STRUCTURA, ATRIBUTIILE SI PREGATIREA FORTELOR DE ORDINE PUBLICA

1. Structura fortelor de ordine si siguranta publica

Fortele de ordine si siguranta publica se compun din: forte principale, forte de sprijin, forte complementare si forte de exceptie.

Pentru a realiza o prezentare relevanta a institutiei politiei din cateva tari ale Uniunii Europene, este necesara abordarea flexibila a conceptului acesteia, deoarece organizarea statala diferita, existenta in aceste state, ar putea conduce la diferente in abordarea acestei problematici si realizarea studiilor propuse.

Exista o lipsa a unor analize comparative intre diferitele organizatii si structuri de politie din Europa. Desi exista anumite ghiduri de referinta in ceea ce priveste institutiile de aplicare a legii din intreaga lume (Andrade 1985, Kurian 1989), gradul de corectitudine al acestora sta, uneori, sub semnul intrebarii. Institutul Francez pentru inalte Studii in Domeniul Securitatii Interne (IHESI) a publicat (in limba franceza) o prezentare a situatiei in sase tari ale CE (Erbes et al 1992). in limba engleza, in schimb, nu exista o prezentare exhaustiva, comparativa si de actualitate a sistemelor de politie din tarile UE.

in fiecare tara, cercetarile desfasurate in vederea obtinerii de informatii generale legate de fortele de politie din tarile membre UE s-au lovit, in scurt timp, de dificultatea obtinerii unor date exacte, intrucat numai unele dintre fortele de politie din UE intocmesc rapoarte si dau publicitatii brosuri in care sunt detaliate activitatile proprii. Si din acestea lipsesc, insa, comentariile esentiale. in cazul unui studiu de acest gen, cea mai mare parte a informatiilor relevante, de substanta, pot fi obtinute prin intervievarea unor interlocutori ce ocupa pozitii-cheie si care, adesea, au putut si au dorit sa prezinte o imagine corecta.

Una dintre probleme s-a dovedit a fi stabilirea numarului de persoane care lucreaza in politiile din tarile UE, nici una dintre diferitele sursele nu parea sa detina monopolul credibilitatii.

Definitiile date politiei variaza de la tara la tara. Una dintre ele, care ar fi in acord cu majoritatea, afirma ca activitatea de politie "vizeaza reglementarea conflictelor sociale, iar politia reprezinta o autoritate de ordin social' (Reiner and Spencer1993). O alta definitie, care nu se bucura de aceeasi sustinere unanima, afirma ca politistii sunt "persoane autorizate de catre un grup sa reglementeze relatiile inter-personale din cadrul grupului, prin intermediul aplicarii fortei fizice' (Bayley-1985). Aceste definitii cu un caracter foarte general se pot aplica tuturor fortelor de politie. Unele definitii sau adaugiri pot parea ciudate politiilor din anumite tari; strategia urmata in prezentarea organizarii si delimitarii competentelor si atributiilor acestor structuri a fost de a defini, ca politie, orice institutie sau organizatie a carei activitate este numita ca atare propria tara.

AUSTRIA[1]

in contextul analizarii evolutiei ratei criminalitatii interne, Liese Prokop, ministrul federal de interne austriac, a prezentat recent un program pentru combaterea fenomenului infractional din Austria, care, in 2004, comparativ cu anul 2003, a inregistrat o crestere cu 0,06%.

Desi s-ar putea aprecia ca aceasta crestere nu este semnificativa, este de subliniat cresterea cu 50% a volumului criminalitatii in anul 2004 fata de anul 2000. Principalul motiv de ingrijorare, pentru opinia publica, il constituie infractionalitatea externa, produsa, cu precadere, de cetatenii tarilor central- si est-europene, precum si ai tarilor central-asiatice, aceasta fiind, in consecinta, o tema intens discutata de mediile din Austria.

Planul de actiune initiat de ministrul austriac de interne cuprinde:

o         elaborarea unor planuri speciale si specifice pentru fortele de ordine din fiecare land (necesitate impusa de marile variatii numerice si de speta pe care le inregistreaza infractionalitatea in cele noua landuri austriece);

o         monitorizarea atenta a evolutiei fenomenului infractional, pentru luarea unor contramasuri eficiente, stabilirea statisticii fenomenului infractional ca fiind principalul element de analiza a activitatii politiei, extinderea utilizarii echipamentului video pentru supravegherea zonelor publice, introducerea asa-numitelor ,,zone de protectie' (controlate video);

o         fuziunea dintre politie si jandarmerie va fi finalizata, avand ca efect imediat si direct, cresterea numerica a fortelor de ordine;

o       majorarea numarului de persoane care vor urma cursurile scolilor de politie;

o         marirea bugetului alocat (163 milioane euro), destinati, in special, inzestrarii

o         tehnice;

o         multiplicarea grupelor operative care vor fi folosite pentru combaterea criminalitatii stradale;

o         intensificarea controlului la frontiera externa a UE, inclusiv introducerea de unitati mobile de supraveghere;

o         organizarea unei banci genetice internationale (amprenta ADN), sustinerea eforturilor demarate, pe aceasta linie, de legistul austriac Richard Scheithauer, sef al directiei de specialitate din cadrul Interpol.

ELVETIA

In Elvetia, sarcinile ministerului de interne sunt indeplinite de Departamentul federal de justitie si politie (DFJP), care este organul central ce coordoneaza activitatea politiei: DFJP are urmatoarea structura:

a) Biroul federal al politiei (OFP) cu urmatoarele atributii: -identificarea grupurilor si persoanelor cu manifestari anti-democratice, care aduc atingerea statului de drept;

comertul cu carne vie; jocurile de noroc interzise; -paza si protectia demnitarilor, misiunilor diplomatice. in cadrul OFP functioneaza urmatoarele directii:

Biroul Central de Politie (BCP), care are in subordine:

-Biroul central de lupta impotriva crimei organizate

-Biroul central de lupta anti - drog.

Ministerul Public al Confederatiei (MPC), condus de procurorul general, care are urmatoarele atributii:

-Contraspionaj, combaterea terorismului si extremismului;

-Controlul informativ al cercurilor propagandistice (rasiale, fasciste, religioase).

Oficiul Federal pentru Straini (OFS), care desfasoara activitate contrainformativa la nivel cantonai, pentru supravegherea strainilor. Sarcinile OFS sunt:

-controlul intrarilor si iesirilor;

-eliberarea permiselor de sedere.

b) in componenta DFJP mai intra:

-Secretariatul general;'

-Serviciul de circulatie si de protectie a mediului.

Un rol deosebit de important il are Politia Cantonului Geneva, care are in compunere Politia de securitate si Jandarmeria.

Politia de securitate are in subordine: serviciul operational, centrul de informare-documentare, serviciul judiciar.

Serviciul operativ are in componenta: -sectiunea I: furturi, moravuri, droguri; -sectiunea a ll-a: securitate aeroporturi, infractiuni economice; -sectiunea a lll-a: investigatii speciale, contraspionaj, anti - terorism, securitate interna. Jandarmeria asigura paza si apararea obiectivelor rurale si urbane (gari, aeroporturi) si activitatea de transmisiuni.

FRANTA[2]

Ministerul de Interne, al Securitatii Interne si al Libertatilor Locale

- doua poluri, 5 misiuni -

De doua secole, Ministerul de Interne se afla in inima administratiei franceze; el asigura mentinerea si coeziunea institutiilor tarii in teritoriu. Modul sau de organizare, resursele sale materiale si umane reprezinta un instrument privilegiat al statului, pentru a garanta cetatenilor francezi exercitarea drepturilor, a obligatiilor si libertatilor reglementate de Constitutia celei de a V-a Republici. in prezent, cele cinci misiuni esentiale ale sale se regrupeaza in jurul acestor doua mari poluri.

Administrarea teritoriului

Sa asigurare reprezentarea si prezenta permanenta a Statului pe intreg
teritoriul national.

Sa garanteze integritatea institutiilor publice.

Sa vegheze asupra respectarii libertatilor locale si, a exercitarii competentelor colectivitatilor teritoriale in procesul de descentralizare.

Garantarea securitatii cetatenilor si a bunurilor

Aceste misiuni sunt executate de catre serviciile subordonate direct ministrului, de catre directiile generale, directiile specializate ale administratiei ministerului, iar desfasurarea lor este asigurata pe intreg teritoriul, de catre prefecturi si subprefecturi, politia nationala si securitatea civila. Activitatea acestora din urma, care, fiind confruntate cu realitatile franceze, se afla mai aproape de asteptarile cetatenilor, constituie dovada eforturilor de descentralizare intreprinse de catre stat.

Organigrama ministerului

Inspectia Generala a Administratiei (I.GA)

Institutul de Studii Superioare de Securitate Interna (I.H.E.S.I)

Serviciul de Informatii si Relatii Publice (S.I.R.P)

Centrul de Studii si Prognoza (C.E.P)

Delegatia pentru Afaceri Internationale (D.A.I)

Prefectul Evaluator

Biroul Cabinetului

Biroul Coduri si Securitate

Misiunea Arhivelor Nationale

Controlorul Financiar

Trei Directii Generale:

Directia Generala a Administratiei (D.G.A)

Directia Generala a Colectivitatilor Locale (D.G.C.L.)

Directia Generala a Politiei Nationale (D.G.P.N)

Patru Directii:

Directia Libertatilor Publice si Afaceri Juridice (D.L.P.A.)

Directia Apararii si a Securitatii Civile (D.D.S.C)

Directia Planificarilor, a Afacerilor Financiare si Imobiliare (D.P.A.F.I.)

Directia Transmisiuni si Informatica

Componentele Jandarmeriei

Jandarmeria mobila si Jandarmeria departamentala reprezinta doua subdiviziuni care constituie esentialul de forte ale institutiei.

Jandarmeria mobila

Constituita in escadroane (aproximativ 100 de oameni) repartizate pe intreg teritoriul francez, jandarmeria mobila participa la capacitatea operationala armata.

Cu peste 200 de zile de deplasare pe an, jandarmii mobili sunt mentinuti in stare de operativitate. Ei sunt solicitati sa se deplaseze pe intreg teritoriul metropolitan, in departamentele si teritoriile franceze de peste mari sau la misiuni internationale.

Daca principala lor misiune este mentinerea sau restabilirea ordinii, jandarmii mobili concureaza, in egala masura, la securitatea publica generala, consolidand unitatile jandarmeriei departamentale, de fiecare data cand sunt necesare mijloace importante de personal si materiale, (plan Orsec, cautarea de persoane, zonele si cartierele cu particularitate sensibila). Este, inca, cea care asigura buna derulare a marilor reuniuni de persoane (turul Frantei, cupa mondiala de fotbal) si migrarile sezoniere determinate de perioadele estivale sau hibernale (detasamente de coasta, intariri de munte).

Exista mai multe tipuri de escadroane ale Jandarmeriei mobile: escadroane mobile usoare, escadroane mixte V.B.R.G. sau escadroane blindate, din prima grupa blindata. Personalul motivat, avand o buna pregatire fizica, poate fi integrat intr-o echipa lejera de interventie. (E.L.I)

Echipele lejere de interventie

Plasate in mijlocul escadroanelor, echipele lejere de interventie sau plutoanele lejere de interventie (P.L.I), formate din jandarmi special antrenati pentru neutralizarea persoanelor periculoase, imprumuta mana forte Jandarmeriei departamentale, cu ocazia operatiunilor politiei judiciare; cu prilejul manifestarilor violente, ei procedeaza la arestarea celor care tulbura linistea publica si inlatura baricadele din centrul urban sau rural.

E.L.I participa la stagiul national de reciclare, tinut de instructorii de la divizia de perfectionare a Jandarmeriei mobile (D.P.G.M) din St. Astier.

Jandarmeria mobila: 129 escadroane, 17025 oameni.

Jandarmeria departamentala

Jandarmeria departamentala constituie punctul de contact intre jandarmi si populatie. Repartizata, in brigazi, pe intreg teritoriul francez, in cartiere, orase si sate, Jandarmeria departamentala este o forta de apropiere insarcinata cu securitatea publica.

Prezenta pe teren 24 h din 24, Jandarmeria departamentala este insarcinata cu toate misiunile traditionale ale jandarmeriei: politie, judiciara, politie administrativa si politie militara.

Brigazile de jandarmerie primesc reclamatiile, pun in aplicare ordinele magistratilor, efectueaza interventii urgente, constatari de accidente si furturi prin spargere, efectueaza anchete judiciare, etc.

Jandarmeria departamentala dispune de unitati specializate: Plutonul de supraveghere si interventie al jandarmeriei (P.S.I.G.)

Atasate companiilor, supravegheaza zonele atinse in mod particular de delincventa. Patrulele P.S.I.G. completeaza munca brigazilor de zi si de noapte. In caz de nevoie, le acorda o sustinere rapida, pentru a face fata evenimentelor grave.

Echipele, Brigazile si Sectiunile de cautare (E.R., B.R., B.R.D., S.R.):

Atasate companiilor, gruparilor sau legiunilor, aceste unitati se consacra, in mod exclusiv, misiunilor de politie judiciara. Asista brigazile inca de la anchetele judiciare importante si sunt sesizate la anchetele ce necesita investigatii mai indelungate. Muncind in tinuta militara sau civila, la ordin, si pentru misiunile precizate, ele dispun de mijloace specifice (materiale si vehicule de identificare criminala, vehicule obisnuite si de supraveghere, material radio si informatic etc).

Brigada de prevenire a delicventei juvenile (B.P.D.J.):

Aceasta unitate lucreaza in cartierele "sensibile'. Este vorba indeosebi de ajutorarea minorilor in dificultate. in mod egal, isi dau concursul Brigazii de jandarmi, in tratarea afacerilor "sensibile' si a moravurilor care implica minori.

Unitatile specializate in politia rutiera:

Instalate la nivelul grupelor si companiilor, aceste unitati sunt insarcinate in mod deosebit cu supravegherea retelei rutiere. Actiunea lor este, inainte de toate, preventiva, dar inglobeaza, in egala masura, cautarea, constatarea si reprimarea infractiunilor grave, generatoare de accidente. Pentru a realiza aceste activitati, ele sunt dotate cu vehicule rapide, motociclete, precum si materiale specifice.

Unitatile montane:

Plutoanele de munte si cele de varfuri montane efectueaza misiuni de supraveghere a principalelor masive din Hexagon si acorda asistenta celor aflati in situatii deosebite.

Formatiunile aeriene au in dotare cu elicoptere, in scopul acordarii sprijinului operativ altor unitati ale jandarmeriei, pentru misiuni de asistenta, cautare de persoane disparute si raufacatori etc.

Jandarmeria departamentala: 3603 brigazi departamentale, 60485 barbati si femei.

Politia Nationala[3]

Organigrama

"Obiectivul tuturor asociatiilor politice este conservarea drepturilor naturale si imprescriptibile ale omului. Aceste drepturi sunt libertatea, proprietatea, siguranta si rezistenta la opresiune' (art. 2 - Declaratia drepturilor omului si cetateanului). Politia nationala se afla sub autoritatea directorului general al politiei nationale, numit in Consiliul de Ministri. Se compune din:

directia administrativa a politiei nationale - D.A.P.N.

directia de formare a politiei nationale - D.F.P.N.

directia centrala a politiei judiciare - D.C.P.J.,

directia centrala de securitate publica - D.C.S.P.

directia de supraveghere a teritoriului - D.S.T.

directia centrala a politiei de frontiera - D.C.P.A.F. - decret din 3 februarie 1999

directia centrala de informatii generale - D.C.R.G.

inspectia generala a politiei nationale - I.G.P.N. - control si studiul, pe ansamblu, al bunei functionari

serviciul central al companiilor republicane de securitate - S.C.C.R.S.

serviciul de cooperare tehnica internationala de politie - S.C.T.I.P.

serviciul de protectie a personalitatilor - S.P.H.P.

securitatea in capitala este asigurata prin Prefectura de Politie

Anumite entitati sunt direct atasate directorului general al politiei nationale:

misiunea de lupta anti - drog - (M.I.LAD.)

unitatea de coordonare a luptei anti - teroriste - (U.C.L.A.T.)

unitatea de coordonare si de cautare anti - mafia - (U.C.R.A.M.)

serviciul de securitate al Ministerului de Interne -(S.S.M.I.)

serviciul central automobile -(S.C.A.)

unitatea de cautare, asistenta, interventie si intimidare -(RAID)

Dreptul administrativ francez face distinctie clara intre autoritatile de politie si fortele de politie, astfel:

I.           Autoritatile de politie sunt limitate ca numar (primul ministru, prefectii si primarii)

II.         Fortele de politie sunt clasificate astfel:

Politia nationala - constituita din forte civile subordonate ministrului de interne

Politiile municipale

Fortele de politie subordonate ministrului apararii

Politia din cadrul ministerelor specializate

Activitatea fortelor de politie Mentinerea ordinii publice

Fortele de politie intervin la ordin (politiile urbane si ale companiilor republicane de securitate):

Nu pot fi folosite decat la ordinul ministrului de interne sau al prefectului, in limitele competentei sale teritoriale;

in caz de urgenta, prefectul poate pune in miscare aceste forte doar prin ordin scris, act pentru care trebuie sa se justifice fata de ministrul de interne;

Prefectul da instructiuni acestor forte, cu concursul sefilor serviciilor locale de politie;

Prefectul desemneaza functionarul de politie care are responsabilitatea actiunilor.

Fortele militare si mentinerea ordinii publice.

Participarea fortelor armate la mentinerea ordinii se face la cererea urmatoarelor autoritati:

a presedintilor Senatului si Adunarii Nationale;

a prefectilor, subprefectilor, primarilor si adjunctilor lor, a comisarilor de politie;

a presedintilor de Curti de Justitie sau tribunale, a procurorilor generali, a Procurorului Republicii si a inlocuitorilor lor, a judecatorilor de instructie si magistratilor.

In cazuri urgente, ofiterii si comandantii de brigada de jandarmerie pot recurge direct la fortele armate.

Organizarea Politiei Nationale Structurile operative ale Politiei Nationale

Directia centrala a Politiei judiciare;

Directia centrala de informatii secrete generale;

Directia centrala de securitate publica;

Directia de supraveghere a teritoriului

Servicii teritoriale ale Politiei

Prefectura de politie;

Cabinetul;

Inspectia generala a serviciilor;

Secretariatul general pentru administratia politiei;

Directia generala a politiei municipale;

Directia politiei judiciare;

Directia pentru informatii secrete generale;

Directia politiei economice si pentru reprimarea fraudelor.

Servicii teritoriale:

Servicii teritoriale administrative;

Serviciul teritorial de securitate publica;

Sectii de interventii.

Servicii teritoriale specializate: Politia aerului si frontierelor, Serviciul de Informatii Secrete Generale, companii republicane de securitate.

GERMANIA

Ministerul Federal de Interne, ca orice minister federal[4], are o structura ierarhica, fiind condus de Ministrul federal, care este secondat de 2 secretari de stat parlamentari si de 3 secretari de stat, cu statut de functionari publici.

Esaloanele structural-organizatorice sunt:

departamente;

directii;

servicii.

Ministerul Federal de Interne a parcurs un amplu proces de restructurare, care a vizat componenta si atributiile unor directii si servicii. Ministrul federal este, de regula (nu insa si obligatoriu) membru al Bundestagului. Statutul sau nu este reglementat prin 'Legea functionarilor publici', ci prin 'Legea ministrilor federali'.

Secretarii de stat parlamentari (in mod obligatoriu membri ai Bundestagului) il sprijina pe ministru in indeplinirea atributiilor politice; ei realizeaza in special legatura cu cele doua camere ale Parlamentului federal, cu comisiile parlamentare, cu partidele politice si cu grupurile parlamentare ale acestora.

Secretarii de stat (nu cei parlamentari) sunt functionarii cu rangul cel mai inalt in minister si raspund de coordonarea activitatii specifice, fiecare avand in subordine mai multe departamente. Ei il reprezinta pe ministrul federal (calitate de adjuncti ai acestuia), in raporturile interne si externe ale institutiei.

Celelalte functii ierarhice in Ministerul Federal de Interne sunt:

director general (sef de departament);

director;

sef serviciu.

In cadrul Ministerului Federal de Interne functioneaza, in structura departamentului de politie, o unitate 'atipica' - Centrul de analiza a situatiei operative - care asigura, in flux non-stop, schimbul de informatii intre institutiile cu atributii in domeniul securitatii, la nivelul federal si la cel al landurilor.

In structura Ministerului Federal de Interne functioneaza urmatoarele 12 departamente, grupate mai jos in functie de subordonarea lor celor trei secretari de stat (prescurtarile sunt cele folosite in limba germana): -

Z - (probleme centrale); ■

GB - (conducere, politica interna, unitatea germana, transferul la Berlin);

D - (serviciul public);

O - (organizare administrativa, protocol, probleme comunale, statistica, aparare civila);

V - (constitutia, legislatia si administratia de stat);

P-(politie);

BGS - (politie de frontiera);

IS - (securitate interna, coordoneaza activitatea serviciului de informatii interne -BFV

A - (straini, azil);

VT - (minoritatile germane, imigranti de nationalitate germana, expulzati);

K - (cultura);

SM - (sport, mass-media).

In practica guvernamentala din Germania, atat la nivel federal, cat si la cel al landurilor, nu exista ministere separate pentru domeniile cultura si sport, acestea fiind coordonate de Ministerul Federal de Interne si structurile de land corespunzatoare.

Atributiile Ministerului Federal de Interne acopera un spectru larg de domenii de activitate si anume:

atributii constitutionale (sarcini derivate direct din articole ale legii fundamentale, ca: dreptul electoral, procesul de integrare europeana, raportul dintre dreptul constitutional si cel international, libertatea de intrunire, cetatenia, acordarea de azil, frontierele federale, simbolurile statului, capitala federala, reglementarea timpului oficial);

apararea statului si a constitutiei (coordonarea BFV, combaterea extremismului de stanga si de dreapta, a terorismului, inclusiv in randul strainilor);

combaterea criminalitatii (statistica criminalitatii, crima organizata, traficul de droguri, violenta cu motivatie politica, cooperarea internationala in cadrul UE, al acordului Schengen, al Europol, precum si cu tarile central si est-europene);

activitatea de politie (reglementarea politiei landurilor; BKA asigura cooperarea intre nivelul federal si landuri; BGS - politia de frontiera, care asigura protectia frontierelor federale, a transporturilor feroviare si aeriene, a institutiilor federale, a ministerelor si a reprezentantelor straine; protectia mediului; sarcini in legatura cu Marea Baltica si Marea Nordului; misiuni sub egida organizatiilor internationale; sarcini determinate de producerea unor catastrofe);

situatia strainilor (acordarea de azil; integrarea sociala; refugiati; migratiile);

serviciul public (legislatia si organizarea serviciului public);

protectia datelor (dreptul cetatenilor de a nu figura in banci de date sau evidente in legatura cu situatii de a caror producere sunt vinovati; nu este sinonima cu

sprijinirea administratiilor comunale (activitate deosebit de intensa in ultimii ani in noile landuri);

probleme ale expulzatilor si ale noilor imigranti de nationalitate germana);

sprijinirea etnicilor germani din strainatate;

cultura (prezervarea patrimoniului cultural: monumente, muzee, biblioteci, arhive, readucerea in tara a bunurilor culturale pierdute in conditii de beligeranta; protectia bunurilor culturale in cadrul apararii civile; relatii culturale externe);

sport;

mass-media (presa, radio, televiziune);

apararea civila;

activitatea statistica (Oficiul federal de statistica);

administratia publica (legislatie si proceduri); -probleme legate de cetatenie, in Republica Federala Germania, legislatia care reglementeaza activitatea politiei

constituie parte integranta a dreptului administrativ si defineste sarcinile si atributiile politiei (cadrul juridic "formal').

Reglementarea juridica a activitatii de politie tine de competenta landurilor, care dispun de autonomie in materie de politie si organizeaza asa-numitele politii de land.

Prin legi federale, este reglementata activitatea Politiei Federale de Protectie a Frontierelor, Oficiul Federal pentru Apararea Constitutiei si Oficiul Federal al Politiei Criminale.

In afara de aceasta, intre guvernul federal si guvernele tuturor landurilor exista acorduri administrative privind interventiile de urgenta ale politiilor de land. In pofida multitudinii domeniilor de activitate, politia germana[5] este considerata, generic, Politie a apararii, securitatii si ordinii. Ca atare, in sfera ei de activitate intra atat prevenirea unor amenintari la adresa ordinii de drept sau a bunurilor persoanelor fizice, cat si contracararea pericolelor vizand ordinea publica, moravuri, politia rutiera sau linistea publica.

Structurile organizatorice, ca si denumirea lor, difera de la un land la altul. in toate, insa, exista, pe langa formatiunile de politie in uniforma, Politia pentru protectia apelor si Politia de interventie, cu o structura speciala, pentru sprijinirea serviciului executiv permanent.

In landul Baden-Wurtemberg, Politia de land este organizata in posturi de politie, comisariate districtuale, comisariate ale politiei rutiere, structuri coordonate de directii ale politiei de land conduse de directori ai politiei de land, la randul lor subordonate prezidiilor guvernamentale, organisme administrative locale din structura landurilor.

In landul Bavaria, Politia de land este structurata in statii, inspectorate si directii (care au in componenta lor formatiuni de control rutier si protectia apelor), subordonate Prezidiului Politiei bavareze. In structura Politiei bavareze intra si formatiunile de Protectie a Frontierei si Jandarmeria.

Ordinea pubiica, in special in zonele aglomerate din orase, este supravegheata de formatiuni de politie, alcatuite, de regula, din cate doua cadre, pedestru, motorizat sau calare.

Supravegherea traficului rutier este asigurata de echipe de politie motorizate (autoturisme, motociclete), care actioneaza preventiv (atentioneaza asupra respectarii limitei de viteza sau asupra portului centurii de siguranta), dirijeaza circulatia in punctele de maxima aglomeratie (spre care se deplaseaza in urma ordinului primit de la dispecerat) sau iau masuri specifice, in cazul producerii unor accidente sau incidente. Formatiunile motorizate se deplaseaza, in permanenta, in interiorul localitatilor si pe reteaua rutiera.

Pentru autostrazi si navigatia fluviala, exista structuri proprii de politie care, avand in vedere specificul cailor respective de transport, au in dotare si elicoptere.

Limitarile de viteza, in localitati, pe soselele federale si pe autostrazi, precum si atentionarea asupra controlului prin radar, chiar daca acesta functioneaza efectiv sau nu, contribuie la asigurarea disciplinei rutiere.

Paza frontierelor este asigurata de Politia Federala de Protectie a Frontierei (Bundesgrenzschutz-BGS). in urma desfiintarii frontierei intra-germane, dupa reunificare, si a readucerii misiunilor de control la frontierele comunitare interne, in virtutea acordului Schengen, efective numeroase ale BGS, pentru a fi reduse, au primit atributii in domeniul protectiei ordinii publice, supravegherea aeroporturilor interne si a garilor.

Formatiuni ale BGS asigura paza unor obiective publice cum ar fi: Presedintia federala, Cancelaria federala, ministerele.

In cazul vizitelor unor demnitari straini, BGS asigura supravegherea resedintelor, a traseelor parcurse si a obiectivelor vizitate.

Armata (Bundeswehr) nu este implicata in misiuni de ordine publica. in situatii deosebite (calamitati naturale), unitatile armatei federale executa misiuni vizand limitarea daunelor si prevenirea unor pericole conexe, precum si ajutorarea populatiei sinistrate.

ITALIA

Ministrul de interne raspunde de asigurarea ordinii si sigurantei publice, fiind autoritatea nationala de securitate publica. Asigura conducerea serviciilor de ordine si siguranta publica si coordoneaza activitatea in domeniu a fortelor de politie.

Ministrul de interne adopta masuri pentru apararea ordinii si sigurantei publice.

Ministrul de interne duce la indeplinire propriile sarcini in materie de aparare a ordinii si sigurantei publice folosindu-se de administratia sigurantei publice.

Administratia sigurantei publice este civila si are o structura speciala.

Functiile sale sunt exercitate de:

-personalul care incadreaza birourile de specialitate;

-autoritatile provinciale, de personalul subordonat acestora, ca si de autoritatile locale in materie de siguranta publica;

-ofiterii si agentii de siguranta publica sub coordonarea autoritatilor centrale si provinciale de siguranta publica.

Departamentul Sigurantei Publice

in cadrul administratiei sigurantei publice, exista Departamentul Sigurantei Publice care, in baza directivelor si ordinelor ministrului de interne, adopta masuri pentru:

-punerea in aplicare a politicii de siguranta si ordine publica;

-conducerea si administrarea Politiei de Stat;

-conducerea si gestionarea bazei tehnice, inclusiv pentru nevoile generale ale Ministerului de Interne.

Departamentul Sigurantei Publice este organizat pe urmatoarele birouri si directii centrale:

-Biroul pentru coordonare si planificare unitara;

-Biroul central de control;

-Directia generala a politiei criminale;

-Directia centrala pentru afaceri generale;

-Directia centrala a politiei preventive;

-Directia centrala a politiei stradale, feroviare, de frontiera si postala;

-Directia centrala de personal;

-Directia centrala pentru institutele de invatamant;

-Directia centrala a serviciilor tehnico-logistice si a gestionarii patrimoniale;

-Directia centrala de contabilitate;

-Directia generala sanitara.

Directorul general al departamentului Sigurantei Publice este seful Politiei, numit prin decret prezidential, dupa deliberarea in Consiliul de Ministri, in baza propunerii ministrului de interne.

Coordonarea si conducerea unitara a fortelor de politie.

Pentru punerea in aplicare a directivelor ministrului de interne si conducerea unitara a ordinii si sigurantei publice, Departamentul Sigurantei Publice indeplineste sarcini de:

-cercetare stiintifica si tehnologica, documentare, studiu si statistica;

-coordonarea tehnico-operativa a fortelor de politie;

-planificare generala a serviciilor de ordine si siguranta publica;

-planificare generala si coordonare a planificarilor operative ale serviciilor logistice si administrative ale fortelor de politie;

-planificare generala si coordonarea planificarilor operative ale dislocarilor fortelor de politie si serviciilor tehnice;

-planificare generala si coordonarea planificarilor financiare privind fortele de politie;

-mentinerea si dezvoltarea relatiilor comunitare U.E. si internationale.

Prefectul

Prefectul este autoritate provinciala de siguranta publica. ii revine raspunderea generala pentru ordinea si siguranta publica in provincia respectiva si supravegheaza indeplinirea directivelor in materie.

Chestorul

Chestorul este autoritate provinciala de siguranta publica. Asigura conducerea si raspunde de coordonarea, la nivelul tehnico-operativ, a serviciilor de ordine si siguranta publica.

Pe langa politia de stat, pentru asigurarea ordinii si sigurantei publice mai sunt considerate forte de politie si:

-Arma Carabinierilor, ca forta armata in serviciul permanent al sigurantei publice;

-Corpul Garzii de Finante, care participa la mentinerea ordinii si sigurantei publice.

Pentru a indeplini sarcini in sprijinul serviciilor de siguranta si ordine publica pot fi chemate si urmatoarele organe:

-Corpul de Agenti de Paza;

-Corpul Padurarilor de Stat.

Fortele de politie pot fi utilizate si pentru serviciul de prim-ajutor (interventii in caz de necesitate).

Politia Judiciara

Atributiile Politiei Judiciare sunt desfasurate in subordinea si sub conducerea autoritatii judiciare, in conformitate cu Codul de Procedura Penala.

in acest scop, Departamentul Sigurantei Publice are in sarcina instituirea Serviciilor de Politie Judiciara, inclusiv in baza directivelor ministrului de interne, in exercitarea atributiilor pe linie de coordonare.

Cooperarea intre fortele de politie

Ministrul de interne da directive si instructiuni privind cooperarea intre structurile operative ale fortelor de politie si institutie, in situatii de necesitate, prin decret propriu, continand masuri operative comune, de comun acord cu ministerele interesate.

a) Sarcini institutionale ale politiei de stat

Politia exercita atributiile pe care le are in serviciul institutiilor democratice si al cetatenilor, solicitandu-le, pentru aceasta, colaborarea. Ea apara exercitarea libertatilor si drepturilor cetatenilor, vegheaza la respectarea legilor, regulamentelor si instructiunilor autoritatii publice, apara ordinea si siguranta publica, ia masuri de prevenire si de reprimare a incalcarilor, acorda ajutor in caz de calamitati sau nenorociri.

Politia de stat are in componenta personal masculin si feminin, cu atributii, functii, salarizare si avansare profesionala egala.

b) Structura administratiei sigurantei publice:

o         organe centrale;

o         chesturi si birouri provinciale, a caror organizare, incadrare cu personal si dotare cu mijloace sunt stabilite prin decret al ministrului de interne;

o         inspectorate si birouri de siguranta publica, cu competenta teritoriala, cu sarcini de protectie in raport de necesitati;

o         comisariate, acolo unde nevoile impun, functionand in subordinea chesturilor;

o         posturi de politie independente, aflate in subordinea chesturilor, pentru nevoi speciale sau cu caracter temporar;

o         birouri periferice, in subordinea Departamentului Sigurantei Publice, pentru nevoi de politie stradala, feroviara, postala si de frontiera;

o         detasamente mobile;

o         centre de instruire;

o         cabinete de Politie stiintifica, Detasamente de zbor, de telecomunicatii etc.

c) Chestura

indeplineste sarcini de conducere si organizare a serviciilor operative, ca si alte functii atribuite de legile si regulamentele in vigoare.

d) Detasamente mobile

Sunt instituite pentru apararea ordinii publice si pentru nevoi de ajutor public in caz de necesitate.

Pot fi chemate si pentru a participa la alte operatiuni de securitate si la misiuni ale organelor teritoriale de politie, in baza autorizarii sefului politiei de stat, director general al sigurantei publice.

De regula, in detasamentele mobile sunt incadrati barbati.

e)    Birourile de politie stradala, feroviara, postala si de frontiera

Raspund, la nivelul competentei teritoriale pe care o au, de conducerea si coordonarea operativa a personalului din subordine.

Aceste birouri participa la operatiunile de politie initiate de organele teritoriale si de detasamente mobile, conform normelor interne.

POLITIA JUDICIARA Sarcini:

Politia Judiciara trebuie, inclusiv din proprie initiativa, sa obtina informatii despre infractiuni, sa impiedice producerea de consecinte ulterioare, sa-i caute pe autori, sa intocmeasca actele necesare pentru a asigura probele si sa stranga orice alte dovezi care pot servi la aplicarea legii penale.

Desfasoara orice verificari si activitati dispuse de autoritatea judiciara.

Toate aceste sarcini sunt realizate de ofiterii si agentii de politie judiciara.

Componente:

Sarcinile care revin Politiei Judiciare sunt desfasurate in subordinea si sub conducerea autoritatii judiciare de catre:

o         serviciile de politie judiciara prevazute de lege;

o       sectiile de politie judiciara instituite pe langa fiecare procuratura si incadrate cu personal al serviciilor de politie judiciara;

o         de ofiteri si agenti de politie judiciara apartinand altor organe prevazute de lege, care au sarcina de a intreprinde verificari in baza unei semnalari.

Ofiteri si agenti de politie judiciara.

Conform prevederilor legii, sunt ofiteri de politie judiciara:

o         conducatori, comisari, inspectori, administratori si alte persoane apartinand Politiei de Stat, carora li se recunoaste aceasta calitate;

o         ofiteri superiori si inferiori si subofiterii de carabinieri, de la Garda de Finante, agentii de paza, ca si alte cadre de politie carora li se recunoaste aceasta calitate;

o         primarul localitatilor unde nu exista un birou al politiei de stat sau un punct de comanda al Carabinierilor sau Garzii de Finante.

Sunt agenti de politie judiciara:

personalul Politiei de Stat caruia Administratia Sigurantei Publice ii recunoaste aceasta calitate;

Carabinierii, Garda de Finante si agentii de paza din zona de responsabilitate, atunci cand se afla in serviciu.

Mai pot fi ofiteri sau agenti de politie judiciara, in limitele serviciului de care apartin si atributiilor pe care le au, persoanele carora legile si regulamentele le atribuie sarcini in domeniu.

Subordonarea politiei judiciare

Sectiile de politie judiciara se subordoneaza magistratilor care conduc birourile pe langa care sunt instituite.

Ofiterul numit sa faca parte din Politia Judiciara raspunde in fata procurorului republicii de pe langa tribunalul unde isi are sediul serviciul de politie judiciara, pentru activitatea sa si a personalului din subordine.

Ofiterii si agentii de politie judiciara raspund de indeplinirea sarcinilor incredintate. Membrii sectiilor de politie judiciara nu pot fi indepartati din activitate decat cu acordul magistratului caruia i se subordoneaza.

Dupa obiectivele pe care le urmareste, politia este judiciara si administrativa.

Politia judiciara: desfasoara activitati care tin de verificarea si de reprimarea infractiunilor si de cautare a vinovatilor in scopul deferirii justitiei.

Politia administrativa se clasifica in:

-Politia Generala, compusa prevalent din organe subordonate statului. Este destinata sa-si desfasoare actiunile proprii pe intregul teritoriu national in scopul apararii intereselor statului, in complexul sau.

-Politia Locala, care poate fi Regionala, Provinciala sau Comunala, este compusa din organe aflate in directa subordonare a administratiei locale. Opereaza si isi desfasoara actiunile exclusiv in limitele teritoriului din care face parte, in scopul de apara interesele specifice ale comunitatii locale.

Diviziuni ale Politiei Locale: in mod normal, Politia Locala este subdivizata in sectoare corespunzatoare obiectului de supraveghere si control.

Clasificarea traditionala este urmatoarea:

Politia Urbana este destinata centrelor urbane si apara bunurile locale, asigurand desfasurarea in pace a activitatii si vietii cetatenilor in centrul urban respectiv;

Politia Rurala este destinata zonelor din afara localitatilor urbane;

- Politia Stradala supravegheaza prin observare, respectarea codicelor strazilor de catre persoanele care folosesc strazile private sau cele proprietate ale comunitatii locale;

Politia Comerciala are ca sarcini supravegherea comertului, cu o atentie particulara asupra bunurilor alimentare de prima necesitate, reprima abuzurile exercitate asupra consumatorilor si controleaza respectarea regulilor igienico-sanitare;

Politia Edilitara supravegheaza aplicarea corecta a legilor si regulamentelor in materie de urbanism si activitate edilitara;

Politia Sanitara supravegheaza respectarea masurilor igienico-sanitare in materie de sanatate publica, controland solul, centrele urbane, substantele alimentare si apele destinate alimentatiei, pietele si magazinele publice;

Politia Veterinara apara patrimoniul zootehnic, supraveghind posibila difuzare a bolilor infectioase de origine animala asupra alimentelor de provenienta animala;

Politia Mortuara apara integritatea fizica a cetatenilor fata de posibila difuzare a epidemiilor in cimitire;

Politia Fiscala apara interesele financiare ale comunitatii locale, urmarind plata impozitelor prevederilor legale.

De mentionat faptul ca nu se poate trage o linie de demarcatie neta intre diferitele sectoare ale Politiei Locale. Datorita complexitatii sarcinilor, adesea mai multe sectoare ale politiei exercita controlul in acelasi domeniu sau chiar asupra aceluiasi obiectiv.

Organizarea Garzii de Finante este definita, in linii mari, in articolul 3 al Legii 189/59, care prevede:

un comandament general, pentru conducerea superioara si control;

comandamente si detasamente teritoriale, cuprinzand organe de conducere si control si organe executive;

scoli pentru formarea, calificarea si perfectionarea personalului.

Pentru a raspunde mai bine exigentelor de protectie fiscala, financiara si economica, ca si pentru o mai buna cooperare cu celelalte componente ale administratiei publice, Comandamentul general al Garzii de Finante a dispus intocmirea unui proiect de restructurare bazat pe criterii de flexibilitate a comenzii si de reducerea treptelor ierarhice. in aceasta idee, sarcinile au fost dispuse astfel:

la nivel central, sarcini de conducere generala, asigurarea legaturii cu alte structuri si controlul structurilor din subordine;

la nivel regional, o responsabilitate unitara in coordonarea si controlul din zona de competenta. De obicei, aceasta zona coincide cu circumscriptia administrativa a unei regiuni;

la nivel provincial, conducerea, coordonarea si controlul activitatii operative a detasamentelor de executie.

Constituirea Corpului Carabinierilor a avut loc la 13 Iulie 1914, cand li s-a atribuit dubla functie de aparare a statului si de aparare a ordinii si sigurantei publice.

Considerati primul corp de armata de uscat inca de la origini, carabinierii si-au mentinut acest privilegiu, inclusiv in cadrul armatei regatului Italiei, dupa cum se mentioneaza in Regulamentul Organic aprobat in 1934 si dupa cum se reafirma in Legea 368 din 1940, care stabileste organizarea Armatei Regale.

S-a consolidat astfel, in timp, dubla esenta a armei, organism militar cu structura speciala, care deja in 1922 a fost definita 'Forta armata in slujba serviciului permanent al sigurantei publice', anticipand formularea Legii nr.121/1981.

Arma Carabinierilor are, pe de o parte, caracter de institutie militara, concurand la operatiuni militare si indeplinind atributii de politie militara, iar pe de alta parte, are complexa si delicata functie de forta de politie cu competenta generala.

Diversitatea sarcinilor face sa faca o dubla subordonare fata de Ministerul Apararii si de Ministerul de Interne.

In art.24 din Regulamentul Organic se prevede, printre altele, ca Arma Carabinierilor:

se subordoneaza direct Ministerului Apararii pentru tot ceea ce priveste organizarea, recrutarea personalului, disciplina, administratia, armamentul si executarea sarcinilor militare;

se subordoneaza Ministerului de Interne, pe linia a tot ceea ce tine de ordinea si siguranta publica, cazarmare si materiale de cazarmament.

In ceea ce priveste indeplinirea unor sarcini specifice, in timp, s-a consolidat subordonarea functionala a unor detasamente, subunitati, ale carabinierilor cu cele mai diverse specializari, diferitelor ministere competente in domeniu, sanatate, mediu, afaceri externe, bunuri culturale, munca si resurse agricole, alimentare si forestiere.

Printre subordonarile functionale intra si cea fata de autoritatea judecatoreasca, in cazurile prevazute de lege.

Din elementele prezentate mai sus, rezulta un aspect specific al institutiei: conditia militara, care constituie garantia pentru o corecta indeplinire a atributiilor.

Structura organizatorica:

In plan functional, Arma Carabinierilor este articulata pe structurile: centrala, de instruire, teritoriala, mobila, de politie militara, speciala.

Are un efectiv total de circa 113500 persoane, din care 2500 ofiteri, 27000 subofiteri si 84000 gradati si carabinieri.

Structura generala este constituita din Comandamentul General, care asigura conducerea operativa, logistica si administrativa a institutiei.

Comandamentul general cuprinde:

Zona decizionala de varf, centrata in jurul comandantului general, comandantului adjunct si sefului de stat major;

Statul Major, articulat pe cinci detasamente;

organizarea fortelor, recrutarea personalului, formarea, pregatirea si miscarea personalului;

folosirea fortelor, cu competente asupra activitatii operative;

telematica, axat pe programe de dezvoltare tehnologica pentru informare, telecomunicatii si transmiterea de date;

pentru sustinerea logistica;

pentru afaceri generale.

Structura teritoriala constituie componenta cea mai vasta, articulata in:

5 comandamente de divizii;

18 comandamente de regiune;

95 comandamente provinciale;

companii si 4662 de posturi distribuite in intreaga tara;

o serie de suporturi operative, cum ar fi escadrilele si escadroanele de elicoptere-'vanatori' - unitati specializate in controlul zonelor inaccesibile din Calabria si Sardinia;

50 de posturi de frontiera care, impreuna cu detasamentele analoge din politia de stat si Garda de Finante, executa serviciul la trecatori.

Structura mobila cuprinde 13 batalioane, implicate prevalent in serviciul de ordine publica si pentru intarirea comandamentelor teritoriale, pentru intensificarea controlului teritoriului in marile aglomeratii urbane si in zonele cele mai sensibile sub profilul sigurantei publice.

Structura de politie militara este destinata sigurantei infrastructurilor militare si politiei judiciare militare.

Structura speciala este constituita din detasamente inalt calificate care opereaza in cadrul comandamentelor teritoriale.

Structura speciala cuprinde:

Grupul Operativ Special - R.O.S.;

Grupul de Carabinieri Anti-falsuri si Sanatate;

Nucleul Operativ Ecologic;

Grupul de Carabinieri de Protectie a Patrimoniului Artistic;

Nuclee-inspectorate provinciale in domeniul muncii, pentru supravegherea aplicarii normativelor de protectie a muncii si asigurarii sociale;

Grupul de carabinieri de protectia a normelor comunitare si agroalimentare;

Grupul de carabinieri 'Banca D'ltalia', in cadrul caruia opereaza nucleuloperativ anti-falsificare monetara;

Centrul de Carabinieri pentru Investigatii Stiintifice, a carui activitate este integrata intr-un dispozitiv extins la nivel national;

Serviciul Naval si Serviciul Aerian;

Regimentul de carabinieri calare, care, ca mostenitor al traditiilor cavaleriei italiene, pe langa faptul ca este universal cunoscut pentru 'Caruselul ecvestru', este implicat in activitati specifice in capitala si in medii particulare - Calabria si Sardinia:

Regimul de Cavalerie de Garda, care are sarcini pe linia onorului si sigurantei presedintelui si Palatului Quirinale;

Grupul de Carabinieri de la Ministerul Afacerilor Externe, incadrat cu personalul destinat sigurantei a 82 de ambasade si consulate, alte reprezentante diplomatice si birouri ale atasatilor militari;

Batalionul 1 parasutisti 'Tuscania', care face parte din Brigada 'Fulgerul';

Grupul de Interventie Speciala - G.I.S., pentru interventii in situatii de risc inalt.

Dintre componentele structurii speciale, un renume aparte are 'Grupul operativ special' R.O.S., unitate destinata contracararii criminalitatii organizate:

este dislocat pe intregul teritoriu, pe langa procuraturile districtuale anti-mafia;

constituie serviciul central si inter-provincial de politie judiciara;

opereaza in Italia si in exterior;

colaboreaza strans cu directia investigatia anti-mafia si cu serviciile centrale corespondente din cadrul politiei de stat si Garzii de Finante;

integreaza activitatea detasamentelor teritoriale din subordine.

Rezultatele activitatii R.O.S. sunt bine cunoscute si ele stau marturie pentru

calificarea inalta a unitatii.

In prezent, carabinierii sunt tot mai implicati in exterior, incadrati in contingente ale fortelor armate, cu sarcini de politie militara si ca detasamente combatante.

Personalul Armei Carabinierilor a participat la operatiuni in Liban, in golful Persic, in Albania, Somalia, Mozambic, unde s-au confruntat cu grave situatii de tensiune si unde au lasat tributul lor de sange.

Pe de alta parte, detasamente ale Armei Carabinierilor sunt implicate autonom, in calitate de forte de politie, sub egida organismelor internationale, in cadrul acordurilor de protectie a drepturilor omului si pentru sustinerea programelor de reconstructie civila.

Este cazul misiunii din 1992-1993 in Cambodgia, apoi cea de la Hebbron in Israel, din Somalia, Bosnia si Hertegovina etc.

Un alt personal al Armei Carabinierilor este inserat in grupurile inter-forte ale politiei, cum ar fi:

Biroul pentru coordonarea fortelor de politie din Ministerul de Interne;

Serviciul central de Protectie, pentru punerea in aplicare a programelor speciale in favoarea colaboratorilor justitiei;

Interpol;

Directia Centrala Antidrog din Ministerul de Interne;

Directia Investigativa Anti-mafia.

Si din randul ofiterilor carabinieri sunt desemnati participanti la gruparile de lucru pentru intensificarea cooperarii europene in lupta impotriva criminalitatii.

OLANDA

Organele de stat cu atributii in domeniul apararii ordinii publice sunt urmatoarele:

a)   Politia nationala;

b)   Politia municipala-pentru localitatile cu peste 25000 locuitori;

c)    Jandarmeria calare regala coopereaza, pentru mentinerea ordinii publice, cu Politia nationala si Politia municipala[6]. Are misiunea de a veghea, conformandu-se ordinelor autoritatii competente si aplicand strict reglementarile in vigoare, la mentinerea efectiva a ordinii de drept si de a acorda asistenta celor care au nevoie.

Pentru mentinerea ordinii publice, se subordoneaza primarului localitatii (chiar si in cazurile de participare a unor formatiuni ale Politiei nationale), care raporteaza actiunile intreprinse Consiliului municipal.

Politia nationala are dubla subordonare fata de Ministerul Justitiei si Ministerul de Interne.

Ministerul de Interne dispune de un Centru National de Coordonare (LCC), in caz de amenintare a ordinii publice - manifestatii sau demonstratii a caror amploare depaseste nivelul local. Acest centru coordoneaza informatiile dintre diverse departamente, interventiile si masurile necesare. Nu are nici o putere executiva.

Numirea sefilor corpurilor de politie la nivel national si a comisarilor principali ai Politiei municipale se face prin Decret regal. La nivel de provincie, Comisarul regiunii supravegheaza mentinerea ordinii publice.

In structura Ministerului olandez de Interne se afla Directia Generala pentru Ordine Publica si Siguranta, avand in subordine Departamentul de criza si Serviciul pompieri, care au atributii pe linia organizarii la nivel macrosocial a aspectelor din domeniul ordinii publice. La nivelul oraselor si localitatilor rurale, sefii politiilor sunt subordonati primarilor si au, in paralel, functia de consilieri municipali. Primarii sunt raspunzatori de intreaga activitate a politiei si asigura organizarea si conducerea acesteia. Politia are, practic, dubla subordonare fata de primar si de procurorul public. Primarul raspunde de problemele de ordine publica, iar procurorul public are in atentie faptele penale pedepsite de lege, detectarea lor si efectuarea investigatiilor.

Intrucat procurorul public este in structura Ministerului Justitiei, ca parte a "Corpului procurorului general", se poate considera ca si acest minister participa la mentinerea ordinii publice, desi nu este nominalizat expres ca parte a aparatului de protectie a ordinii publice.

Primarul, procurorul public si seful politiei se intalnesc periodic, intr-o formula cunoscuta sub numele de 'consultari triunghiulare', pentru a decide politica in domeniul ordinii publice, la nivelul structurii administrativ-teritoriale din care fac parte.

In Olanda exista 25 de corpuri regionale de politie si un 'Corp de politie national', care incearca sa asigure coordonarea acestora la nivelul intregii tari. Corpurile regionale olandeze au o independenta foarte mare si, in ultimii ani, au existat numeroase cazuri in care situatia a degenerat in tensiuni si acuze reciproce, motiv pentru care au fost adoptate reglementari care prevad:

preluarea unor atributii, la nivel central, de catre Ministerul de Interne;

obligatia de a coopera cu politiile din alte regiuni prin intermediul 'Corpului de politie national'.

In context, au fost create departamentele de supraveghere a oraselor, prin unificarea fostelor patrule de trafic cu gardienii publici si politia sanitara. Aceasta structura are in sarcina toate aspectele din domeniul ordinii publice si sigurantei populatiei de pe domeniul public din marile orase, municipii si comune olandeze.

'Koninklijke Marechausse' (K.M.), este un organism militar cu un rol aparte in structura sistemului politienesc al Olandei, asigurand paza si securitatea porturilor si aeroporturilor. Totodata, KM sprijina Politia municipala, atunci cand este nevoie. Are 4 300 militari angajati si este similara Politiei de frontiera din alte tari. Fiind inconjurata numai de tari membre ale U.E., Olanda nu mai are nici un fel de paza la frontierele traditionale.

KM realizeaza, insa, prin sondaj, verificari tipice politiei clasice de frontiera, pe autostrazile din apropierea granitelor, dar numarul acestor misiuni scade in timp.

Paza si apararea frontierei de stat

Pentru paza frontierelor exista corpuri militare ale Politiei.

Controlul frontierelor se executa, de regula, prin actiuni de patrulare, Olanda facand parte din Acordul de la Schengen.

Trecerea frontierelor pe cai rutiere (catre Belgia si Germania) se face fara control.

Controlul vamal se executa in porturi, aeroporturi si in localitatile de frontiera, de catre subunitati specializate.

Politia fluviala are ca misiune controlul transporturilor pe apa, al pescuitului si firmelor de agrement nautic.

Politia fluviala face parte, de asemenea, din Serviciul de coasta, care este o structura de cooperare intre Politia fluviala, Politia aerului, Controlul vamal, Directia generala a transportului fluvial si al afacerilor maritime si statia de radio de la Scheveningen (Haga).

Serviciul de paza de coasta actioneaza de-a lungul frontierelor maritime si dispune de nave de patrulare.

Serviciul general al circulatiei are ca misiune controlul circulatiei pe autostrazi.

Politia aerului - cu centrul de comanda la Aeroportul Schiphol si cu divizii in celelalte aeroporturi, este responsabila cu securitatea aviatiei civile. Acorda asistenta Politiei nationale, Politiei municipale si Serviciului pazei de coasta pentru controlul marilor artere rutiere, detectarea cazurilor de poluare si respectiv pentru controlul regiunii Marii Nordului.

Serviciul aerian asigura, totodata, supravegherea cladirilor si persoanelor in caz de evenimente deosebite.

In interiorul porturilor si aeroporturilor functioneaza Servicii Speciale de Securitate Antiteroriste. Pentru supravegherea persoanelor stabilite ilegal in Olanda, au fost infiintate unitati specializate -'RAZZIA TEAM'- care se ocupa cu identificarea si intocmirea formalitatilor de retrimitere in tara de origine.

Serviciul central de cercetari si informatii lucreaza atat pentru Politia nationala, cat si pentru cea municipala si se ocupa cu primirea, preluarea si analizarea informatiilor in vederea combaterii fenomenului criminalitatii la nivel national si international.

Paza demnitarilor

Serviciul de securitate al Casei Regale are misiunea de a veghea la securitatea membrilor Casei Regale. Conducerea acestui serviciu este asumata, in numele ministrului de justitie, de procurorul general al orasului Haga.

Divizia de protectie oficiala si diplomatica are in responsabilitate paza institutiilor de stat si a reprezentantelor diplomatice.

Armata nu participa la actiuni care privesc ordinea publica.

PORTUGALIA

Structura principalelor institutii portugheze implicate in asigurarea sigurantei publice este urmatoarea:

I. Ministerul Administratiei Interne

Ministru

Secretar de stat adjunct

Secretariatul general

Serviciul de straini si frontiere (S.E.F.)

Secretariatul tehnic pentru probleme legate de procesul electoral.

Secretar de stat pentru administratia interna

Cabinetul de studii si planificare pentru instalatiile Ministerului de Interne

Serviciul national de pompieri

Directia generala de trafic

Comisia nationala specializata pentru combaterea incendiilor forestiere

Departamente subordonate direct ministrului administratiei interne

Asistenta tehnica

Cabinetul pentru probleme europene

Politia de siguranta publica P.S.P.

Garda nationala republicana G.N.R.

Serviciul de Informatii pentru Securitate (S.I.S.)

Cabinetul coordonator de securitate

Serviciul national de protectie civila

II. Ministerul de Justitie

Secretar de stat adjunct

Directia generala a serviciilor judiciare

Centrul de studii judiciare

Comisia pentru protectia victimelor

Secretar de stat pentru justitie

Cabinetul pentru planificarea si coordonarea combaterii traficului si consumului de droguri

Institutul de Medicina Legala

Consiliul superior de medicina legala

Directia generala pentru servicii de informatica

Departamente subordonate direct ministrului de justitie

Asistenta juridica

Gestiune financiara

Politia judiciara

Cabinetul de drept european

Cabinetul de studii si planificare

Directia generala a serviciilor penitenciare

Institutul pentru reintegrare sociala

Directia Generala pentru servicii notariale.

Siguranta interna este activitatea desfasurata de stat pentru a garanta ordinea, siguranta si linistea publica, protejarea persoanelor si a bunurilor, prevenirea criminalitatii si pentru a contribui la asigurarea functionarii normale a institutiilor democratice, respectarii exercitarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor si respectarii legalitatii democratice[7].

Pentru reglementarea sigurantei interne, au competente Adunarea Republicii, guvernul, primul-ministru - care asigura coordonarea guvernului si a activitatilor interministeriale, dat fiind ca siguranta interna este asigurata de mai multe institutii.

Organul ministerial de coordonare a sigurantei interne este Consiliul Superior de Siguranta Interna, avand ca for operational Cabinetul Coordonator de Siguranta.

Exercita functii de siguranta interna urmatoarele institutii:

Garda nationala republicana (G.N.R.)[8];

Garda fiscala;

Politia de Siguranta Publica (P.S.P.)[9];

Politia judiciara[10];

Serviciul de Straini si Frontiere (S.E.F.);

Organele sistemului de autoritate maritima si aeronautica;

Serviciul de Informatii pentru Siguranta (S.I.S.);

G.N.R. are o arie de responsabilitate de circa 90% din teritoriu, zona rurala, in timp ce P.S.P. este concentrata in marile aglomerari urbane.

Sunt urmarite, distinct, doua tipuri de activitate care afecteaza siguranta interna:

Activitati contra vietii in societate;

Infractiuni impotriva statului.

G.N.R. are drept obiective prioritare:

situatiile de conflict local;

conflictele de munca;

conflictele in domeniul agricol;

imbunatatirea infrastructurii.

Formele de activitate pe care G.N.R. le utilizeaza sunt:

patrulele;

asistenta acordata, la cerere, tribunalelor, personalitatilor etc;

asigurarea securitatii la spectacolele sportive;

supravegherea zonelor de mare concentrare estivala;

colaborarea cu organele de control financiar, pentru recuperarea impozitelor;

interventii punctuale pentru restabilirea ordinii publice;

escorte;

controlul circulatiei marfurilor;

sprijin acordat participantilor la traficul rutier.

Probleme cu care G.N.R. se confrunta:

lipsa de efective, la nivelul cerintelor;

dotare tehnica insuficienta (autoturisme, mijloace de comunicare);

criminalitate si delincventa relativ ridicate, desi sub media europeana.

P.S.P. este confruntat, cu precadere, cu activitati infractionale specifice marilor

aglomerari urbane:

intoleranta rasiala sau religioasa;

incendierea unor mijloace de transport;

criminalitatea de grup;

delincventa juvenila;

violenta, cu sau fara uzul de arma;

sechestrarea de persoane;

agresarea organelor de politie;

traficul de droguri;

criminalitatea transfrontaliera.

Formele de actiune ale P.S.P. sunt cele clasice.

Politia judiciara este un organ de politie criminala auxiliar al administratiei juridice, ierarhic dependent de Ministerul Justitiei si controlat de Ministerul Public. Este structurata ierarhic astfel:

directii generale;

directii;

inspectorate;

subinspectorate.

In afara acestora, in cadrul Politiei judiciare mai exista Institutul National de Politie si Stiinte Criminale.

Reglementarea activitatii politiei judiciare este relativ similara celorlalte state europene, in concordanta cu sarcinile asumate de Portugalia, in cadrul Interpol si Europol.

Serviciul de Straini si Frontiera (S.E.F.) si-a adaptat activitatea in functie de cerintele impuse de apartenenta la spatiul Schengen. Principalele sale atributii sunt legate de controlul circulatiei strainilor si de trecerile prin punctele de frontiera. De asemenea, prezenta strainilor in Portugalia este urmarita de S.E.F., care colaboreaza, in acest sens, cu S.I.S. si cu celelalte organe ale administratiei interne.

Un element cu o importanta sporita in cadrul S.E.F. il constituie asigurarea fluxului de date si exploatarea celor existente in cadrul sistemului de informare Schengen, cu precadere in baza de date de la Strasbourg.

Elementele esentiale ale legii de functionare a S.I.S. sunt identificarea concreta a prioritatilor serviciului si stabilirea masurilor de lucru adecvate, in cadrul actual.

Legea S.I.S. este adaptata cerintelor impuse de apartenenta la N.A.T.O. si U.E., fiind o lege similara celei din statele vest-europene, tinand cont de specificul Portugaliei, respectiv lipsa minoritatilor nationale, un nivel normal al criminalitatii, manifestari revendicative relativ acceptabile.

Sistemul de autoritate marina

Politia maritima actioneaza in zona de coasta, in insulele Azore si Madeira, precum si pe cursul principalelor rauri navigabile.

Elementul specific este doar zona de actiune, nu si mijloacele si metodele sau prioritatile de lucru.

In privinta apararii frontierei de stat, specificul Portugaliei impune anumite caracteristici. Astfel, intrucat Portugalia are una dintre cele mai vechi frontiere terestre stabile cu Spania, cu exceptia unor zone reduse, totusi, ca arie si importanta, nu a fost nevoie de o teorie si o lege speciala a frontierelor. in acest sens, convenirea si acceptarea frontierei cu Spania au fost, de fapt, suficiente. Nu exista puncte de control permanent, iar fortele de ordine ale celor doua tari pot trece in teritoriul celeilalte, pe o distanta scurta, pentru urmarirea infractorilor. Controlul in punctele de frontiera normale, aeroport, port naval etc. este cel de tip Schengen.

Armata nu este implicata in asigurarea sigurantei interne, pe timp de pace.

SPANIA

In Spania, securitatea publica este de competenta exclusiva a statului. Fortele si corpurile de securitate ale statului isi exercita atributiile pe tot teritoriul national, fiind constituite din:

Corpul National al Politiei, institutie civila, inarmata, subordonata Ministerului de Interne;

Garda Civila, militarizata, subordonata Ministerului de Interne si Ministerului Apararii. La starea de necesitate si in timp de razboi, se subordoneaza exclusiv Ministerului Apararii.

Garda Civila apartine Ministerului de Interne - in exercitarea functiilor sale politienesti si Ministerului Apararii - in indeplinirea misiunilor cu caracter militar pe care guvernul i le incredinteaza.

Regimul disciplinar al Garzii Civile corespunde naturii militare a institutiei, fiind regimul disciplinar al fortelor armate.

Din punct de vedere teritorial-administrativ, fortele de securitate se impart in:

forte si corpuri de securitate subordonate guvernului central;

corpuri de politie subordonate comunitatilor autonome;

corpuri de politie subordonate corporatiilor locale, municipii, orase, sate.

Ministerului de Interne ii revine sarcina administrarii generale a securitatii

cetatenilor, comanda fortelor si corpurilor de securitate ale statului, precum si responsabilitatea stabilirii de relatii de colaborare si ajutor cu autoritatile din alte tari. Esalonul imediat inferior, subordonat Ministerului de Interne, este Directoratul Securitatii Statului, de care depind, nemijlocit, Directiile Generale ale Garzii Civile si ale Politiei, prin intermediul carora Directoratul coordoneaza activitatea corpurilor si fortelor de securitate ale statului.

In fiecare provincie, guvernatorul civil are comanda fortelor si corpurilor de securitate ale statului.

Ministerul de Interne organizeaza cu functionari ai fortelor de securitate ale statului, care au pregatirea corespunzatoare, unitatile Politiei judiciare. Aceste unitati depind, organic, de Ministerul de Interne, iar functional, de Ministerul Justitiei, de tribunale, judecatorii.

Pentru asigurarea coordonarii politicii de securitate publica a statului cu cea a comunitatilor autonome, a fost creat Consiliul Politic de Securitate.

Paza pentru institutii sau obiective de importanta deosebita este asigurata de Garda Civila, dar numai in exteriorul acestora. Paza interna este organizata benevol, prin servicii proprii, ca, de exemplu, Serviciile Speciale ale guvernului (cea. 700 de oameni) si cele ale casei Regale (aproximativ 600 de persoane).

Paza personalitatilor este asigurata de Corpul National al Politiei[11]. In acest sens, Politia dispune de Comisariatul General pentru Securitatea Cetatenilor, incadrat cu cea. 1 500 de oameni, care realizeaza paza din puncte fixe.

Paza personalitatilor civile si militare, care viziteaza Spania, este asigurata de o unitate speciala a Garzii Civile, avand un efectiv de 500 de persoane.

Garda Civila are o serie de atributii si in ceea ce priveste explozivii si armele de foc, paza frontierelor, a porturilor, aeroporturilor, centrelor si instalatiilor de importanta deosebita, supravegherea circulatiei si transportului pe caile publice interurbane, a respectarii dispozitiilor privind protejarea mediului inconjurator.

SUEDIA

Principalul organism cu atributii in domeniul apararii si ordinii publice, in Suedia, este politia. Rolul si atributiile acesteia sunt reglementate prin 'The Police Act', din anul 1992. Atributiile politiei sunt urmatoarele[12]:

prevenirea crimelor si a altor acte ce aduc atingere sigurantei cetatenilor si ordinii publice;

coordonarea actiunilor de asigurare a sigurantei si ordinii publice;

investigatii si culegeri de informatii in scopurile de mai sus;

asigurarea protectiei publice, informarii si altor forme de asistenta.

Organizarea si structura locala

Fiecare regiune administrativa a Suediei este impartita in districte de politie, in care-si desfasoara activitatea autoritatea de politie, condusa de un Consiliu de politie (Police Board).

Consiliul de politie este format din: comandantul autoritatii de politie (The District Commissoner), adjunctul acestuia, plus intre 6 si 10 membri alesi de consiliul regional, din randul cetatenilor cu experienta in activitati sociale, municipale etc.

Organizarea si structura regionala

La nivel de regiune (echivalentul judetului in Romania), cea mai inalta autoritate de politie este Administratia Regionala de Politie (County Police Administration), care decide, printre altele, impartirea fortelor de politie intre diversele districte de politie ale regiunii.

Organizarea si structura centrala

Autoritatea centrala, la nivel de tara, este Consiliul National de Politie, (National Police Board-N.P.B.).

In structura Consiliului National de Politie intra urmatoarele compartimente mai importante: Departamentul National de Investigare a Crimei (National Criminal Investigation Department), Serviciul National Criminalistic de Informatii (National Criminal Intelligence Service), Departamentul de Supraveghere (Surveillance Division), Colegiul National de Politie (National Police College), Departamentul de Metodica al Politiei (Police Methods Division), Departamentul Financiar (Finance Division), Departamentul de Personal (Personnel Division), Centrul Tehnic (Tehnical Support Center).

In structura N.P.B. intra si Serviciul de Informatii (SAP.O.), care beneficiaza, insa, de structuri proprii si un grad mare de independenta.

S.A.P.O. este organismul responsabil de paza demnitarilor, inclusiv a reprezentantilor diplomatici. Paza obiectivelor, institutiilor interne sau sediilor de reprezentante diplomatice, este asigurata de politie sau de firme private, intre care cea mai cunoscuta este 'Securitas'.

Armata nu are sarcini pe linia asigurarii ordinii publice. Tangential, poate primi astfel de sarcini in caz de situatii deosebite, cum ar fi catastrofe naturale.

Controlul vamal este asigurat de Serviciul National de Vama, prezent in toate punctele de trecere a frontierei-terestre, navale sau aeroporturi. El dispune de un serviciu propriu de informatii si conlucreaza strans cu politia, in combaterea traficului ilegal. Se afla in subordinea ministrului justitiei.

In procesul aderarii Suediei la grupul Schengen (01 ianuarie 1999) s-a constituit un sistem computerizat comun de evidenta.

Paza punctelor de trecere a frontierei este asigurata de politie. in cazul aeroporturilor si porturilor internationale, exista servicii speciale de politie, care includ personal specializat in diverse operatiuni sau probleme, cum ar fi emigratie, antiterorism, antidrog, filaj.

Paza frontierelor in afara punctelor de trecere este asigurata de armata, prin unitati speciale terestre, navale si aeriene, dotate cu mijloace militare si tehnice necesare. in cazul Suediei, data fiind lungimea mare a litoralului si multimea insulelor, este foarte dezvoltata capacitatea de supraveghere electronica a frontierelor, inclusiv subacvatic.

BIBLIOGRAFIE

Constitutia Romaniei.

Legea nr. 294/2004 privind executarea pedepselor.

Legea nr. 218/2002 privind organizarea si functionarea politiei romane.

Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor de foc si al munitiilor.

Ilie Pascu - 'Drept politienesc roman', vol. I Bucuresti, 1929.

Dr. Eugen Bianu - indreptar profesional privind stiinta politieneasca intitulat 'Ordinea obsteasca', Bucuresti, 1938.

Vasile Barbu - 'Organizarea si serviciul politiei de stat in Romania', Bucuresti, 1932.

Alexandru Calatorescu - 'Manual practic de politie urbana', Bucuresti, 1940.

Antoniu George - "Conceptul de prevenire a infractiunilor', revista "Studii si cercetari juridice' nr. 1/1981.

Barbu Vasile - "Introducere in dreptul politienesc unificat', Tipografia Cosmos, Societatea Anonima Oradea, 192

Bianu Eugen - "Ordinea obsteasca. Indreptar profesional in stiinta politieneasca', Bucuresti, 1938.

Ceterchi Ioan, Ioan Craiovan - "Introducere in teoria generala a dreptului', Editura All, Bucuresti, 1993.

Dineu Aurel - "Bazele criminologiei', vol. I, Editura Proarcadia, Bucuresti, 1993.

Negoita Alexandru - "Drept administrativ si stiinta administratiei', Bucuresti, 1991.

Suceava Ion, Bratan A., Botea Gheorghe si Stanca I.- Drepturile omului si politia, Editura Ministerului de Interne, Bucuresti, 1992.