PRINCIPALELE TIPURI DE DEZASTRE SI CARACTERISTICILE ACESTORA

PRINCIPALELE TIPURI DE DEZASTRE

SI CARACTERISTICILE ACESTORA

Generalitati

Prin dezastre se intelege:

a)     fenomene naturale distructive de origine geologica sau meteorologica, ori imbolnavirea unui numar mare de persoane sau animale, produse in mod brusc, ca fenomene de masa.

In aceasta categorie sunt cuprinse: cutremurele, alunecarile si prabusirile de teren, inundatiile si fenomenele meteorologice periculoase, epidemiile si epizotiile;

b)    evenimente cu urmari deosebit de grave, asupra mediului inconjurator, provocate de accidente.

In acesta categorie sunt cuprinse: acccidentele chimice, biologice, nucleare, in subteran, avarii la construtiile hidrotehnice sau conducte magistrale, incendiile de masa si exploziilor, accidentele majore la utilaje si instalatii tehnologice periculoase, caderile de obiecte cosmice, accidente majore si avarii mari la retelele de instalatii si telecomunicatii.

Conform terminologiei adoptate de OCHA/ONU (Internationally agreed glossary of basic terms related to disaster management, UN, IDNDR, Geneva, 1992), prin dezastru (similar catastrofa) se intelege:

grava intrerupere a functionarii unei societati, generand pierderi umane, materiale sau modificari nefaste ale mediului, care nu poate fi refacuta prin resursele acesteia.

Dezastrele se pot clasifica fie dupa modul de manifestare (lente sau rapide), fie dupa cauza (naturale sau antropice).

O alta forma de a defini dezastrele este formula urmatoare:

Dezastrele=Vulnerabilitati+Hazard

Termenii formulei au urmatoarele semnificatii:

Vulnerabilitati = urbanizare, degradarea mediului, lipsa de educatie, cresterea populatiei, fragilitatea economiei, saracie, structuri de urgenta birocratice etc.

Hazard = fenomen rar sau extrem de natura umana sau naturala care afecteaza viata, proprietatile si activitatea umana iar a carui extindere poate duce la dezastre;

hazard =

geologice (cutremure, eruptii vulcanice, alunecari de teren);

climatice (cicloane, inundatii, seceta); de mediu (poluarea mediului, epizootii, desertificare, efrisare paduri);

epidemii si accidente industriale; razboiul (inclusiv terorismul).

Conform acestei terminologii, se mai definesc:

criza = situatie interna sau externa a carei evolutie poate genera o amenintare asupra valorilor, intereselor si scopurilor prioritare ale partilor implicate (separat sau impreuna);

accident = intamplare neprevazuta venita pe neasteptate, curmand o situatie normala, avand drept cauza activitatea umana;

accident complementar= accident care are loc pe timpul sau dupa desfasurarea unui dezastru naturale, datorat acestuia.

2. Definitii pentru fenomene naturale distructive de origine biologica sau meteorologica, ori imbolnavirea unui numar mare de persoane sau animale, produse in mod brusc, ca fenomene de masa

alunecare de teren = deplasare a rocilor care formeaza versantii unor munti sau dealuri, pantele unor lucrari de hidroamelioratii sau a altor lucrari de imbunatatiri funciare;

cutremur = ruptura brutala a rocilor din scoarta terestra, datorita miscarii placilor tectonice, care genereaza o miscare vibratorie a solului ce poate duce la victime umane si distrugeri materiale;

epidemii = raspandirea in proportii de masa a unei boli transmisibile la animale;

fenomene meteorologice periculoase = fenomene meteorologice care afecteaza violent zone relativ mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube materiale si degradarea mediului ambiant;

inundatii = acoperirea terenului cu un strat de apa in stagnare sau miscare, care prin marimea si durata sa provoaca victime umane si distrugeri materiale ce deregleaza buna desfasurare a activitatilor social-economice din zona afectata.

3. Definitii pentru evenimente cu urmari deosebit de grave asupra mediului inconjurator provocate de accidente

accident chimic = eliberarea necontrolata in mediul inconjurator a unei substante toxice pe timpul producerii, stocarii sau transportului acesteia;

accident biologic = eliberarea necontrolata in mediul inconjurator a unui agent patogen pe timpul producerii, stocarii, manipularii sau transportului acestuia;

accident nuclear = eveniment care afecteaza instalatia nucleara si poate provoca iradierea si contaminarea personalului acesteia, populatiei sau a mediului inconjurator, peste limitele admise;

accident hidrotehnic = functionare defectuoasa a unei constructii hidrotehnice ce duce la pierderi de vieti umane si distrugeri materiale, in aval de locatia acesteia;

