Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AdministratieDrept


STRUCTURA, INVESTITURA, ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA GUVERNULUI

Administratie



+ Font mai mare | - Font mai mic



STRUCTURA, INVESTITURA, ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA GUVERNULUI

&3. Structura Guvernului potrivit Constitutiei Romaniei din 1991

Articolul 102 (3) dispune ca Guvernul este alcatuit din prim-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organica.



Constatam ca, din punctul de vedere al categoriilor de membri ai Guvernului, dispozitia are in vedere doua astfel de categorii si anume:

- membri ai Guvernului stabiliti de Constitutie, si aici intra primul ministru si ministrii;

- membri ai Guvernului stabiliti prin lege organica, fiind vorba despre legea privind organizarea si functionarea Guvernului.

Astfel, articolul 3 din Legea nr. 90/2001 adauga la categoriile de membri ai Guvernului pe care ii recunoaste si Constitutia si categoria ministrilor delegati, cu insarcinari speciale pe langa primul ministru, prevazuti in lista Guvernului prezentata Parlamentului pentru acordarea votului de incredere. Din formularea acestui articol nu rezulta care sunt insarcinarile speciale pe care le au ministrii delegati pe langa primul ministru. Apreciem, in consens cu o opinie exprimata in literatura de specialitate ca definirea acestor insarcinari revine exclusiv primului-ministru, nici o alta autoritate publica nefiind competenta pentru a contesta continutul insarcinarilor speciale.[1]

In jurisprudenta Curtii Constitutionale s-a pus problema constitutionalitatii unor functii de membru al Guvernului. Prin Deciziile nr. 88/03 03 2004[2] si nr. 89 din 03 03 2004 in temeiul art. 146 lit.a) din Constitutie, Curtea Constitutionala s-a pronuntat asupra constitutionalitatii art. 1 pct. 2 din Legea de modificare a Legii nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului si a ministerelor referitoare la posibilitatea ca din Guvern sa faca parte si ministri de stat, ministri delegati cu insarcinari speciale pe langa primul-ministru, alaturi de ministri. Autorii acestei sesizari au considerat ca prevederile legale respective sunt contrare art. 102 din Constitutie care reglementeaza structura Guvernului si care nu recunosc functia de ministru de stat. Practic, prin prevederea din lege care o consacra se completeaza componenta Guvernului cu aceasta functie si se creeaza o ierarhie in randul membrilor Guvernului, ceea ce excede literei si spiritului legiuitorului constituant. Prin decizia pronuntata, Curtea a constatat constitutionale prevederile legale criticate, invocand, printre altele, faptul ca legiuitorul constituant a reglementat modul de alcatuire a Guvernului intr-o maniera supla, care sa permita acestei autoritati publice sa propuna o structura in raport de programul de guvernare. S-a adus, de catre Guvern, in punctul de vedere exprimat, si argumentul ca potrivit art. 117 alin. (1) din Constitutie, ministerele se infiinteaza, organizeaza si functioneaza potrivit legii, ceea ce s-a si intamplat.

&4. Investitura Guvernului potrivit Constitutiei Romaniei din 1991, revizuita si republicata

Sediul materiei il reprezinta articolul 85 (1) coroborat cu articolul 103 si articolul 104 din Constitutie.

Din coroborarea acestor dispozitii constitutionale desprindem urmatoarele faze in ceea ce priveste realizarea investiturii Guvernului[5]:

a) Desemnarea, de catre Presedinte, a candidatului pentru functia de prim ministru.

Pentru a desemna un asemenea candidat, Constitutia ii impune Presedintelui o consultare politica, aceasta putand viza:

- fie partidul care are majoritatea absoluta in Parlament, in cazul in care exista un partid care detine o astfel de majoritate;

- fie toate partidele reprezentate in Parlament, in cazul in care o asemenea majoritate nu exista.

b) Alcatuirea echipei guvernamentale si a programului de guvernare

Candidatul desemnat are la indemana un interval de zece zile, in interiorul caruia sa realizeze cele doua elemente care vor fi prezentate in fata Parlamentului si pentru care se va solicita votul de incredere, respectiv echipa si programul de guvernare.

