Parteneriatul public-privat, instrument de cooperare pentru dezvoltarea locala

Parteneriatul public-privat, instrument de cooperare pentru dezvoltarea locala.

Sistemul de parteneriat public-privat are o lunga traditie in Franta prin colaborarea intre autoritati si sectorul privat in privinta concesionarii bunurilor publice, inca de la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX, perioada in care se formeaza doctrina franceza a serviciilor publice.[1]

Prin urmare parteneriatul public-privat este un concept care face posibila colaborarea dintre autoritatile administratiei publice centrale si/sau locale cu sectorul privat, respectiv organizatiile neguvernamentale, asociatii ale oamenilor de afaceri ori companii, in vederea realizarii unor obiectivede interes public. Participarea sectorului privat are un rol esential asistarea primariilor si operatorilor de servicii publice pentru a-si implementa proiectele de investitii. Activitatile ce se pot desfasura sub titulatura parteneriatului public-privat pot avea ca scop obtinerea unui profit, cum este orice afacere, dar pot avea in vedere si activitati care nu urmaresc obtinerea unui profit. Exemplu in acest sens sunt serviciile sociale sau activitatile precum intretinerea parcurilor. Domeniile de cooperare sunt diverse, astfel:

A.   Infrastructura, locuinte si transport:

Apa si canalizare;

Intretinerea strazilor;

Administrarea traficului;

Colectarea si depozitarea deseurilor solide;

Iluminatul public;

Transportul public;

Energie termica;

Intretinerea parcurilor si a spatiilor verzi;

B.    Arta, cultura si educatie:

Biblioteci si muzee locale;

Teatre si sali de concerte;

Gradinite si invatamant primar;

C.   Asistenta sociala si sanatate:

Camine de copii si batrani;

Spitale si dotari pentru ingrijirea sanatatii;

Programe de asistenta sociala;

D.   Ordinea si siguranta publica:

Gardieni publici;

E.    Activitati economice:

Administrarea de intreprinderi (regii) comerciale;

Administrarea pietelor si expozitiilor;

Toate aceste necesita angajamente masive atat financiare cat si de idei, initiative.

Parteneriatul intre sectorul public si sectorul privat are la baza faptul ca partenerii au preocuparii comune si obiective, specifice si sunt interesati deopotriva de realizarea consensului. Aceasta noua orientare, care de altfel se inscrie intr-un trend general pe plan european, tine preponderent de avantajele pe care, de principiu, le presupune un parteneriat public-privat, respectiv: de impartire a costurilor unei investitii, a riscurilor asociate exploatarii acesteia, asigurarea transparentei financiare, responsabilizarea si sensibilizarea comunitatii de afaceri pentru a se implica in proiecte ce intereseaza comunitatea locala.

Partneriatul local este preocupat de cresterea calitatii serviciilor bunastarii sociale, scaderea somajului si diversificarea activitatilor economice, iar sectorul privat contribuie spiritual si inovator, cu calificarile sale manageriale, cu potentialul sau financiar si investitional.

Sistemul legislativ romanesc prin Ordonanta nr. 16 din 24 ianuarie 2002 privind contractele de parteneriat public-privat[3], sustine dezvoltarea acestora si le defineste ca fiind ,, acte juridice care statueaza drepturile si obligatiile autoritatii publice si ale investitorului pentru intreaga perioada de

functionare a parteneriatului public-privat, acoperind una sau mai multe din etapele de pregatire, finantare, constructie sau exploatare a unui bun public, pe o durata de timp determinata, dar nu mai mare de 49 de ani''.

Conform normelor principalele tipuri de proiecte de parteneriat public-privat pentru concesiunea de lucrari sunt:

Proiectare - constructie - operare (DBO) contract intre autoritatea publica si investitor, in care proiectarea (incepand cu faza de proiect tehnic), constructia si exploatarea numite si operare sunt transferate investitorului pentru o anumita perioada de timp care nu poate depasi 49 de ani.

