ACTELE SI FAPTELE DE COMERT

DREPT COMERCIAL

ACTELE SI FAPTELE DE COMERT

Pentru a determina totalitatea rapoartelor juridice care formeaza obiectul dreptului comercial legiuitorul roman a stabilit folosirea termenului de "fapte de comert".

Astfel in articolul 3 al codului comercial sunt enumerate o serie de acte si fapte juridice care sunt considerate acte si fapte de comert.

In articolul 4 al codului comercial se stabileste ca in afara de cele enumerate in art. 3 sunt fapte de comert si alte operatiuni care nu sunt de natura civila sau daca din actul respective nu rezulta existenta unui alt tip de act juridic.

Articolul 5 al codului comercial stipuleaza ca, daca un act juridic este comercial pentru una dintre parti ,toti contractanti sunt supusi acestui act.

Putem spune astfel ca in codul comercial roman este preluata teoria obiectiva a dreptului commercial. Spre deosebire de codul comercial francez si italian in codul roman se vorbeste despre fapte de comert si nu despre acte de comert.

Caracterul juridic al faptelor de comert

Prima varianta este ca faptele de comert sunt limitative si sunt precizate expres in codul comercial

A doua varianta :in articolul 3 din codul comercial sunt enuntate faptele de comert si nu este interzis ca in diferite momente sa apara alte fapte carora sa le fie aplicate prevederile codului comercial.

Teorii privind definirea faptelor de comert

1. Teoria speculatiei - presupune ca actul de comert este un act speculativ,deci scopul si anume, realizarea unui profit determina caracterul esential al acestuia.

2. Teoria circulatiei - prevede ca actul de comert este un act de circulatie, adica actul de comert este un act de interpunere in circulatia bunurilor si marfurilor intre producator si comparator.

3 .Teoria intrepinderi - spune ca actul de comert e operatiunea de producere a bunului care se realizeaza intr-o intreprindere .

4. Teoria mixta - definirea unei fapte de comert trebuie sa aiba in vedere atat intentia de a savarsi un act de comert, cat si scopul acestui demers.

DEFINITIE:Actele de comert sau mai larg faptele de comert sunt acte juridice,faptele juridice si operatiunile comerciale prin care se realizeaza productia de bunuri si marfiri, prestarea de servici sau interpunerea in circulatie a bunurilor cu sopul de a realiza un profit.

Clasificarea actelor si faptelor de comert

Se impart in : obiective, subiective si mixte.

1. Actele obiective - sunt prevazute in principal in articolul 3 al codului comercial .

- acestea sunt in general operatiuni de conducere care se bazeaza pe obiectul operatiuni si pe functia economica conexa .

Sunt 3 tipuri de acte obiective:

A. Operatiunile de interpunere in schimb sau circulatie

B. Organizarea si desfasurarea actelor de productie ,adica intreprinderea.

C. Actele juridice si operatiunile conexe care poarta aceasta denumire datorita faptului ca legea comerciala le considera a fii in stransa legatura cu actele si operatiunile enuntate in articolul 3 al codului comercial

A. Operatiunile de interpunere in schimb sau circulatie

1.Cumpararea si vanzarea comerciala - elementul de baza il reprezinta interpunerea in circulatie a bunurilor care ramane astfel functia de baza.

Trasatura caracteristica a vanzari si cumparari comerciale o reprezinta intentia de revanzare. Pentru a fi vanzare si cumparare comerciala este necesara indeplinirea cumulativa a 3 conditi:

a)intentia de vanzare sa fie anterioara cumparari bunului, sa fie reala, sincera si certa;

b)intentia de vanzare sa fi fost manifestata in momentul cumparari astfel incat orice potential cocontractant sa aiba cunostinta de ea;

c)intentia de vanzare trebuie sa priveasca in principal bunul cumparat perfectionat.

Obiectul cumparari si vanzari comerciale .

Pot face obiectul cumparari si vanzari comerciale numai bunurile mobile si anume titlurile de credit, marfurile si productele(bunuri care provin din ingrijirea agriculturi)

B. Operatiunile de banca si schimb - potrivit articolului 3 al codului comercial actele obiective sunt operatiunile de banca si operatiunile de schimb.

Operatiunile de banca.

Legea privind societatile bancare,legea 31/1991 prevede ca sunt operatiuni de banca,operatiunile care se fac asupra sumelor de bani aflate in numerar, a creditelor si a titlurilor negociabile.

Operatiunile de depozit sunt: - operatiuni de vedere, operatiuni la termen, operatiuni in cont, operatiuni cu titlu sau operatiuni in numerar.

Operatiuni de credit sunt: in lei sau in valuta, pe termen scurt, mediu sau lung.

Operatiuni de schimb sunt operatiunile de schimb valutar.

INTREPINDERII

DEFINITIE: Intreprinderea este un organism economic si social, ea constituie o organizare autonoma a unei activitati cu ajutorul factorilor de productie: capitalul, munca de catre un intreprinzator pe riscul sau in scopul de a produce bunuri si servicii destinate schimbului in vederea obtinerii unui profit.

Felurile intreprinderilor

intreprinderile de productie - de constructii, de fabrici si manufactura

intreprinderile de prestari servici - agenti si oficiile de afaceri, de asigurari, de depozit de editura si librari

2. Acte de comert subiective

Presupun existenta elementelor volitiv intentional, chiar daca aceste fapte nu sunt prevazute in articolul 3 din codul comercial.

Trebuie precizat la art. 4 instituie o prezumtie de comercialitate pentru toate obligatiunile comerciantului. Astfel, indiferent de izvorul lor acestea se prezuma a fi comerciale, cu urmatoarele excepti:

a)      natura civila a obligatiilor: testamentul , acceptarea , renuntarea la nasteri, infierea, recunoasterea unui copil. Fac parte si actele juridice privind imobilele, precum si contractele de concesionare

b)      vointa necomerciala a persoanelor (un comerciant poate sa cumpere pentru folosul sau propriu)

3.Faptele de comert unilaterale/ mixte

Actele care nu au aceasi insemnatate comerciala pentru ambele persoane care savarsesc actele.

Regimul juridic al actului este urmator: daca un act juridic este comercial intr-o parte.... .......toti contractanti sunt supusi aplicari legislatiei comerciale - art.56

Art. 893 din codul comercial spune: chiar atunci cand actul e comercial numai pentru una din parti, actiunile ce deriva din el sunt de competenta juridictie comerciale.

Art. 945 din codul comercial spune ca : actiunile care deriva din actele ce sunt comerciale, chiar daca au acest caracter numai pentru una din parti, se prescriu pe toate contractele in conformitate cu dispozitiile legii comerciale.

COMERCIANTII

Un comerciant prevede ca actele si faptele de comert pot fi savarsite atat de o persoana cu calitate de comerciant, cat si de o persoana care nu are calitate de comerciant.

Codul comerciant nu da o definitie a comerciantului, dar vorbim in art. 7 de tresaturile de caracter necesare unui comerciant.

In practica s-a stabilit ca poate fi definit comerciantul ca fiind acea persoana fizica sau juridica ce desfasoara o activitate comerciala, adica savarseste fapte de comert cu caracter profesional.

Necesitatea practica a definirii comerciantului este : are un important caracter practic, intrucat acest mod se stabilesc: - in primul rand, obligatiile profesionale ale acestuia,

- in al doilea rand se stabilesc acte comerciale care sunt savarsite in regimul juridic al acestora,

- in al treilea rand se stabileste procedura lichidari judiciare si respectiv a organizari

- in al patrulea rand comerciantii se pot organiza in camere de comert si industrie

- in ultimul rand, comerciantii sunt supusi aplicarii impozitului pe profit realizat

Categoriile de comercianti - persoane fizice

- societatii comerciale

Persoane fizice au calitate de comerciant daca savarsesc fapte de comert cu caracter profesional. Astfel, comerciantul e definit nu prin aparenta la un grup profesional, ci prin actele si operatiunile savarsite.

Societatiile comerciale au calitate de comerciant, prin insasi existenta lor si regulilor autonome, organizatiilor cooperatiste si micilor comercianti li se aplica regulile comerciantilor.

DOBANDIREA CALITATII DE COMERCIANT

De catre persoana fizica

Trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

sa savarseasca fapte de comert

sa le savarseasca ca si profesiune obisnuita, obiectiva

savarsirea sa fie efectiva, reala

faptele respective sa nu aibe un caracter ilicit

faptele de comert sa fie facute in nume propriu

Nu au calitate de comerciant meseriasii, persoanele care exercita profesii liberale ( notariat, a.v. medicina) si agricultorii.

Dobandirea calitatii de comerciant ... catre s. c. se face respectandu-se constituirea acestora prin indeplinirea conditiilor legale.

Statul si unitatiile sale administrativ teritoriale nu poate avea calitate de comerciant.

Art. 135 din Constitutie prevede ca proprietatea publica apartine statului si unitatilor sale administrative teritoriale.

Bunurile aflate in proprietate publica a statului sunt inalienabile, imprescriptibile si insesizabile.

Bunurile autonome au calitatea de comerciant din momentul in care sunt infiintate.

Asociatiile si fundatiile sunt inregistrate conform cordonantiei 26/2000 pot infiinta s.c. fara ca profitul acestora sa poata avea destinatie comerciala.