Prevederile deontologice ale cadrelor didactice

Prevederile deontologice ale cadrelor didactice

1. Definirea deontologiei Cadrelor Didactice

Proiectul Statutului Personalului Didactic incearca sa creioneze portretul profesorului model, stabilind, intr-un capitol delimitat, o serie de principii deontologice profesionale. Printre conditiile pe care un cadru didactic trebuie sa le indeplineasca pentru a fi angajat in invatamant se afla aceea sa nu fi suferit condamnari pentru savarsirea unei infractiuni si sa aiba o conduita morala adecvata.

Stabilite chiar la initiativa sindicatelor, printre principiile deontologice obligatorii ale profesorilor se numara integritatea morala si profesionala, autoexigenta si corectitudinea intelectuala sau implicarea in cresterea prestigiului scolii in comunitate. In atitudinea profesorilor fata de elevi proiectul Statutului prevede negru pe alb excluderea oricaror forme de defaimare si abuz (fizic, sexual, emotional, verbal sau spiritual). Cadrelor didactice le este interzis, de asemenea, "sa fraudeze examenele de orice tip contra bani, obiecte sau servicii" ori sa faca "meditatii cu proprii elevi, contra unor avantaje materiale".

2 Principiile didactice

Principiile didactice sunt norme sau teze generale care orienteaza si imprima un sens functional procesului de invatamant, asigurand premisele realizarii eficiente a obiectivelor pedagogice proiectate.

Principiile didactice au un caracter orientativ, fiecare cadru didactic hotarand singur ce principii didactice sa aplice si in care moment al lectiei sa o faca.

Aceste principii sunt rezultatul generalizarii experientei parcurse de zeci de generatii de profesori, ceea ce le da un caracter perfectibil (elaborate in secolul al XVII-lea de Comenius).

Principiul integrarii organice a teoriei cu practica

Practic, acest principiu didactic presupune un drum invers, o strategie deductiva de sistematizare a materialului ce va fi prezentat astfel incat sa se raporteze la experiente posibile.

Impune ca tot ceea ce se insuseste in activitatea didactica sa fie valorificat in activitati ulterioare (activitati de invatare sau activitati materiale).

Impune o interconditionare a obiectivelor didactice cu cele ale logicii stiintei si cu cerintele presupuse de integrarea profesionala.

Acesta se poate aplica in doua sensuri:

A. fie in ideea folosirii datelor asimilate la un moment dat, ca antecedente pentru rezolvarea unor sarcini teoretice ulterioare (rezolvarea de probleme, aplicarea unor reguli in alte contexte etc.)

B. Fie in sensul prelungirii activitatii de insusire de cunostinte sau dobandire de deprinderi in activitati concrete, adica prelungirea lui "a sti" in "a sti sa faci", a sti sa fii, a sti sa fii si sa devii.

acest principiu ne invita la un dialog permanent intre teoretic si practic.

este o modalitate de sporire a cunoasterii si a experientei.

in plan practic - acest principiu didactic poate fi respectat de educatori prin:

Corelari, exemplificari:

supunerea elevilor la exersari, exercitii

incitarea elevilor la cercetare stiintifica in cercuri aplicative

interpretarea unor fenomene sociale

rezolvarea de probleme

precesari si modelari care trimit la situatii reale (mai greu de inteles altfel)

punerea elevilor in situatia de a initia si coordona o actiune (pentru a-si da seama de dificultatile reale).