Proiectare - constructie - finantare - operare (DBFO) contract intre autoritatea publica si investitor, in care investitorul isi asuma sarcina proiectarii, constructiei, exploatarii si obtinerii, in total sau in parte, a resurselor financiare necesare in vederea realizarii acestor obiective, fara ca durata contractului sa depaseasca 49 de ani.

Constructie - operare - reabilitare (BOR) contract intre autoritatea publica si investitor, in care investitorul isi asuma finantarea, constructia si costurile pentru operarea, intretinerea si reabilitarea bunului public la perioade de timp convenite in cadrul contractului fara ca durata contractului sa depaseasca 49 de ani.

Constructie - operare - transfer (BOT) contract intre autoritatea publica si investitor, in care investitorul isi asuma finantarea, constructia, exploatarea si intretinerea unui bun public pe o anumita perioada de timp care nu poate depasi 49 de ani.

Reabilitare - operare - transfer (ROT) contract intre autoritatea publica si investitor, in care bunul public deja creat este transmis investitorului in starea in care se afla. Investitorul finanteaza, reabiliteaza, opereaza si intretine bunul public pentru o anumita perioada, care nu poate depasi 49 de ani.

Initierea si realizarea unui parteneriat publi-privat trece prin doua mari

faze:

Formularea si adoptarea deciziei - prima faza o intalnim in situatia in

care un consiliu judetean adopta o hotarare cu privire la realizarea unui parteneriat. Odata hotararea adoptata, realizare parteneriatului public-privat trece in cea de-a doua faza.

Implementare - care la randul sau se imparte in doua etape:

Prima etapa este cuprinsa intre momentul elaborarii si aprobarii studiului de fezabilitate si momentul incheierii acordurilor de proiect cu investitorii selectati.

Cea de-a doua etapa este cuprinsa intre momentul incheierii acordului de proiect (care este un precontract) si momentul semnarii contractului parteneriatului public-privat.    

Aceste doua etape cuprind:

elaborarea si aprobarea studiului de prefezabilitate (Acesta

fundamenteaza realizarea unui parteneriat public-privat si cuprinde informatii tehnice, economice si financiare cu privire la viitorul proiect, precumsi efectele pe care le genereaza. Studiul este intocmit de autoritatea publica ori de un cosultant - persoana fizica sau societete comerciala).

- elaborarea documentului atasat la anuntul de intentie (In baza studiului de prefezabilitate, autoritatea publica intocmeste un document ce va insoti anuntul public de intentie pentru realizarea unui parteneriat public-privat. Documentul cuprinde informatii despre initiator - autoritate publica, informatii in legatura cu proiectul ce urmeaza a fi realizat).

- decizia autoritatii publice privind publicarea anuntuluisi a documentului atasat, numirea comisiei de evaluare (In aceasta etapa se decide publicarea anuntului de intentie cu documentul atasat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a VI. Printre persoanele numite in comisia de evaluare este obligatoriu sa se numere cel putin un specialist tehnic, unul financiar si un consilier juridic specializat in contracte comerciale).

- publicarea anuntului privind intentia de a realiza parteneriatul (Are in principal rolul de a face cunoscuta oferta si de a stabili in principiu conditii egale de competitie intre operatorii eligibili).

- intalniri pregatitoare (Dupa publicarea anuntului consiliul judetean poate organiza intalniri pregatitoare cu partile interesate in realizarea parteneriatului public-privat. Aceste intalniri nu sunt obligatorii, dar ajuta autoritatea publica sa explice mai bine scopul pentru care a initiat realizarea unui parteneriat public-privat).

- primirea scrisorilor de intentie (In termen de 60 de zile de la data publicarii anuntului de initiere a unui proiect de parteneriat public-privat, consiliul judetean primeste scrisori de intentie din partea operatorilor privati).