Acest termen de zece zile nu este unul de decadere, el are o anumita semnificatie in ceea ce priveste necesitatea de a se alcatui, intr-un timp optim, un Guvern legal si legitim care sa conduca treburile tarii, dar asta nu poate insemna ca depasirea lui ar atrage imposibilitatea de a fi solicitat si respectiv, acordat, votul de incredere[6].

El reprezinta "limita de la care Presedintele Romaniei poate retrage candidatului mandatul acordat, spre a incepe noi negocieri"[7]

c) Solicitarea votului de incredere din partea Parlamentului de catre candidatul la functia de prim ministru.

Candidatul la functia de prim ministru are la indemana, cum spuneam, un termen de 10 zile, in interiorul caruia trebuie sa realizeze doua lucruri:

- sa alcatuiasca programul si lista viitorului Guvern;

- sa se adreseze Parlamentului, dupa ce primul obiectiv al acestei perioade a fost atins, pentru a-i solicita votul de investitura.

Dupa cum prevede expres articolul 103 (3), votul de incredere al Parlamentului se acorda asupra programului si a intregii liste a Guvernului. Consideram si noi, in acord cu o opinie exprimata in doctrina de specialitate, ca Parlamentul nu are posibilitatea, cu ocazia acordarii votului de incredere, sa conteste lista Guvernului propusa de candidatul la functia de prim-ministru, deoarece , potrivit articolului 103(2) din Constitutie, acesta cere, in termen de 10 zile, votul de incredere asupra programului si a intregii liste a Guvernului.[8]

Acordarea votului de incredere din partea Parlamentului reunit in sedinta comuna impune realizarea majoritatii absolute de jumatate plus unu din numarul total al parlamentarilor din cele doua Camere.

Acordarea votului de incredere atrage dupa sine urmatoarele consecinte:

- programul se transforma in program politic oficial de guvernare;

- lista de propuneri privind viitoarea echipa guvernamentala, nominalizata in hotararea Parlamentului de acordare a votului de investitura devine obligatorie pentru Presedinte, caruia ii revine sarcina ca, printr-un decret, sa numeasca Guvernul.

Parlamentul are la indemana un termen de 60 de zile, in interiorul caruia el poate sa acorde votul de incredere viitorului Guvern. El nu este astfel obligat sa acorde votul de incredere primei variante propuse de candidatul la functia de prim ministru. Parlamentul poate, in aceste 60 de zile, sa refuze doua solicitari de investitura. Daca face acest lucru si daca au trecut 60 de zile de la prima solicitare, Presedintele este in drept, potrivit articolului 89 din Constitutie, sa dizolve Parlamentul.

d) Numirea Guvernului de catre Presedintele Romaniei si depunerea juramantului de credinta

Ultima etapa in derularea procedurii constitutionale de investire a Guvernului este numirea Guvernului de catre Presedintele Romaniei. Aceasta se face pe baza votului de incredere acordat de Parlament, ceea ce este apreciat in literatura de specialitate a reprezenta manifestarea unei competente legate.[9]Aceasta inseamna ca Presedintele nu ar putea refuza numirea, el este obligat sa o faca, deoarece nu implica posibilitatea unei aprecieri de oportunitate sau de alta natura.

Emiterea decretului prezidential de numire atrage dupa sine urmatoarele consecinte:

- depunerea juramantului, in fata Presedintelui, de catre membrii Guvernului.

In ceea ce priveste continutul juramantului, este vorba de juramantul prevazut de articolul 82 din Constitutie, pe care il depune in fata Parlamentului Presedintele ales, a carui alegere a fost validata de Curtea Constitutionala.

- de la data depunerii juramantului, Guvernul, in intregul sau, si fiecare membru in parte, isi exercita mandatul, potrivit articolului 104 (2) din Constitutie.

&5. Mandatul Guvernului potrivit Constitutiei Romaniei din 1991

Sediul materiei il regasim in articolul 104 coroborat cu articolul 110 din Constitutie.

Potrivit acestor doua texte, mandatul Guvernului, in intregul sau, si al fiecarui membru in parte, incepe de la depunerea juramantului si dureaza pana la data validarii alegerilor parlamentare generale.

Aceasta reprezinta situatia tipica, a carei intindere este corespunzatoare limitelor de functionare a Parlamentului[11].

