia bogatiilor unui stat, prin incercarea ridicarii nivelului zonelor mai putin dezvoltate.

In ceea ce priveste moralitatea impunerii unor noi unitati administrativ teritoriale de catre Comunitatea Europeana pentru toate statele membre si nemultumirile generate de aceste impuneri motivate de acquis-ul comunitar vom analiza in cele ce urmeaza principiul subsidiaritatii asa cum este el enuntat de doctrina noastra si asa cum il mentioneaza legislatia comunitara.Conform normelor in vigoare in materia dreptului administrativ roman , principiul subsidiaritatii satbileste ca puterea statului nu trebuie sa intervina decat in locurile in care societatea , in intregul sau , in diferitele subsisteme ale sale nu-si poate satisface toate necesitatile singura. Acelasi principiu are o alta enuntare in legislatia comunitara , deosebirile fiind simtibile, si vizand nu numai caracterul amanuntit, ci chair fondul problematicii: Comunitatea actioneaza in masura in care obiectivele pot fi atinse mai bine la nivel comunitar, decat izolat, la nivelul statelor membre.Iata deci o semnificativa contradictie intre realitatea legislativa comunitara si cerintele individuale ale fiecarui stat memebru.



Apud Ioan Alexandr, op.cit.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1179
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site