APELUL

A. Notiuni generale privind apelul

Apelul este o cale ordinara de atac prin intermediul careia oricare dintre parti poate solicita unei jurisdictii superioare reformarea hotararii pronuntate de instanta de fond.

In raport cu dispozitiile care-l reglementeaza, apelul poate fi caracterizat ca o cale de atac comuna, ordinara, de reformare, devolutiva si suspensiva de executare.

B. Elementele apelului. Subiectele apelului. Obiectul apelului

Subiectele apelului

Subiectele apelului sunt partile care s-au judecat in fata primei instante. Au calitate de parti si succesorii in drepturi ai partilor, precum si persoanele sau organele carora legea le recunoaste legitimare procesuala activa, alaturi de titularii drepturilor, in cazul in care au sesizat prima instanta de fond.

Obiectul apelului   

Pot fi atacate cu apel, potrivit art.282C.proc.civ., hotararile date in prima instanta de judecatorie si tribunal.

Regula este ca pot fi atacate cu apel toate hotararile date de judecatorii si tribunale in prima instanta, indiferent daca s-au pronuntat sau nu in fond, apelul fiind, calea obisnuita de atac, care permite judecarea in fata unei instante superioare, in al doilea grad de jurisdictie.

De la aceasta regula, legea prevede anumite exceptii. Astfel, nu pot fi atacate cu apel:

-hotararile pronuntate in ultima instanta sau in prima si ultima instanta, pe care legea le declara fara drept de apel: renuntarea la dreptul pretins se constata printr-o hotarare data fara drept de apel (art.247alin.4C.proc.civ.); hotararea care consfinteste invoiala partilor se da fara drept de apel (art.273C.proc.civ.) ori prevede ca impotriva lor se exercita recursul: hotararile pronuntate asupra conflictelor de competenta (art.22alin.final.C.proc.civ.); hotararile pronuntate asupra perimarii (art.253 alin.2C.proc.civ.); hotararea de anulare a actiunii arbitrale (art.366 alin.2C.proc.civ.);

-hotararile date in prima instanta in cererile introduse pe cale principala privind pensii de intretinere, litigii al caror obiect are o valoare de pana la 1 miliard lei inclusiv, atat in materie civila cat si in materie comerciala, actiunile posesorii, cele referitoare la inregistrarile in registrele de stare civila, luarea masurilor asiguratorii, precum si in alte cazuri prevazute de lege (art.282¹ alin.1C.proc.civ.); Daca aceste cereri sunt formulate pe cale accesorie sau incidentala, in lumina principiului "accesorium sequitur principale" solutia data asupra lor este supusa cailor de atac prevazute pentru cererea principala.

-hotararile instantelor judecatoresti prin care se solutioneaza plangerile impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate, daca legea nu prevede altfel (art.282¹ alin.2 C.proc.civ.).

Impotiva incheierilor premergatoare nu se poate face apel decat odata cu fondul, in afara de cazul cand prin ele s-a intrerupt cursul judecatii. Apelul impotriva hotararii se socoteste facut si impotriva incheierilor (art.282alin.2 si 3C.proc.civ.). Daca hotararea finala este inapelabila acelasi caracter il vor avea si incheierile premergatoare.

C. Termenul si formele apelului. Instanta competenta sa solutioneze cererea de apel. Termenul pentru exercitarea apelului. Cererea de apel

Potrivit art.282 alin.1 C.proc.civ. hotararile date in prima instanta de judecatorie sunt supuse apelului la tribunal, iar hotararile date in prima instanta la tribunal sunt supuse apelului la Curtea de Apel. Impotriva incheierilor premergatoare nu se poate face apel decat odata cu fondul, afara de cazul cand prin ele s-a intrerupt cursul judecatii.

Termenul de apel reprezinta intervalul de timp inauntrul caruia se poate exercita calea de atac a apelului si este reglementat in art.284-286C.proc.civ.

Termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotararii, daca legea nu dispune altfel (art.284 alin.1C.proc.civ.).