In ceea ce priveste situatia atipica, ea presupune incetarea mandatului Guvernului inainte de data validarii alegerilor parlamentare generale, fiind vorba despre urmatoarele doua situatii:

a) prin demiterea Guvernului, ca urmare a retragerii increderii acordate Guvernului, retragere care poate opera fie potrivit articolului 113 (motiunea de cenzura), fie potrivit articolului 114 (angajarea raspunderii Guvernului).

b) atunci cand primul ministru se afla intr-una din situatiile prevazute de articolul 106 ori este in imposibilitatea de a-si exercita atributiile mai mult de 45 de zile.

Constatam ca daca prima situatie atipica priveste Guvernul in intregul sau, caruia i-a fost retrasa increderea "in bloc", asa cum i-a fost acordata, cea de-a doua situatie priveste persoana sefului Guvernului, astfel incat, modificarile intervenite in statutul acestuia pot determina incetarea mandatului Guvernului insusi.

Mandatul Guvernului poate inceta atunci cand Primul Ministru se afla intr-una dintre urmatoarele situatii:

- i-a incetat mandatul potrivit articolului 106, care prevede situatiile cand poate inceta mandatul unui membru al Guvernului, fiind vorba despre: demisie, revocare, pierderea drepturilor electorale, interventia unei stari de incompatibilitate ori alte cazuri pe care legea le poate prevede[12].

- este in imposibilitate de a-si exercita mandatul, care se prelungeste mai mult de 45 de zile.

Daca a fost depasit acest termen maxim de 45 de zile, intervine demisia Guvernului. Primul ministru, dupa cele 45 de zile, isi va relua atributiile, dar nu ca prim ministru al unui Guvern in exercitarea mandatului, ci ca prim ministru al unui Guvern demisionar, insarcinat numai cu indeplinirea actelor necesare pentru administrarea treburilor publice.

&6. Statutul membrilor Guvernului

Dupa cum am mai aratat, articolul 102 (3) prevede ca Guvernul este format din primul ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organica.

I. Conditii pentru functia de membru al Guvernului

1) Actuala Constitutie a Romaniei impune, in mod implicit, printre conditiile impuse membrului Guvernului si pe aceea de a avea drepturi electorale.

Legea organica nr. 90/2001, in articolul 2, arata ca pot fi membri ai Guvernului persoanele care:

- au numai cetatenia romana si domiciliul in Romania;

- se bucura de exercitiul drepturilor electorale;

- nu au suferit condamnari penale;

- nu se gasesc in cazurile de incompatibilitate prevazute de articolul 4 (1).

2) O alta categorie de conditii, impusa pentru functia de membru al Guvernului, este cea consacrata de articolului 16(3) din Constitutie, respectiv conditia cetateniei romane si a domiciliului in Romania.

Aceasta conditie se regaseste si in art.2 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului.

3) Conditia ca persoana sa nu fi suferit condamnari penale

Constatam ca legea impune interdictia potrivit careia membrul Guvernului sa nu fi suferit nici o condamnare penala, indiferent de felul condamnarii.

4) Conditia ca persoana sa nu se afle intr-o situatie de incompatibilitate prevazuta de articolul 4 (1) din Legea nr. 90/2001[13].

Articolul 105 din Constitutie si articolul 2 din Legea nr. 90/2001 impune o a doua conditie pentru a putea fi membru al Guvernului, si anume inexistenta unei stari de incompatibilitate.

Potrivit articolului 105 incompatibilitatile pot fi, din punctul de vedere al izvorului care le consacra, de doua feluri:

a) incompatibilitati de ordin constitutional;

b) incompatibilitati de ordin legal

a)Incompatibilitatile de ordin constitutional

a) Potrivit articolului 105, incompatibilitatile de ordin constitutional privesc:

- functiile publice de autoritate, cu admiterea unei singure exceptii, cea de parlamentar.

functiile de reprezentare profesionala salarizata in cadrul organizatilor cu scop comercial.