accidente majore la utilajele tehnologice periculoase = distrugerea sau avarierea unor utilaje tehnologice, datorita neglijentei umane, ducand la numeroase victime si mari pierderi materiale;

accidente majore pe caile de comunicatii = intreruperea temporara a circulatiei, care genereaza distrugerea acestor cai de comunicatii, victime umane, animale, cat si pagube materiale;

avarii majore la retelele de instalatii si telecomunicatii = distrugerea partiala a retelelor de instalatii si telecomunicatii datorita actiunii umane sau naturale;

caderi de obiecte cosmice = pierderi umane sau distrugeri materiale generate de impactul produs asupra pamantului de prabusire a unor sateliti, meteoriti sau comete;

incendii de masa = ardere declansata natural sau artificial, in urma careia se produc insemnate pierderi de vieti umane, animale, precum si pagube materiale.

Apararea impotriva dezastrelor comporta

masuri de prevenire si de pregatire pentru interventie;

masuri operative urgente de interventie dupa declansarea fenomenelor periculoase cu urmari deosebit de grave;

masuri de interventie ulterioara pentru recuperare si reabilitare.

Scopurile apararii impotriva dezastrelor

reducerea (pe cat posibil evitarea) pierderilor posibile generate de diferitele dezastre;

asigurarea unei asistente prompte si calificate a victimelor;

realizarea unei refaceri economico-sociale cat mai rapide si durabile.

Etapele apararii impotriva dezastrelor

pregatire pentru limitarea efectelor dezastrelor;

declansarea dezastrelor;

alarmare;

interventia;

reabilitarea facilitatilor economico sociale afectate;

dezvoltarea societatii;

continuarea pregatirii.

a)     Principalele masuri de prevenire a dezastrelor:

includerea problematicii privind apararea impotriva dezastrelor in strategiile de dezvoltare ale societatii, la nivel central si local;

realizarea lucrarilor de aparare specifice fiecarui tip de hazard;

optimizarea activitatii structurilor care asigura coordonarea si conducerea actiunilor de prevenire;

dezvoltarea cercetarii stiintifice in domeniu.

b)    Principalele masuri de protectie impotriva dezastrelor

instruirea populatiei privind normele de comportament in caz de dezastru;

exercitii si aplicatii cu fortele si mijloacele destinate interventiei;

pregatirea operativa a factorilor cu drept de decizie;

realizarea unor acorduri internationale privind asistenta umanitara in caz de dezastre.

c)     Principalele masuri de interventie in caz de dezastre:

cercetare zonei afectate;

coordonare actiunilor de cautare-salvare (deblocare-salvare in caz de razboi), acordarea asistentei medicale de urgenta, etc.;

evacuarea populatiei si a valorilor de patrimoniu;

crearea si administrarea taberelor de sinistrati;

distribuirea ajutoarelor umanitare.

4. Fisele caracteristice ale principalelor tipuri de dezastre

Acest tip de fise au fost elaborate de catre specialistii OCHA/ONU. Mai jos sunt detaliate componentele principale ale acestor fise pentru dezastrele caracteristice tarii noastre.

Cutremur

cauza fenomenului: vezi definitia.

caracteristici generale: miscare vibratorie generata de undele seismice care poate genera prabusiri de teren, replici seismice, tsunami, lichefieri ale terenului si alunecari de teren.

predictibilitate: se pot realiza prognoze pe termen lung si mediu cu o mare probabilitate de reusita. Pe termen scurt prognozele au o probabilitate de reusita redusa. Predictibilitatea se bazeaza pe monitorizarea activitatii seismice, istoricul acesteia si observatii in teren.

factori de vulnerabilitate: construirea de localitati in zone cu risc seismic ridicat; cladiri cu structuri de rezistenta antiseismica neadecvate (defecte de proiectare sau executare); densitate mare de locuinte si populatie pe suprafete reduse; informarea redusa (in special a populatiei) despre cutremure.

efecte: distrugeri materiale (distrugerea sau avarierea unor cladiri sau a altor tipuri de infrastructura, incendii, accidente hidrotehnice, alunecari de teren etc.); pierderi umane ( procent ridicat mai ales in zonele des populate sau pentru cladirile prost conformate antiseismic); sanatate publica (numar ridicat de persoane ce necesita interventii chirurgicale, contaminarea apei potabile si probleme de asigurare a conditiilor sanitare minime de supravietuire).

masuri de reducere a riscului: proiectarea lucrarilor de investitii conform normelor de zonare seismice; informarea, pregatirea si antrenarea populatiei privind normele de comportament in caz de cutremur.

masuri de pregatire specifice: instiintarea populatiei, intocmirea si exersarea masurilor cuprinse in planurile de protectie si interventie.

masuri post-dezastru: evaluarea distrugerilor si pierderilor, cautare-salvare, asistenta medicala de urgenta, reabilitarea facilitatilor economico sociale. afectate, distribuirea de ajutoare.

instrumente de evaluare a impactului: scarile de evaluare a efectelor generate de cutremur (Mercalli, MSK, japoneza, etc.).

