CAUZELE
DIVORTULUI
Chiar
daca in societatea contemporana sotii se aleg pe temeiul dragostei reciproce, se produc cele mai
multe divorturi. Explicatia este: daca cei doi parteneri se aleg
pentru ca isi asigura reciproc suport emotional, afectiv,
confort psihologic este firesc sa se desparta daca elementul
care asigura aceste nevoi expresive (dragostea) a disparut. Deci, o
cauza importanta a disolutiei maritale prin divort o
constituie disparitia sentimentului
de dragoste care a fundamentat casatoria.
Literatura de specialitate invoca o alta cauza, si
anume emanciparea economica a
femeii. Incadrarea in munca a femeii ii da acesteia posibilitatea
de a obtine venituri proprii, fapt ce-i confera o anumita
independenta si-i asigura sansa de a alege
despartirea in conditiile in care constata ca mariajul
nu "mai merge". Pe de alta parte, dezvoltarea economica a atras
dupa ea si rezolvarea problemei locuintei, care a constituit
si mai constituie problema importanta in divortialitate.
O mare permisivitate a divortului a fost creata si prin democratizarea si liberalizarea
vietii sociale. Scaderea influentei religiei, "indulcirea
legislatiei", micsorarea puterii de constrangere a traditiilor
au favorizat o atitudine mai permisiva si in raport cu divortul.
Cu cat divortul este mai raspandit, cu atat este mai acceptat. Pe de
alta parte, indivizii interesati gasesc in societate suficiente
"modele" care le induc ideea ca divortul nu este un "esec", ci
poate fi o "solutie", un raspuns pozitiv la o situatie
critica.
Alaturi de acesti factori intervine insa si o
variabila intermediara, si anume, cresterea sperantei
de viata a indivizilor. Astfel, daca la varsta de 30-40 de ani
partenerii constata ca mariajul este o povara pentru ei, hotararea
de a renunta la aceasta "povara" pentru inca multi ani
devine justificata pentru ei.
O alta cauza frecvent invocata in procesele de
divort este violenta in
familie, desi ea poate fi considerata doar o variabila
indirecta, intermediara, in sensul ca ea insumeaza efectele
altor factori psihosociali (incompatibilitatea de status scolar si
cultural, de personalitate, de varsta, religie etc). Studiile releva
ca in societatea contemporana, violenta este in crestere,
ea fiind un raspuns la anumite conditii precare: saracia,
lipsa de putere socio-economica, promovarea in mass-media a violentei
fata de femei, ideologia dominatiei si
agresivitatii masculine etc.
Din studiul sentintelor de divort, din perioada 1990-1998, din
judetul Bihor, pe locul intai in ierarhia motivelor de divort se
situeaza consumul excesiv de alcool
(74,5% din totalul motivelor). Daca adaugam si cele 34,97% care
indica violenta si
agresivitatea, care sunt generate si potentate de consumul de
alcool, acest motiv apare evident pe primul loc in ierarhizarea motivelor de
divort. Locul trei in ierarhie il ocupa infidelitatea, prezentata in procent de 73,7%, sensibil
aproape de situatia existenta in cazul consumului de alcool (74,5%).
Astfel, statisticile situeaza judetul Bihor printre judetele cu
cel mai mare consum de alcool din tara (Chipea, 2001).
CELE 3 A-uri ale
divortului sunt :
Adulterul- din femeile si din barbatii decisi sa divorteze indica
infidelitatea ca fiind motivul
separarii (Dorrzapf,1999 apud Chipea). Poate tocmai de aceea 6 din 10
femei si 5 din 10 barbati apreciaza ca fidelitatea este
mai importanta decat securitatea financiara sau decat o buna
relatie sexuala (Ziglair,2001).
Absenta- accentuarea
individualismului si egocentrismului favorizeaza neimplicarea in
problemele si preocuparile celuilalt.