Prin notiunea de "functie publica de autoritate" trebuie sa intelegem orice persoana care apartine unui organ de conducere dintr-o autoritate publica, sau o structura a acesteia, precum si membrii organelor alese prin sufragiu universal, egal, direct, secret si liber exprimat (primari, consilieri locali sau judeteni ).

b) Incompatibilitatile de ordin legal

Potrivit articolului 84 din Legea nr. 161/2003, Cartea I, Titlul IV, functia de membru al Guvernului este incompatibila cu:

a) exercitarea altei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de deputat sau de senator ori a altor situatii prevazute de Constitutie;

b) exercitarea unei functii de reprezentare profesionala salarizata in cadrul organizatiilor cu scop comercial;

c) exercitarea functiei de presedinte, vicepresedinte, director general, administrator, membru al Consiliului de Administratie ori de cenzor la societatile comerciale, inclusiv bancile sau alte institutii de credit, societatile de asigurare si cele financiare, precum si la institutiile publice;

d) functia de presedinte sau de secretar al Adunarilor Generale ale actionarilor sau asociatilor la societatile comerciale.

e) functia de reprezentant al statului la adunarile generale ale societatilor comerciale prevazute la litera c).

f) functia de manager sau membru al Consiliilor de Administratie ale regiilor autonome, companiilor sau societatilor nationale;

g) calitatea de comerciant persoana fizica;

h) calitatea de membru al unui grup de interes economic;

i) o functie publica incredintata de un stat strain, cu exceptia acelor functii prevazute in acordurile si conventiile la care Romania este parte.

Incompatibilitatile pentru functia de membru al Guvernului au suferit astfel unele modificari in timp, iar constatarea unei asemenea situatii revine primului ministru. Legislatia actuala este insa deficitara deoarece nu precizeaza care este procedura aplicabila primului-ministru, respectiv cine este autorizat sa constate faptul ca acesta se afla intr-o stare de incompatibilitate descrisa de Legea nr. 161/2003.

II. Incetarea functiei de membru al Guvernului

a) Potrivit articolului 106, coroborat cu articolele 85 si 104, incetarea functiei de membru al Guvernului are loc prin:

- demisie, care intervine ca urmare a vointei exclusive a titularului functiei, ceea ce atrage declansarea procedurii pentru investirea unui nou membru al Guvernului

revocarea este cea de-a doua modalitate prevazuta de lege, care intervine, potrivit articolului 85 (2), in caz de remaniere guvernamentala. Cum se arata in doctrina, revocarea intervine intr-o situatie normala si nu are caracter de sanctiune, ea avand o legitimitate politica

- pierderea drepturilor electorale, care poate interveni ca sanctiune penala complementara (articolul 64 litera "a" din Codul penal), dar si in cazul pierderii indirecte a acestor drepturi prin punerea sub interdictie, intervenita ca urmare a pierderii discernamantului ori ca urmare a starii de debilitate sau alienatie mintala stabilite judecatoreste (articolul 142 din Codul familiei) ;

- interventia unei stari de incompatibilitate, prevazuta expres de art. 105;

- decesul;

- alte cazuri stabilite prin lege.

b) Potrivit articolului 107 (2), incetarea functiei de membru al Guvernului mai are loc in cazul in care acesta este in imposibilitate de a-si exercita atributiile mai mult de 45 de zile, depasirea acestui termen atragand incetarea functiei de membru al Guvernului. In perioada in care se afla in imposibilitatea exercitarii functiei, intervine interimatul, primul ministru urmand sa aleaga un alt membru care sa detina functia de ministru interimar in locul celui aflat in imposibilitate de a-si exercita atributiile.

c) Potrivit articolelor 113 si 114, incetarea functiei de membru al Guvernului mai poate avea loc in situatia in care este adoptata o motiune de cenzura, care atrage demiterea Guvernului in ansamblul sau, deci incetarea calitatii de membri ai Guvernului pentru toti cei care alcatuiesc organul executiv demis.

d) In conformitate cu articolul 16 (3) desprindem concluzia ca incetarea functiei de membru al Guvernului mai poate interveni:

- in cazul pierderii cetateniei romane;

- in cazul in care membrul Guvernului nu mai locuieste in Romania.

In conformitate cu prevederile articolului 5 din Legea nr. 90/2001, incetarea functiei de membru al Guvernului are loc prin demisie, revocare, pierderea drepturilor electorale, interventia unei stari de incompatibilitate, decesul sau demiterea in conditiile prevazute de art. 8 (2)[17].