Alunecare de teren

cauza fenomenului: vezi definitia.

caracteristici generale: prezinta mai multe forme de manifestare sau pot apare ca efecte secundare ale altor tipuri de dezastre (cutremur, fenomene meteorologice periculoase, eruptii vulcanice, etc.), fiind considerat cel mai raspandit fenomen geologic.

predictibilitate: dupa frecventa de aparitie, extinderea fenomenului si consecintele generate de acesta, pot fi estimate zonele de risc, prin studiul zonei geografice.

factori de vulnerabilitate: cladiri construite pe versantii dealurilor si muntilor, drumuri si linii de comunicatii in zone muntoase, cladiri cu fundatii slabe, conducte aeriene sau ingropate.

efecte: distrugeri materiale, blocarea drumurilor, distrugerea liniilor de comunicatie sau a cursurilor de apa, reducerea productiei agricole sau forestiere; pierderi umane.

masuri de reducere a riscului: realizarea hartilor cu zone de risc, realizarea unei legislatii in domeniu, asigurarea bunurilor si persoanelor.

masuri de pregatire specifice: educarea comunitatii posibil a fi efectuata, realizarea unui sistem de monitorizare, instiintare si evacuare.

masuri post-dezastru: cautare-salvare, asistenta medicala, adapostirea de urgenta a persoanelor sinistrat.

instrumente de evaluare a impactului: echipe de expertii.

Inundatii

cauza fenomenului: vezi definitia.

caracteristici generale: viteza de deplasare a viiturii, inaltimea viiturii, durata si frecventa acesteia.

predictibilitate: prognoze meteo pe termen lung, mediu si scurt, in functie de nivelul tehnic al sistemului de monitorizare al vremii si al cursurilor de apa.

factori de vulnerabilitate: cladiri construite in zona inundabila, lipsa sistemului de avertizare a populatiei, capacitate redusa de absorbtie a solului, cladiri si fundatii cu capacitate de rezistenta slaba, stocuri de alimente neprotejate.

efecte: distrugeri materiale, pierderi umane si contaminarea surselor de apa.

masuri de reducere a riscului: lucrari de aparare si amenajare a digurilor.

masuri de pregatire specifice: sisteme de detectie si alarmare, educarea si participarea comunitatii, planificarea executarii lucrarilor de aparare.

masuri post-dezastru: evaluarea efectelor dezastrului, cautare-salvare, asistenta medicala, aprovizionarea pe termen scurt cu apa si alimente, purificarea apei si adapostire temporara.

instrumente de evaluare a impactului: monitorizarea efectelor.

Seceta

cauza fenomenului: deficit fluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.

caracteristici generale: dezastru cu efect temporar, mai ales asupra agriculturii, a caror forme de manifestare depinde de o serie de factori (existenta sistemului de irigatii, etc.).

predictibilitate: perioadele de precipitatii reduse sunt normale pentru toate sistemele climatice. Prognozele meteorologice fac posibila avertizarea timpurie asupra posibilitatii de producerea a fenomenului.

factori de vulnerabilitate: stabilirea de habitate in zone aride, terenuri agricole izolate, lipsa unor resurse de alimentare cu apa, lipsa unei planificari privind alocarea resurselor in zonele de risc, etc.

efecte: scaderea productiei agricole, viticole si zootehnice, cresterea preturilor, cresterea ratei inflatiei, reducerea starii nutritionale a populatiei, imbolnaviri, criza energetica, etc.

masuri de reducere a riscului: sistem de monitorizare si instiintare imediata.

masuri de pregatire specifice: dezvoltarea unui plan interdepartamental de aparare impotriva efectelor dezastrului;

masuri post-dezastru: mentinerea stabilitatii preturilor, distribuirea centralizata a hranei, asigurarea rezervelor de alimente la nivel curent, asigurarea cu apa, etc.

instrumente de valoare a impactului: monitorizarea situatiei meteorologice si hidrologice, nutritionale si economico-sociale.