Cu ajutorul acestui principiu didactic, elevul isi intareste cunoasterea, exerseaza si aplica achizitiile.[2]

Principiul respectarii particularitatilor de varsta si individuale

Atrage atentia asupra faptului ca este bine sa pornim de la datele persoanei de educat, de la natura sa interioara si sa nu fortam prea mult peste limitele ingaduite de varsta si de caracteristicile individuale. Acesta prezinta urmatoarele dimensiuni:

a) principiul se bazeaza pe relatia psihologica intre invatare si dezvoltare. Intotdeauna, invatarea se va face in raport cu zona celei mai apropiate dezvoltari (adica se va da elevului maximum din ceea ce el poate sa asimileze la un moment dat si care-i permite dezvoltarea psihica si intelectuala in perspectiva).

b) a doua dimensiune a principiului vizeaza respectarea particularitatilor individuale - este o cerinta a unui invatamant modern si democratic. Astfel, fiecare om este o individualitate irepetabila care reclama un tratament individualizat (nu o uniformizare a oamenilor). Operatiile mintale si trasaturile psihice (perceptia, gandirea, limbajul, inteligenta, memoria, atentia, emotivitatea) se contureaza diferit, in functie de individ. Profesorul are obligatia de a exploata diferentiat aceste calitati psihice individuale folosind mai multe procedee pedagogice cum ar fi:

actiuni individuale desfasurate pe fondul activitatilor cu intreaga clasa (in anumite momente ale lectiei profesorul ia in atentie unul sau cativa elevi).

actiuni individualizate in cadrul procesului de invatamant, dar realizate in afara lui (prescrierea diferentiata a temelor pentru acasa, bibliografie suplimentara, rezolvari suplimentare de probleme.

activitati in clase speciale - fie superdotati, fie cu handicap. Se vor dimensiona diferit si

programele scolare.

Principiul accesibilitatii cunostintelor, deprinderilor, priceperilor

Este o consecinta a principiului de mai sus enuntat care este centrat pe dimensionarea continutului invatamantului in consens cu posibilitatile psihice de varsta si individuale.

Acest principiu presupune:

cunostintele si deprinderile stipulate prin planuri, programe, manuale, activitati practice - sa fie astfel selectate, articulate si expuse incat ele sa poata fi - in principiu - asimilate si valorificate optim de catre elevi.

momentul principal al accesibilizarii este lectia pregatita si sustinuta de profesor (cel mai important agent al expunerii unui material astfel incat acesta sa fie priceput, interpretat si acceptat).

aceasta accesibilizare a cunostintelor nu presupune renuntarea la efort din partea elevului, sau neimplicarea activa in actul de invatare. Dimpotriva, profesorul va crea contradictii optime intre: cunoscut - necunoscut, usor - greu, concret - abstract

solicitarea elevilor sa fie maxima, dar in limitele posibilului si necesarului.

profesorul sa faca astfel incat sa cunoasca nivelul dezvoltarii actuale si sa prevada si evolutia ulterioara deoarece o sarcina de invatare prea usoara predispune la delasare si inactivitate, iar o sarcina prea dificila conduce la blocaj si stoparea oricarei activitati (iar in timp determina dezechilibre fizice/psihice majore).

deci principiul vizeaza adaptarea metodelor si strategiilor de predare - invatare la particularitatile aparatului cognitiv si la experientele de viata ale elevului, astfel incat elevul sa fie incitat in a-si pune intrebari si a cerceta.[3]

Principiul sistematizarii si continuitatii in invatare

Este un principiu care angajeaza atat nivelul macroeducational (politicile scolare) cat si nivelul microeducational (care vizeaza procesele didactice propriu- zise, respectiv predarea si invatarea coerenta si continua). Acest principiu comporta doua laturi:

a) realizarea sistematizarii cunostintelor

b) asigurarea continuitatii in predare - invatare

Sistematizarea cunostintelor: - asigurata de logica interna a disciplinei - presupune:

predarea integrata a informatiilor

conexarea si corelarea informatiilor

inlantuirea armonioasa a temelor, notiunilor, principiilor,

regulilor, explicatiilor

Esenta sistematizarii - practic, se cere ca tot ceea ce se preda la un moment dat trebuie sa aiba legatura cu ceea ce s-a insusit pana la momentul respectiv si, in acelasi timp, sa

prefigureze viitoarele cunostinte:

aceasta succesiune logica a elementelor cunoasterii si a invatarii favorizeaza realizarea in timp - a unor sinteze superioare si atotcuprinzatoare.

practic, principiul asigura integrarea notiunilor si ideilor in sisteme explicative complexe (elevul va fi capabil - in timp, pe parcursul invatarii - sa explice coerent si sistematic realitatea).