III. Suspendarea din functia de membru al Guvernului

Sediul materiei il regasim in articolul 109 (2) care consacra doua tipuri de suspendare, respectiv suspendarea care poate fi dispusa de Presedintele Romaniei, in cazul in care s-a cerut urmarirea penala impotriva unui membru al Guvernului, si suspendarea de drept, care intervine in cazul in care a fost trimis in judecata un membru al Guvernului.

Din punctul de vedere al naturii sale juridice, suspendarea nu reprezinta o modalitate de incetare a mandatului unor membri ai Guvernului, ci o intrerupere in exercitarea unui mandat, care poate in final sa atraga incetarea acestuia, sau poate determina reluarea prerogativelor, in cazul in care se dovedeste ca acuzele aduse persoanelor in cauza sunt nefondate.

Se identifica doua momente si doua tipuri de suspendare:

- in cazul in care s-a cerut urmarirea penala, poate interveni suspendarea dispusa de Presedintele Romaniei.

- in cazul in care membrul de Guvern a fost trimis in judecata, intervine suspendarea de drept a acestuia, in temeiul textului constitutional care dispune ca "Trimiterea in judecata a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din functie".

&7. Statutul primului ministru

a) Primul ministru este sef al Guvernului, articolul 107 (1) teza intaia prevazand ca Primul ministru conduce Guvernul[18].

b) Primul ministru are misiunea de a coordona activitatea membrilor Guvernului, insa cu obligatia sa respecte atributiile care revin fiecaruia.

c) Primului ministru ii revine misiunea de a prezenta celor doua Camere ale Parlamentului rapoarte si declaratii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate, si raspunde la intrebarile si interpelarile care ii sunt adresate de catre deputati si senatori.

d) Solicita Presedintelui sa participe la unele sedinte ale Guvernului, atunci cand se discuta probleme de interes national privind politica externa, apararea tarii, asigurarea ordinii publice.

e) Propune Presedintelui revocarea si numirea unor membri ai Guvernului, in caz de vacanta a postului sau de remaniere guvernamentala.

f) Contrasemneaza unele din decretele Presedintelui, potrivit articolului 100 din Constitutie.

Potrivit textului constitutional si al articolului 17 din Legea nr. 90/2001, contrasemnarea priveste acele decrete pentru care articolul 100 impune obligatia contrasemnarii.

g) Semneaza hotararile si ordonantele adoptate de Guvern, care sunt contrasemnate de ministrii care au sarcina punerii lor in executare.

h) Reprezinta Guvernul Romaniei in relatiile acestuia cu Parlamentul, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Curtea Constitutionala, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Ministerul Public, celelalte autoritati si institutii publice, partidele si aliantele politice, sindicatele, cu alte organizatii neguvernamentale precum si in relatiile internationale[19].

j) Este vicepresedintele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si exercita toate atributiile care deriva din aceasta calitate.

k) Primul ministru numeste si elibereaza din functie, in conformitate cu articolul 15 din Legea nr. 90/2001, urmatoarele categorii de persoane:

- conducatorii organelor de specialiatate din subordinea Guvernului, cu exceptia persoanelor care au calitatea de membru al Guvernului, conform articolului 3 alin. (1);

- secretarul general si secretarii generali adjuncti ai Guvernului, in cazul utilizarii acestor functii;

- personalul din cadrul aparatului de lucru al primului minsitru;

- secretarii de stat;

- alte persoane care indeplinesc functii publice, in conditiile prevazute de lege[20].

&8. Organizarea si functionarea Guvernului

I. Aparatul de lucru al Guvernului

Aparatul de lucru al Guvernului este constituit, in conformitate cu articolul 21 din Legea nr. 90/2001, din :

a) corpul de consilieri al primului ministru;

b) corpul de control al primului ministru;

c) aparatul tehnic al corpului de consilieri;

d) cabinetul primului ministru;

e) cancelaria primului ministru;

f) compartimentul cu probleme speciale;

g) compartimentul documente secrete;

h) compartimentul care asigura protocolul primului ministru.