Cererea de apel

Cererea de apel -a se vedea art.287 C.proc.civ:

D. Efectele apelului

Cererea de apel produce urmatoarele efecte, specifice acestei cai de atac:

investeste instanta de apel cu judecarea apelului. Daca in cazul judecatii in prima instanta, in mod exceptional, instanta se poate sesiza din oficiu, instanta de apel nu se sesizeaza niciodata din oficiu. Din momentul sesizarii instantei de apel, dobandeste dreptul si obligatia de a proceda la solutionarea cauzei.

efectul suspensiv de executare. Efectul suspensiv de executare este o trasatura este o trasatura definitorie a hotararilor susceptibile de apel, acetea neputand fi puse in executare silita cat timp sunt susceptibile de apel si nici pe perioada judecarii cererii de apel. Efectul suspensiv de executare nu se produce in cazul hotararilor care sunt executorii de drept (art.278C.proc.civ.) si nici in cazul celor pronuntate in conformitate cu art.279C.proc.civ. Insa, potrivit art.280C.proc.civ., instanta de apel poate incuviinta suspendarea executiei vremelnice, cu darea unei cautiuni, al carei cuantum il va fixa instanta. Daca prima instanta a respins cererea pentru incuviintarea executiei vremelnice, aceasta cerere poate fi reiterata in apel. De asemenea, efectul suspensiv al apelului, nu se produce in acele cazuri in care apelantul a achiesat expres sau tacit la hotararea pronutata impotriva sa;

efectul devolutiv, in sensul ca apelul provoaca o noua judecata in fond a pricinii, cu privire la problemele de fapt si de drept. Efectul devolutiv al apelului cunoaste doua limite: instanta de apel va cerceta cauza numai cu privire la motivele indicate de apelant in cererea de apel; prin apel nu se poate largi cadrul prorcesual stabilit in fata primei instante.

Efectul devolutiv al apelului vizeaza numai ceea ce s-a judecat de catre prima instanta, nefiind admise modificari cu privire la calitatea partilor, obiectul sau cauza cererii de chemare in judecata si nici formularea unor cereri noi. In acest sens, art.294 alin.1C.proc.civ.prevede ca:"In apel nu se poate schimba calitatea partilor, cauza sau obiectul cererii de chemare in judecata si nici nu se pot face alte cereri noi. Exceptiile de procedura si alte asemenea mijloace de aparare nu sunt considerate cereri noi".

Procedura de judecata a apelului. Principalele momente in desfasurarea judecatii. Probele in apel. Solutii in apel

Dupa primirea dosarului, la instanta de apel se desfasoara o procedura o procedura prealabila solutionarii cauzei in sedinta publica. Procedura prealabila vizeaza in primul rand fixarea termenului de judecata si asigurarea contradictorialitatii si a dreptului de aparare in fata instantei de apel.

Termenul de judecata se fixeaza astfel incat, de la primirea citatiei, intimatul sa aiba la dispozitie cel putin 15 zile pentru a-si pregati apararea, iar in procesele urgente, cel putin 5 zile. Daca intimatul presedintele va putea fixa un termen mai indelungat. Prin citatie, intimatul va fi informat ca are obligatia de a-si alege domiciliul in Romania, unde urmeaza a i se face comunicarile privind procesul (art.114¹ alin.4C.proc.civ.).

Presedintele va dispune sa se comunice intimatului, odata cu citatia, o copie dupa cererea de apel, impreuna cu copiile de pe inscrisurile alaturate si care nu au fost infatisate la prima instanta, punandu-i-se in vedere obligatia de a depune intampinare cu cel putin 5 zile inainte de termenul stabilit pentru judecata (art.289 alin.2C.proc.civ.).

In cazul in care intimatul nu a primit in termenul prevazut de art.114¹, comunicarea motivelor de apel si a dovezilor invocate, va putea cere, la prima zi de infatisare, un termen inauntrul caruia sa depuna intampinare. Daca intimatul lipseste la prima zi de infatisare si instanta constata ca motivele de apel nu au fost communicate, va dispune amanarea cauzei si efectuarea comunicarii, iar daca motivele nu au fost communicate in termen, instanta va dispune amanarea cauzei cu indeplinirea cerintelor art.114¹ alin.3 sau 4, dupa caz (art.291 C.proc.civ.).