Poluarea mediului

cauza fenomenului: poluarea aerului, poluare marina, poluarea apei potabile, cresterea globale a temperatirii, distrugerea stratului de ozon.

predictibilitate: poluarea este considerata si raportata la consumul pe cap de locuitor, astfel ca in tarile in curs de dezvoltare ea este in crestere.

factori de vulnerabilitate: industrializarea si lipsa legilor in domeniu, lipsa resurselor pentru contracararea fenomenului.

efecte: distrugerea recoltelor agricole, padurilor si sistemului acvifer, distrugeri materiale, inrautatirea starii de sanatate a populatiei, cresterea temperaturii etc.

masuri de reducere a riscului: stabilirea unor standarde de calitate a mediului, promovarea de politici pentru promovarea si protectia surselor de apa, controlul producerii de aerosol si produselor de freon, etc.

masuri de pregatire specifice: elaborarea unui plan de protectie si siguranta a mediului la nivel national, includerea problemelor de mediu in programele guvernamentale de dezvoltare etc.

instrumente de evaluare a impactului: sisteme de supraveghere terestra si aeriana a solului si apei, evolutia climei, etc.

Defrisare paduri

cauza fenomenului: incendiile de masa, boli ale masei lemnoase, exploatare nerationala.

caracteristice generale: declansarea altor hazarde prin slabirea stabilitatii solului, masa lemnoasa moarta.

predictibilitate: depinde de politica tarii respective in domeniul si existenta unei baze de date privind modul de manifestare al fenomenului.

factori de vulnerabilitate: subdezvoltare, dependenta de lemn ca sursa de energie, lipsa unei politici de exploatare, cresterea rapida a populatiei etc.

efecte: distrugerea culturilor traditionale si cresterea necesitatilor de import, inundatii, seceta, foamete etc.

masuri de pregatire specifice: educarea comunitatii, promovarea unor alternative la folosirea lemnului ca combustibil.

instrumente de evaluare a impactului: cartografierea padurilor si supravegherea acestora, monitorizarea programelor de reimpaduriri.

Epizootiile

cauze: vezi definitia.

caracteristici generale: se datoreaza unei combinatii de mai multi factori cum ar fi temperatura, introducerea de noi soiuri de animale, folosirea de pesticide, calitatea apei si migrarea animalelor.

predictibilitatea: sisteme de examinare a stadiului de dezvoltare a animalelor.

factori de vulnerabilitate: numarul mare si variat de animale, lipsa de control asupra importurilor etc.

efecte: imbolnavirea in proportii de masa la nivelul comunitatii, foametea etc.

masuri de pregatire specifice: elaborarea unui plan national de aparare, programe de pregatire a responsabililor guvernamentali si a fermierilor, etc.

instrumente de evaluare a impactului: evaluarea prin testare a incidentei si severitatii infectiei.

4.8 Epidemii

cauza fenomenului: conditii sanitare precare, saracie, contaminarea apei si alimentelor etc.

caracteristici generale: posibilitate ridicata de raspandire, existenta unor dezechilibre economice si sociale, lipsa personalului specializat, etc.

predictibilitatea: studiile si rapoartele epidemiologice pot creste capacitatea de diagnoza si prognoza, inclusiv la bolile cu perioade mari de incubatie, etc.

factori de vulnerabilitate: sarcina, lipsa de imunizare la boli, nutritie deficitara, apa potabila de slaba calitate etc.

efecte: bolnavi si morti, pierderi economice, panica etc.

masuri de reducere a riscului: monitorizarea evolutiei factorului de risc medical de urgenta, elaborarea unui plan de protectie cu alocarea resurselor necesare.

masuri de pregatire specifice: verificare si confirmare diagnostice, identificarea cazurilor, gasirea surselor epidemice, controlul evolutiei cazurilor, etc.

masuri post-dezastru: existenta unui serviciu medical de urgenta, ajutor medical.

instrumente de evaluare a impactului: supraveghere epidemiologica, evaluarea periodica a eficientei serviciului medical de urgenta.

Accident chimic si industrial

cauza fenomenului: greseli de exploatare a instalatiilor, nerespectarea regulilor de depozitare, manipulare si transport, accidente pe caile de comunicatii, etc.

predictibilitatea: sisteme de monitorizare, deoarece industrializarea va creste incidenta acestora.

factori de vulnerabilitate: lipsa sistemului de avertizare si alarmare, neinstruirea populatiei posibil a fi afectata, necunoasterea si nerespectarea legislatiei in domeniu.

efecte: distrugeri ale instalatiilor si structurilor industriale, generarea unor incendii de masa, contaminarea apei, terenului si aerului, morti, raniti, etc.

masuri de reducerea a riscului: dezvoltarea unor planuri de pregatire si interventie la nivel local.

masuri de pregatire specifice: identificarea materialelor periculoase, stabilirea zonelor de risc, elaborarea si testarea planurilor de protectie si interventie, etc.

masuri post-dezastru: evacuarea din zona de risc, cautare-salvare, decontaminare zonei afectate si a personalului, masuri de prim ajutor, etc.;

instrumente de evaluare a impactului: sistem de monitorizare.