Atributiile aparatului de control se stabilesc prin decizie a primului ministru.

Activitatea corpului de consilieri, ca si a aparatului tehnic al acestuia, este coordonata de un consilier caruia i-a fost delegata o asemenea atributie, prin decizie a primului ministru.

Se impune a se preciza si faptul ca persoanelor care constituie aparatul tehnic al primului ministru nu li se aplica prevederile legii privind statutul functionarului public.

Articolul 22 din aceeasi lege cadru prevede ca la nivelul Guvernului exista si functioneaza un Secretariat General, condus de un Secretar General, care poate avea rang de ministru, ajutat de unul sau mai multi secretari generali adjuncti, care pot avea rang de secretar de stat, numiti prin decizie a primului ministru.

&9. Atributiile Guvernului Romaniei

Vom analiza, in cele ce urmeaza, doua mari categorii de atributii, si anume:

A) Atributii prevazute de Constitutie

In aceasta prima categorie intra:

a) exercitarea initiativei legislative;

b) negocierea tratatelor internationale - articolul 91 (1) care prevede ca "Presedintele incheie tratate internationale, negociate de Guvern";

c) propune Presedintelui acreditarea si rechemarea reprezentantilor diplomatici ai Romaniei in alte state (articolul 91 alin 2);

d) propune Presedintelui infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice ale Romaniei (art. 91 alin 2 );

e) prezinta Parlamentului informatiile si documentele solicitate de cele doua Camere si de comisiile parlamentare, prin intermediul presedintilor lor (articolul 111 alin 1);

f) participarea la sedintele Parlamentului , la care "are acces" potrivit articolului 111 (2) sau, in mod obligatoriu, cand li se solicita prezenta;

g) sesizeaza Curtea Constitutionala cu privire la aspectele de neconstitutionalitate pe care apreciaza ca le prezinta legile, inainte de a fi promulgate de catre Presedintele Romaniei (articolul 146 litera "a")[21];

h) exercita o putere normativa primara, rod al delegarii legislative, concretizata in capacitatea de a emite acte care inlocuiesc legile, respectiv Ordonantele de Guvern (articolele 108 si 115);

j) numeste prefectul, potrivit articolului 123 (1) din Constitutie;

i) potrivit articolului 97 (2), in termen de trei luni de la data la care a intervenit vacanta functiei de presedinte, ia masuri pentru a organiza alegeri pentru un nou Presedinte;

j) Guvernul si ministerele, cu avizul Curtii de Conturi, pot infiinta organe de specialitate, in subordinea lor, numai daca legea le recunoaste expres aceasta competenta.

B) Functiile si atributii prevazute de legea cadru

Se impune mai intai sa facem diferenta intre functiile Guvernului si atributiile acestuia.

In ceea ce priveste functiile Guvernului, ele isi afla reglementarea in articolul 1 (5) si este vorba despre urmatoarele functii:[22]

a) functia de strategie, prin care se asigura elaborarea strategiei de punere in aplicare a Programului de guvernare;

b) functia de reglementare prin care se asigura elaborarea cadrului normativ si institutional necesar in vederea realizarii obiectivelor strategice;

c) functia de administrare a proprietatii statului, prin care se asigura administrarea proprietatii publice si private a statului, precum si gestionarea serviciilor pentru care statul este responsabil;

d) functia de reprezentare, prin care se asigura, in numele statului roman, reprezentarea pe plan intern si extern;

e) functia de autoritate de stat, prin care se asigura urmarirea si controlul aplicarii si respectarii reglementarilor in domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale, precum si in domeniile economic si social si al functionarii institutiilor si organismelor care isi desfasoara activitatea in subordinea sau sub autoritatea Guvernului.