Ce va face profesorul ?

Profesorul va avea la dispozitii urmatoarele alternative:

va apela la strategii coerente de predare a noilor cunostinte (predare coerenta).

va utiliza scheme, planuri corelate perfect cu momente destinate sistematizarii cunostintelor ce urmeaza a fi intelese si stocate in memorie.

Nerespectarea principiului continuitatii antreneaza aparitia unor goluri sau regrese in invatare si in timp, a insuccesului scolar.

Aplicarea principiului cere profesorului:

sa depuna eforturi substantiale pentru a sistematiza elementele oricarei lectii si de a stabili o ordine cuprinzatoare predarii (prin proiectarea lectiei).

sa depuna eforturi pentru a-l antrena pe elev sa-si adapteze stilul de lucru individual in scopul rezolvarii unor sarcini continue de invatare.

- concluzie - consecintele respectarii acestui principiu sunt formarea deprinderilor de munca sistematica, perseverenta, constiincioasa.

corelatiile dintre cunostinte se vor realiza intradisciplinar si interdisciplinar - urmand ca elevul sa diferentieze ideile ancora (idei de baza) ale unei discipline.

In concluzie, predarea sistematica este asigurata de insasi logica interna a disciplinei de invatamant respective.Dar in acelasi timp, invatarea presupune pe langa sistematizare si continuitate in predare - invatare. In invatarea sistematica este nevoie de continuitatea efortului de a aduna si ordona interior (in mentalul nostru) cunostintele, principiile sau abilitatile astfel incat sa fie asigurata trecerea fireasca, naturala dela antecedentul la consecventul explicativ (de la cauza la efect).

Continuitatea in predare si invatare permite fixarea materiei si consolidarea cunostintelor - o fixare si consolidare esalonata (nu sporadica) care asigura un spor de soliditate educatiei.

Principiul participarii active si constiente a elevului in activitatea de predare, invatare, evaluare

Cere ca elevii sa-si insuseasca ceva (cuvinte, principii, deprinderi etc.) numai in masura in care au inteles si sa participe singuri si constienti la aflarea cunostintelor pe care profesorii le propun la un moment dat.

Activizarea elevilor cere implicarea in predare si mentinerea lor intr-o incordare placuta, trezie intelectuala, dorinta de a cauta singuri solutiile adecvate la propunerea de situatii-problema de catre professor (dificultati teoretice / practice). Se poate ajunge la aceasta stare (de activizare) acordand elevilor incredere si autonomie de gandire deoarece prin participarea sa activa, elevul traieste efectiv fenomenul cunoasterii solicitandu-si gandirea, inteligenta, imaginatia, creativitatea, memoria, capacitatea de a sesiza si rezolva problemele.[4]

In acelasi timp, principiul solicita antrenarea participative a elevilor la lectii. Aceasta inseamna ca va fi stimulate vointa elevului de a cunoaste si a intelege pentru a pastra ceea ce a invatat si a folosit.

Principiul insusirii temeinice a cunostintelor, priceperilor si deprinderilor

- invatarea temeinica consta in calitatea ei de a produce rezultate consistente.

- invatarea temeinica este opusa superficialitatii / invatarii in asalt / lucrului de mantuiala.

- este o invatare profunda si de durata (in sensul ca insusirea informatiei si fixarea ei in memorie este urmata si intarita de o explicatie logica a celor insusite).