- evaluare scrisorilor de intentie si a documentelor anexate (Evaluarea acestora se face intr-un termen de 30 de zile. Rezultatele evaluarii sunt continute intr-un proces verbal care va include lista partenerilorprivati selectati si ratiunile pentru care au fost respinsi ceilalti ofertanti).

- intocmirea raportului de evaluare si prezentarea acestuia autoritatii publice (Comisia intocmeste un raport de evaluare pe care il prezinta ulterior autoritati publice. Dupa ce acest raport a fost adoptat, comisia isi inceteaza definitiv activitatea deoarece si-a atins scopul pentru care a fost constituita).

- acordul de proiect (In baza selectiei scrisorilor de intentie, consiliul judetean incheie un acord de proiect cu investitorii. Acesta desemneaza un precontract, intrucat dupa semnarea ,,acordului de proiect'' consiliul judetean continua negocierile cu investitroii selectati si concomiten stabileste un studiu de fezabilitate).

- numirea comisiei/comisiilor de negociere, intocmirea concomitenta a studiului de fezabilitate (Dupa incheierea acordurilor de proiect, consiliul judetean numeste prin decizie, una sau mai multe comisii de specialisticare sa analizeze toate aspectele economice, financiare, tehnice si juridice ale proiectului. Comisia sau comisiile negociaza si prezinta consiliului judeteanrezultatele negocierilor. In paralel cu aceste negocieri si pana la prezentarea rezultatelor finale, consiliul judetean terbuie sa elaboreze studiul de fezabilitate. Acest studiu include multe informatii ce se desprin din selectia initiala si din negocierile care se deruleaza cu investitorii selectati).

- selectia finala (In baza negocierilor si a informatiilor cuprinse in studiul de fezabilitate, consiliul judetean emite o decizie care cuprinde lista investitorilor ierarhizati pe criteriul celei mai bune oferte din punct de vedere economic si financiar).

- negocierea si incheierea contractului parteneriatului public-privat (Dupa trecerea termenului legal privind depunerea contestatiilor impotriva

deciziei de selectie, consiliul judetean trece la negocierea clauzelor contractulae cu investitorul selectat. Contractul de parteneriat public-privat se supune spre aprobare consiliului judetean sau Guvernului, in functie natura bunurilor care fac obiectul parteneriatului public-privat).

2. Exemplu de parteneriat public-privat incheiat la nivel judetean

Depozit ecologic zonal

Parteneriatul public-privat urmareste realizarea obiectivului de investitie ,,Depozit ecologic zonal in judetul Mures'', constand din depozit, statii de transfer, incinerator, instalatii de tratare a apelor si namolurilor, utilaje, dotari, utilitati si infrastructura aferenta.

Experienta pe care autoritatile din judetul Mures o au in realizarea acestei investitii demonstreaza ca parteneriatul public-privat este cea mai buna formula in abordarea unor proiecte de amploarea constructiei unui depozit ecologic. Anterior, au fost incercate diverse alte formule printre care accesarea fondurilor europene nerambursabile, dar investitia a ramas la stadiul de proiect pana in anul 2002. Perioada scursa de la initierea ideii si pana la realizarea parteneriatului a fost de aproximativ 2 ani.

Partenerii implicati:

1.Consiliul Judetean Mures:

gestioneaza proiectul in asociere cu ceilalti parteneri;

asigura comunicarea si colaborarea dintre partenerii implicati in proiect;

contribuie la realizarea studiile de pre si fezabilitate;

2. Firma VASTE Italia, reprezentata in Romaania prin SC Agenda 21 SA

asigura finantare investitiei propriu-zise;

asigura proiectarea si executarea investitiei;

3. Sapte Consilii Locale de pe raza judetului Mures care sunt implicate in principal ca urmare a amplasarii geografice in preajma obiectivului investitiei. Acestea sunt: CL Iernut, CL Ludus, CL