Articolul 11 din Legea nr. 90/2001 stabileste urmatoarele atributii ale Guvernului:

a) exercita conducerea generala a administratiei publice[23];

b) initiaza proiecte de lege si le supune spre adoptare Parlamentului;

c) adopta hotarari pentru organizarea executarii legilor; ordonante in temeiul unei legi speciale de abilitare si ordonante de urgenta potrivit articolului 115(4) din Constitutie;

d) asigura executarea de catre autoritatile administratiei publice a legilor si a celorlalte dispozitii normative date in aplicarea acestora;

e) elaboreaza proiectele de lege a bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat si le supune spre adoptare Parlamentului;

f) aproba strategiile si programele de dezvoltare economica a tarii, pe ramuri si domenii de activitate;

g) asigura realizarea politicii in domeniul social potrivit Programului de guvernare;

h) asigura apararea ordinii de drept, a linistii publice si sigurantei cetateanului, precum si a drepturilor si libertatilor cetatenilor, in conditiile prevazute de lege;

i) aduce la indeplinire masurile adoptate, potrivit legii, pentru apararea tarii, scop in care organizeaza si inzestreaza fortele armate;

j) asigura realizarea politicii externe a tarii si, in acest cadru, integrarea Romaniei in structurile europene si internationale;

k) negociaza tratatele, acordurile si conventiile internationale care angajeaza statul roman; negociaza si incheie, in conditiile legii, conventii si alte intelegeri internationale la nivel guvernamental;

l) conduce si controleaza activitatea ministerelor si a celorlalte organe centrale de specialitate din subordinea sa;

m) asigura administrarea proprietatii publice si private a statului;

n) acorda si retrage cetatenia romana, in conditiile legii, aproba renuntarea la cetatenia romana, in aceleasi conditii;

o) infiinteaza, cu avizul Curtii de Conturi, organe de specialitate in subordinea sa;

p) coopereaza cu organismele sociale interesate in indeplinirea atributiilor sale;

r) indeplineste orice alte atributii prevazute de lege sau care decurg din rolul si functiile Guvernului.

&10. Functionarea Guvernului

In ceea ce priveste functionarea Guvernului, semnalam faptul ca forma de lucru a acestuia, consacrata de Legea nr. 90/2001, este sedinta, care are caracter saptamanal sau ori de cate ori este nevoie.

Convocarea si conducerea sedintei se face de catre primul ministru. Atunci cand la sedinte participa si presedintele, acestea sunt prezidate de seful statului.

Credem ca s-a vrut sa se consacre, prin cele doua notiuni diferite, si doua institutii diferite: conducerea este un atribut al sefului organului colegial, care este primul ministru, din care deriva si altele, exemplu semnarea actelor emise de Guvern in sedinta respectiva si prezidarea care apartine sefului statului, care este in acelasi timp si sef al executivului, ca si Guvernul insusi, care nu exclude conducerea si nici nu schimba natura juridica a sedintelor la care participa.

La sedintele de Guvern regasim doua categorii de participanti:

- cei a caror participare este obligatorie: membrii Guvernului, Secretarul General al Guvernului, care participa de drept;

- cei care au fost invitati sa participe, respectiv: secretarii de stat, alti invitati a caror prezenta se apreciaza a fi necesara[24], Presedintele.

Cvorumul de sedinta este egal cu majoritatea ceruta de lege pentru votarea actelor, fiind vorba despre jumatate plus unu din numarul membrilor Guvernului.

Legea impune ca dezbaterile din cadrul sedintelor de Guvern, modul de adoptare a actelor acestuia precum si al oricaror alte masuri stabilite, sa se inregistreze pe banda magnetica si sa se consemneze in stenograma sedintei, certificata de secretarul general al Guvernului.

Cat priveste activitatea primului ministru, aceasta se prezinta ca o activitatea continua[25], neintrerupta, prin intermediul careia acesta isi realizeaza statutul de sef al Guvernului si coordonator al activitatii celorlalti membri ai acestuia.



Radu Carp, Limitele Constitutiei. Noi evolutii normative si mecanisme politice privind locul Guvernului in cadrul autoritatilor publice, articol aparut in lucrarea Reformele administrative si judiciare in perspectiva integrarii europene, Sectiunea pentru stiinte juridice si administrative, Caietul Stiintific nr. 6/2004, Institutul de Stiinte Administrative "Paul Negulescu", p..67-68.

M. Of.al Romaniei, Partea I nr. 226 din 15/03/2004

M. Of. al Romaniei, Partea I nr. 226 din 15/03/2004

M. Of. al Romaniei, partea I nr. 164 din 2 aprilie 2001

Cu privire la modul de votare a procedurii constitutionale de investire a Guvernului, a se vedea si Antonie Iorgovan, Odiseea Elaborarii Constitutiei, op. cit., p. 233-239, capitolul IV, sectiunea "Cum s-a accentuat regimul parlamentar in ceea ce priveste investitura Guvernului" si capitolul III, p. 508-509.