- de mentionat ca temeinicia invatarii depinde si de dimensiunea practica a invatarii (ceva este constient si profund insusit numai daca poate fi si aplicat in practica). Deci, se obtine o invatare temeinica cand elevul nu numai ca stie, ci stie sa si faca (trece de la teoretic la practic). Se asigura si prin recapitulare / repetitie.[5]

Principiul intuitiei

Acest principiu cere valorificarea experientei de cunoastere senzoriala a elevului si cuplarea acesteia cu abstractizarea.

Predarea si invatarea folosesc acest principiu deoarece:

caracterul concret al gandirii elevului explica de ce acesta asimileaza mai usor materia de invatat daca ii este solicitata intuitia sensibila (daca ii cer sa gaseasca corespondentul in realitate, asa cum poate el).

deoarece intuitia este solicitata si de nevoia de a surprinde legaturile subtile ale evenimentelor si de a evidentia caracteristicile. Practic ii ceri elevului sa spuna ce crede el (ce parere are ) despre ceva anume ? ce impresie are ? cum ii apar lucrurile ? De fapt, cunoasterea umana se realizeaza printr-un dialog permanent intre concretul senzorial (perceput prin simturi) si abstractul rational.[6]

Deci, cele doua cai ale cunoasterii trebuie exploatate in egala masura, cu inspiratie si experienta.

- acest principiu al invatarii intuitive cere valorificarea pedagogica a unei bogate experiente cognitive apeland la:

ilustrari / exemplificari

- corelari ale denumirilor cu diverse imagini /reprezentari grafice

- cuplarea invatarii teoretice cu aplicatia practica.

-principiul este eficient daca profesorul:

- va folosi rational materialul didactic

- daca va selecta materialul intuitiv cu atentie si intr-un scop dinainte stabilit

- daca va doza raportul dintre cuvant si expresia materiala a acestuia

- daca va dirija atent observatia elevilor spre ceea ce este constant in cunoastere.[7]

Indatoririle Generale ale Cadrelor Didactice :

Drepturile si indatoririle personalului didactic, conform     Recomandarii cu privire la conditia personalului didactic, adoptata la Conferinta Interguvernamentala speciala asupra conditiei personalului didactic, convocata de UNESCO, in colaborare cu OIM, Paris, 5 octombrie 1966, Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Culturii, presupun:

Art 61 - In exercitarea functiilor sale, corpul didactic ar trebui sa se bucure de libertatile universitare. Cadrele didactice, special calificate pentru a judeca mijloacele auxiliare si metodele de invatamant cel mai bine adaptate pentru elevii lor, sunt cele care vor trebui sa joace un rol esential in alegerea si punerea la punct a materialului de invatamant, in alegerea manualelor si aplicarea metodelor pedagogice, in cadrul programelor aprobate si cu concursul autoritatilor scolare.

Art. 62 - Cadrele didactice si organizatiile lor ar trebui sa participe la elaborarea noilor programe, manuale si mijloace auxiliare de invatamant.

Art. 63 - Intregul sistem de inspectie si control ar trebui sa fie conceput de o maniera, incat sa incurajeze si sa ajute cadrele didactice in achitarea de sarcini profesionale si in evitarea restrangerii libertatii, initiativei si responsabilitatii dascalilor.

Art. 64

1) Cand activitatea unui cadru didactic trebuie sa faca obiectul unei aprecieri directe, aceasta apreciere ar trebui sa fie obiectiva si sa fie adusa la cunostinta celui in cauza.

2) Cadrul didactic va trebui sa aiba drept de recurs impotriva unei aprecieri pe care el o considera nejustificata.

Art. 65 - Cadrele didactice ar trebui sa fie libere de a recurge la toate tehnicile de evaluare care pot sa le para utile pentru a judeca progresele elevilor, dar ar trebui sa vegheze in asa fel, incat sa nu rezulte nici o injustitie in privinta vreunui elev.