Apelurile facute vor fi repartizate la o singura sectie a instantei de apel (art.289alin.4C.proc.civ.). Daca apelurile facute impotriva aceleiasi hotarari au fost repartizate la sectii deosebite, presedintele ultimei sectii investite va dispune trimiterea dosarului la sectia cea dintai investita.

In ceea ce priveste compunerea completului de judecata, judecarea apelului se face, in complet de doi judecatori.

Apelul se judeca dupa regulile de la judecata in prima instanta avand in vedere si dispozitiile speciale in materia apelului (art.298C.proc.civ.). Astfel, se vor aplica si in apel dispozitiile privitoare la infatisari si dezbateri, la conditiile in care partile pot fi reprezentate in justitie, la invocarea si solutionarea exceptiilor, administrarea dovezilor, deliberarea si pronuntarea hotararii, renuntarea, achiesarea, tranzactia, cu conditia sa nu contravina dispozitiilor din materia apelului.

O prima dispozitie speciala in materia apelului, este prevazuta in art.292alin.1C.proc.civ.:"Partile nu se vor putea folosi inaintea instantei de apel de alte motive, mijloace de aparare si dovezi, decat de cele invocate la prima instanta sau aratate in motivarea apelului ori in intampinare. Instanta de apel poate incuviinta si administrarea probelor a caror necesitate rezulta din dezbateri". Art.292 alin.2C.proc.civ.obliga instanta de apel sa se pronunte, in fond, numai pe baza celor invocate la prima instanta in cazul in care apelul nu se motiveaza, ori motivarea apelului sau intampinarea nu cuprind motive, mijloace de aparare sau dovezi noi.

De asemenea, in apel nu se poate schimba calitatea partilor, cauza sau obiectul cererii de chemare in judecata si nici nu se pot face alte cereri noi.

Alta dispozitie speciala, prevazuta in art.295alin.1C.proc.civ., stabileste limitele in care instanta de apel va cerceta fondul pricinii. Astfel, potrivit art.295 alin.1C.proc.civ.:"Instanta de apel va verifica, in limitele cererii de apel, stabilirea situatiei de fapt si aplicarea legii de catre prima instanta. Motivele de ordine publica pot fi invocate si din oficiu".

E. Solutii in apel

In legatura cu solutiile care pot fi pronuntate de instanta de apel, Codul de procedura civila prevede in art.296 Teza I C.proc.civ. ca instanta de apel poate pastra ori schimba in tot sau in parte, hotararea atacata. Apelantului nu i se poate insa crea in propria cale de atac o situatie mai gra decat aceea din hotararea atacata.

Pastrarea hotararii atacate echivaleaza cu respingerea cererii de apel. Respingerea apelului are ca efect mentinerea sentintei impotriva careia s-a exercitat calea de atac. Aceasta solutie se pronunta de instanta de apel atunci cand motivele invocate de apelant au fost gasite neintemeiate.

Instanta de apel poate admite cererea de apel schimband hotararea atacata in tot sau in parte. In acest caz este insa necesar sa se arate de instanta de apel ca s-a admis apelul si sa se reproduca solutia data de instanta de apel pe fond.

In cazul in care prima instanta a respins sau a anulat cererea de chemare in judecata fara a intra in cercetarea fondului si instanta de apel gasind apelul intemeiat, a anulat hotararea apelata, va evoca fondul si va judeca procesul, pronuntand o hotarare definitiva (art.297alin.1C.proc.civ.). Hotararea pronuntata, fiind definitiva va putea fi atacata numai cu recurs.

Daca hotararea a fost desfiintata pentru incalcarea normelor referitoare la competenta, instanta de apel anuland hotararea atacata, va trimite cauza spre judecare instantei competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala competent, afara de cazul cand constata propria sa competenta. In acest caz, precum si atunci cand exista vreun alt motiv de nulitate, iar prima instanta a judecat in fond, instanta de apel, anuland in tot sau in parte procedura urmata si hotararea pronuntata, va retine procesul spre judecare (art.297alin.2C.proc.civ.). In acest caz, hotararea pronuntata va putea fi atacata cu apel, daca prin lege nuse prevede altfel.