Antonie Iorgovan, Tratat, op. cit., vol I, ed. 4, p. 381; Ioan Santai, op. cit., p. 154

Mihai Constantinescu si Antonie Iorgovan, in Mihai Constantinescu, Ion Deleanu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Florin Vasilescu, Ioan Vida, op. cit., p. 229; Antonie Iorgovan, in Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Elena Simina Tanasescu, op. cit., p. 165.

Radu Carp, Limitele Constitutiei. Noi evolutii normative si mecanisme politice privind locul Guvernului in cadrul autoritatilor publice, in Revista de drept public nr. 3/2004, p. 25.

IOAN MURARU, MIHAI CONSTANTINESCU- Drept parlamentar, Editura Actami, Bucuresti, 1999, p. 283.

EMIL BILAN- Institutii administrative, Ed. C.H. Beck,Bucuresti, 2008, p. 81.

Ioan Santai, op. cit., p. 157.

Este vorba despre Legea organica privind organizarea si functionarea Guvernului si de Legea privind responsabilitatea ministeriala.

Regimul incompatibilitatilor a fost modificat prin Legea nr. 161/2003, Cartea I, Titlul IV, Cap. III, Sectiunea a III-a.

Radu Carp, Limitele Constitutiei. Noi evolutii normative si mecanisme politice privind locul Guvernului in cadrul autoritatilor publice, art. cit., p. 30.

Ioan Santai, op. cit., p. 161.

Antonie Iorgovan, Tratat, op. cit., vol. I, ed. 4, p. 387.

Este vorba despre cazul in care un membru al Guvernului a fost condamnat penal printr-o hotarare judecatoreasca definitiva sau averea sa a fost declarata, in tot sau in parte, ca fiind dobandita in mod ilicit, printr-o hotarare judecatoreasca irevocabila, ceea ce atrage demiterea membrului respectiv al Guvernului de catre Presedintele Romaniei, la propunerea Primului ministru.

O dispozitie similara contine si articolul 13 din Legea nr. 90/2001.

Aceasta atributie este consacrata prin articolul 13 din Legea nr. 90/2001.

Constatam ca legea cadru nu epuizeaza sfera persoanelor pe care le numeste primul ministru, ca ea ingaduie ca si alte categorii, prevazute de reglementari speciale, sa fie numite de acesta.

Dreptul de a sesiza Curtea Constitutionala, in cadrul controlului de constitutionalitate anterior publicarii apartine Presedintelui Romaniei, unuia din presedintii celor doua Camere, Guvernului, Inalta Curte de Casatie si de Justitie, unui numar de cel putin 50 de deputati sau 25 de senatori.

Cristian Ionescu, Regimul politic in Romania, op. cit., p. 238.

In opinia noastra, este de discutat daca exercitarea conducerii generale a administratiei publice reprezinta o atributie sau o functie a Guvernului. In opinia noastra, ea reprezinta o functie a Guvernului, deoarece presupune un fascicul de mijloace prin intermediul carora se asigura conducerea generala a administratiei publice. De altfel, chiar Legea nr. 90/2001 legitimeaza aceasta teza, art. 28 alin.(1) prevazand ca "In realizarea functiei sale de conducere generala a administratiei publice, Guvernul exercita controlul ierarhic asupra ministerelor, organelor de specialitate din subordinea sa, precum si asupra prefectilor". Remarcam inconsecventa limbajului legii cadru, in articolul 11 vorbeste despre atributia de conducere generala a administratiei publice iar in articolul 28 vorbeste despre functia de conducere generala a administratiei publice.

Articolul 25 (3) prevede ca la sedintele Guvernului pot sa participe, in calitate de invitati, conducatori ai unor organe de specialitate din subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ai unor autoritati administrative autonome, precum si orice alte persoane a caror prezenta se apreciaza a fi utila, la solicitarea primului-ministru.

Ioan Santai, op. cit., p. 167.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2129
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved