Serviciile publice - strategii de viitor

Serviciile publice - strategii de viitor

In literatura de specialitate s-a considerat ca fata de trecut, secolul XX a fost "un secol al administratiei publice si al serviciului public caracterizat prin adoptarea unui model al serviciului de cariera, a unui model formal de birocratie si a unei stricte separari intre politica si administratie" (Lucica Matei - "Management public" )

La sfarsitul secolului s-au abordat diferit problemele administratiei publice urmarindu-se scopul principal al Guvernului, acela de a desfasura o activitate mai ampla si mai eficienta. O mai buna intelegere a modului de utilizare a productiei publice, perfectionarea managementului si dezvoltarea resurselor umane, adoptarea proceselor de decizie si stabilirea regulilor de guvernare a dus la obtinerea unei mai bune calitati a informatiilor, acest lucru ducand spre dezvoltarea unor modalitati mai bune pentru masurarea performantei, asigurarea controlului si a responsabilitatii si la o capacitate intensificata a Guvernului de a orienta evolutia de ansamblu a sectorului public. Reinnoirea institutionala de sfarsit de secol reprezinta provocarea managementului public cu tot ceea ce include acesta, necesitand reevaluarea motivelor pentru interventia administratiei si reexaminarea eficientei costurilor institutiilor sectorului public, a programelor si activitatilor. O schimbare radicala a structurilor si proceselor pentru conducerea actiunii publice, eficientizarea si eficacitatea, imbunatatirea calitatii serviciilor publice, se impun in conditiile adaptarii administratiei la schimbarile externe. In acelasi timp, institutiile trebuie sa devina flexibile pentru a satisface cerintele unei economii de piata dinamice.

Cum va arata viitorul serviciilor publice putem prevede astazi in functie de elementele ce caracterizeaza deja inceputul secolului XXI. Se manifesta deja nevoia unei mai mari orientari catre piata a serviciilor publice, se va acorda atentie granitelor intre sectorul public si sectorul privat, se va accentua imbunatatirea relatiilor dintre sectoare, iar managementul sectorului public va fi orientat pe piata.

Imbunatatirea sectorului public in scopul cresterii eficientei si controlului public va permite intreprinderilor o anumita independenta pastrandu-se beneficiile proprietatii publice. Oricum, intreprinderea publica reprezinta relatia: public - intreprindere, caracterizata de eficienta - ineficienta si responsabilitate.

Este dificil sa vedem un viitor pe termen lung pentru sectorul intreprinderii publice in orice tara dezvoltata, in special pentru acele intreprinderi care furnizeaza bunuri sau servicii pe o scara larga" - Lucica Matei, "Management public" .

Administratia va fi caracterizata de o mare flexibilitate prin afirmarea creativitatii si eliminarea reglementarilor de detaliu, iar politica birocratica va fi recunoscuta si folosita in mod pozitiv, managerii politici avand o imagine clara a costurilor politice si beneficiile cursurilor alternative de actiune..

Implicarea publicului va conduce raspunsurile publice fata de noile initiative iar indivizii vor fi antrenati in procesul administrativ.

Serviciul public astazi mai competent decat in trecut, va continua sa se perfectioneze, se vor aplica metode mai bune de management si analiza, se vor eficientiza procedurile de recrutare si promovare, resursele umane vor fi mai competente, cu o pregatire specializata.

Flexibilitatea mai mare a administratiei se va reflecta si prin imbunatatirea masurarii performantei si competentei precum si prin promovarea modalitatilor de promovare rapida a functionarilor care dau dovada de o competenta si eficacitate deosebita.

Se pune inca de acum accentual pe capacitate/tipuri de cunostinte; schimbarea mentalitatilor, mecanismul relational, debirocratizarea administratiei publice; procesul delegarii de autoritate sa fie functional.

Avandu-se in vedere cresterea competentei personalului prin perfectionarea continua a acestuia, se va elabora un plan strategic de schimbare, in care functionarul public va fi pregatit sa raspunda diferitelor intrebari: ce schimbari vor avea loc in mediu si in administratia publica, bune sau nedorite, care va fi dimensiunea schimbarii in administratia publica si cum va fi aceasta acceptata si absorbita, cum se va plica schimbarea. Se va tine seama de restrictii cum ar fi conditionari ale organelor supraordonate si raportari la situatiile de criza, determinarea si esalonarea prioritatilor.

Pentru obtinerea unei strategii de succes in administratia publica romaneasca, vor fi trasate directii orientate spre: rolul invatamantului de toate gradele, rolul mass-media in promovarea valorilor, aparitia unei reviste de specialitate, carti de management public (literatura de specialitate cu autori romani sau straini si dictionare), crearea unui premiu anual pentru cel mai bun colectiv din administratie si functionari cu merite deosebite, program articulate de dezvoltare institutionala, crearea unei Asociatii Nationale a Scolii de Management Public si Stiinta Admnistratiei, crearea unei Asociatii profesionale a profesorilor din administratia publica.

Lista nevoilor publice la care trebuie sa raspunda administratia variaza in functie de epoci, miscare de idei, situatie sociala, regim economic. Administratia publica este constituita pe domenii si se impune specializarea oamenilor, a procedeelor si organelor. Locul pe care il ocupa aceasta in sistemul autoritatilor publice este determinat de modul de constituire, organizare si functionare, precum si de atributiile ce ii revin in realizarea sarcinilor specifice, comparative cu alte puteri sau sisteme de autoritati.