Abuzul intre 3-4
milioane de femei sunt batute anual de sotii lor sau de amanti
(Ziglar,2001). La Spitalul de Urgenta din Bucuresti zilnic se
prezinta ,in medie trei femei batute de partenerul lor de
viata (Manolescu,1997)
O
cercetare empirica realizata in Bucuresti de Georgeta Ghebrea
(1997), pe un esantion de 460 de subiecti cu privire la factorii care duc la
disolutia maritala a ajuns la urmatoarele rezultate:
- Diferenta de varsta in general nu
conteaza- nu este relevanta pentru stabilitatea
cuplului
- Daca sotia este mai in
varsta decat sotul, casnicia este mai stabila-
potrivit analizei, sansele de stabilitate cresc atunci cand
sotia este mai in varsta decat sotul
- Diferenta de nivel de scolarizare
nu este relevanta- totusi majoritatea cuplurilor (72%)
se formeaza pe criterii homogamice;
- Exista si o similaritate a standardelor economice
ale familiilor de origine (91% din soti provin din familii care
intra in aceeasi categorie de venituri cu cea a sotilor
lor)
- Riscul disolutiei cuplului
sporeste atunci cand sotia obtine venituri mai mari decat
sotul- diferenta de venituri dintre soti
nu este importanta pentru stabilitatea familiei decat in cazul in
care sotia castiga mai mult ( 26% din femeile
divortate au un salar mai mare decat sotii lor, comparativ cu
doar 13% dintre femeile cu casnicii stabile). Acest fapt
confirma ipoteza potrivit careia independenta
economica a femeii este un puternic predictor al cresterii ratei
divorturilor si al instabilitatii uniunilor conjugale
in general;
- Divortul parintilor
creste probabilitatea divortului copiilor- 19% din
cei divortati au parintii divortati la
randul lor, in comparatie cu doar 10% din cei care alcatuiesc
cuplurile stabile;
- Conflictele cu tatal marcheaza in
mai mare masura( decat conflictele cu mama) viitorul conjugal al
copilului- 11% din cei divortati recunosc prezenta unui
conflict de intensitate mare si foarte mare, in comparatie cu
doar 6% din cei cu o casatorie stabila;
- Femeile divortate au avut o viata sexuala
premaritala mai activa comparativ cu cele care formeaza
cupluri stabile( 53% din femeile divortate au avut
relatii sexuale premaritale in comparatie cu 30% din femeile cu
casnicii stabile). Comportamentul sexual premarital al
barbatilor nu difera semnificativ intre cele doua
esantioane).
- Mariajele in care cel putin unul
dintre soti nu este la prima casatorie, au o probabilitate
mai mare sa se destrame ( 23% dintre cei divortati nu se
aflau la prima casatorie, in comparatie cu 6% din cei cu
casnicii stabile)
- Dezaprobarea parintilor are
efecte nefaste asupra stabilitatii casatoriei copiilor-
( in cazul a 23% din cadrul celor divortati
parintii s-au opus casatoriei, in comparatie cu
doar 15% in cazul celor cu casatorii stabile)
- Coabitarea intergenerationala
afecteaza stabilitatea cuplului doar in masura in care ea este
descrisa ca fiind o experienta neplacuta- desi
studiile anterioare au aratat ca experienta coabitarii
cu parintii este traumatizanta pentru tinerele cupluri
(Ghebrea, 1995)- , studiul de fata confirma partial
aceste rezultate, in sensul ca atitudinea fata de
coabitarea intergenerationala reprezinta de fapt un pericol
pentru destramarea cuplului).
- O durata de cel putin 2 ani de
prietenie inainte de casatorie, creste probabilitatea
stabilitatii casatorie i- doar 12.5% din cei divortati
au asteptat peste 2 ani inainte de a se casatori, in vreme
ce 18.5% din persoanele cu casatorii stabile au preferat acest
lucru;
- Varsta la care are loc casatoria
nu este importanta- desi o serie de studii anterioare
sustin ideea ca mariajele incheiate la o varsta
frageda sunt sortite esecului, studiul citat nu confirma
aceste rezultate, varstele celor casatoriti fericit si
a celor divortati fiind sensibil egale la casatorie);
acest lucru poate fi datorat si faptului ca romanii se casatoresc
in masa relativ devreme in comparatie cu societatile
occidentale;
- Primii doi ani de casatorie
reprezinta perioada de risc maxim- cele mai multe
divorturi intre 10-15% avand
loc in primii doi ani;
- Prezenta copiilor favorizeaza
stabilitatea cuplului- 41.3% din cei divortati nu au
nici un copil, in vreme ce doar 8%
din cei fericit casatoriti sunt fara urmasi);
- Dimensiunea redusa a veniturilor
constituie un factor de risc pentru stabilitatea cuplului- constituind
de altfel o sursa in plus de tensiune;
- Prietenii comuni contribuie la stabilitatea
cuplului- lipsa lor indicand faptul ca partenerii pot face parte din
retele sociale diferite si astfel se creeaza o
distanta intre ei;
- Sursele de neintelegere in cazul
persoanelor divortate le reprezinta, in ordinea
importantei: banii, gelozia, parintii,
adulterul, alcoolul, sarcinile gospodaresti, prietenii,
petrecerea timpului liber, copiii, relatiile sexuale, religia,
politica;
- Strategiile de rezolvare a conflictului
care pot duce la divort sunt:
inabusirea, refularea situatiilor conflictuale; de asemenea
compromisul- garantia unei bune functionari interpersonale-
este foarte putin folosit in cazul cuplurilor divortate. Nici
situatia in care doar unul dintre partenerii cedeaza, pliindu-se
peste dorintele celuilalt, nu este avantajoasa pentru
stabilitatea coplului. Atat cuplurile care vor divorta, cat si
cele stabile folosesc discutiile pe ton calm sau ridicat insa
cele ce vor divorta ajung si la jigniri, insulte, tipete
si violente;
- Sentimentele post-conflict - la
persoanele stabil casatorite predomina tristetea
(53%)- in vreme ce la cei care urmeaza sa divorteze mai
evidente sunt mania(27%), iritarea (25%), furia (24%), nesiguranta
(13%), durerea (27%).
Gelozia- motivata sau nu in plan real este foarte distructiva pentru stabilitatea cuplului;