Art. 66 - Autoritatile ar trebui sa acorde consideratia datorata recomandarilor cadrelor didactice in ceea ce priveste profilul de invatamant care convine cel mai bine fiecaruia dintre elevi, si orientarea viitoare a studiilor sale.

Art. 67 - Toate eforturile ar trebui sa fie facute pentru a imbunatati, in interesul elevilor, cooperarea intre parinti si cadrele didactice, dar cadrele didactice ar trebui sa fie protejate impotriva tuturor ingerintelor aluzive sau nejustificate ale parintilor in domeniile care sunt fundamental de competenta profesionala a dascalilor.

Art. 68

Parintii care au a se plange de un asezamant scolar sau de un cadru didactic ar trebui sa aiba libertatea de a discuta mai intai cu directorul asezamantului si cu cadrul didactic in cauza. Orice plangere adresata ulterior autoritatilor superioare ar trebui sa fie formulata in scris; textul ar trebui comunicat cadrului didactic in cauza.

Examinarea plangerilor ar trebui sa fie facuta de o asemenea maniera, incat cadrele didactice in cauza sa aiba toate posibilitatile de a se apara si ca sa nu se faca publica situatia in discutie.

Art. 69 - Fiind stiut ca dascalii ar trebui sa vegheze cu cea mai mare grija pentru a evita orice accident al elevilor sai, angajatorii cadrelor didactice ar trebui sa-i protejeze contra riscului de a plati daune-interese daca unii elevi sunt victime ale accidentelor, chiar la scoala sau in cursul activitatilor scolare dinafara scolii.

Art. 70 - Recunoscand ca statutul corpului didactic depinde intr-o mare masura de comportamentul dascalilor insisi, toate cadrele didactice ar trebui sa faca eforturi pentru a se confirma normelor superioare, pe cat posibil, in toate activitatile lor profesionale.

Art. 71 - Definirea si respectarea normelor profesionale aplicabile personalului didactic ar trebui sa fie asigurate cu concursul organizatiilor dascalilor.

Art. 72 - Personalul didactic si organizatiile acestuia ar trebui sa caute sa coopereze pe deplin cu autoritatile, in interesul elevilor, al invatamantului si al colectivitatii.

Art. 73 - Codul etic sau de conduita ar trebui sa fie stabilit de catre organizatiile cadrelor didactice, codurile de acest gen contribuind din plin la asigurarea prestigiului profesiunii si la indeplinirea sarcinilor profesionale conform unor principii acceptate.

Art. 74 - Cadrele didactice ar trebui sa fie dispuse pentru a participa la activitati extrascolare in interesul elevilor si al adultilor.

Relatii intre cadrele didactice si ansamblul invatamantului

Art. 75 - Pentru ca si cadrele didactice sa poata sa se achite de indatoririle lor, autoritatile ar trebui sa stabileasca si sa aplice regulat o procedura de consultare a organizatiilor personalului didactic asupra problemelor ce tin de politica invatamantului, de organizarea scolara si de toate schimbarile survenite in invatamant.

Art. 76 - Autoritatile si cadrele didactice ar trebui sa recunoasca importanta participarii cadrelor didactice, prin intermediul organizatiilor lor sau prin alte mijloace, fata de eforturile vizand ameliorarea calitatii invatamantului, cercetarilor pedagogice ca si punerea la punct si difuzarea noilor metode imbunatatite.

Art. 77 - Autoritatile ar trebui sa inlesneasca constituirea si activitatea grupelor de studii insarcinate sa incurajeze, in fiecare asezamant sau intr-un cadru mai larg, cooperarea dascalilor de aceeasi disciplina, si sa tina cont de parerile si sugestiile acestor grupuri.

Art. 78 - Personalul administrativ si intregul personal insarcinat cu diverse functii legate de invatamant ar trebui sa faca eforturi de a stabili bune relatii cu cadrele didactice, care ar trebui sa adopte aceeasi atitudine in privinta lor.

Drepturile cadrelor didactice

Art. 79 - Ar trebui sa incurajeze participarea cadrelor didactice la viata sociala si publica in interesul cadrelor didactice, al invatamantului si al societatii in intregime.

Art. 80 - Cadrele didactice ar trebui sa fie libere de a-si exercita drepturile civice de care se bucura toti cetatenii si ar trebui sa fie eligibili pentru insarcinari publice.

Art. 81 - Cand o insarcinare publica constrange cadrul didactic sa-si paraseasca postul, el ar trebui sa-si pastreze drepturile de vechime ca si de pensie si sa poata, la expirareaMandatului, sa-si reia postul si sa obtina un post echivalent.

4 Reglementarea Profesiei de Cadru Didactic

potrivit legislatiei actuale din Romania

Profesorii ar putea avea un cod etic, din anul scolar 2010/2011, stipulat in legea privind statutul personalului didactic. Acesta le va interzice sa faca meditatii cu proprii elevi si va exclude relatiile sexuale cu acestia, indiferent daca scolarii sunt minori sau majori. Deontologia profesionala a profesorilor ar putea fi stabilita prin lege, in anul scolar 2010/2011, daca proiectele legislative initiate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului vor fi aprobate de Parlament. Noul statut al personalului didactic stipuleaza clar interzicerea hartuirii sexuale si a relatiilor sexuale cu elevii, inclusiv a relatiilor consensuale, indiferent daca elevii sunt minori sau majori si interzicerea oricaror forme abuzive de autoritate.

Potrivit proiectului, in relatiile cu elevii, personalul didactic are obligatia de a asigura ocrotirea sanatatii fizice, psihice si morale a elevilor prin supravegherea permanenta a acestora pe tot parcursul activitatilor in scoala, cat si in cadrul activitatilor in afara acesteia, in vederea asigurarii securitatii tuturor celor implicati in aceste actiuni. Proiectul legislativ mai prevede interzicerea agresiunilor fizice asupra elevilor, sub orice forma, asigurarea protectiei fiecarui elev prin denuntarea oricaror forme de violenta fizica si verbala, a oricarei forme de discriminare, abuz, neglijenta sau de exploatare a elevilor si excluderea oricaror forme de defaimare si abuz (fizic, sexual, emotional, verbal sau spiritual). De asemenea, profesorilor le este interzisa fraudarea examenelor de orice tip contra bani, obiecte sau servicii, solicitarea de catre personalul didactic a unor sume de bani sau cadouri, in vederea obtinerii de catre elevi a unor rezultate scolare incorecte, traficul de influenta si favoritismul in procesul de evaluare, colectarea de fonduri de la elevi sau de la parintii acestora pentru cadouri sau pentru protocolul destinat cadrelor didactice antrenate in organizarea si desfasurarea unor activitati de evaluare. Mai mult, cadrelor didactice le sunt interzise meditatii cu proprii elevi, contra unor avantaje materiale. In ceea ce priveste principiile si normele de conduita obligatorii ale personalului didactic in relatiile cu elevii, profesorii vor fi obligati sa se ingrijeasca de asigurarea libertatii de exprimare a elevului, de excluderea din relatiile cu elevii a oricarei forme de discriminare, acordarea cu obiectivitate si profesionalism a calificativelor si a notelor si respectarea demnitatii si excluderea abuzurilor de orice fel in raport cu elevii. Profesorii vor fi obligati prin lege sa dea dovada de exigenta, corectitudine si coerenta comportamentala, sa acorde o atentie diferentiata in functie de nevoile educative ale fiecarui elev. De asemenea, in exercitarea activitatilor didactice personalului didactic ii este interzis consumul de alcool, organizarea pariurilor si a jocurilor de noroc sau utilizarea de materiale informative interzise. Sanctiunile pentru nerespectarea acestor prevederii pornesc de la avertismente si pot duce chiar si la desfacerea disciplinara a contractului de munca.