ASPECTE GENERALE PRIVIND INFRACTIUNEA DE ASOCIERE IN VEDEREA SAVARSIRII DE INFRACTIUNI

ASPECTE GENERALE PRIVIND INFRACTIUNEA DE ASOCIERE IN VEDEREA SAVARSIRII DE INFRACTIUNI

1. Concept si caracterizare.

Asocierea pentru savarsirea de infractiuni este fapta persoanei care se asociaza cu alte persoane sau care initiaza constituirea unei asocieri in scopul savarsirii uneia sau mai multor infractiuni, altele insa decat infractiunile contra securitatii statului, aratate in art. 167 C.pen., ori care adera sau sprijina sub orice forma o astfel de asociere.

Asadar, intelegerea intre mai multe persoane urmata de injghebarea unei grupari ori initierea formarii unei asemenea grupari, in scopul savarsirii de infractiuni, precum si aderarea la o astfel de grupare sau ajutarea ei in orice mod, caracterizeaza conceptual asocierea pentru savarsirea de infractiuni[1].

Privita in sine, asocierea mai multor persoane nu are vreo semnificatie antisociala. Dimpotriva, spiritul de asociere in vederea realizarii in comun a unor activitati social utile constituie un fapt pozitiv, acest spirit fiind pus in serviciul unor scopuri folositoare atat membrilor gruparii respective, cat si societatii. Cand insa asocierea urmareste un scop antisocial, si anume savarsirea de fapte ce sunt prevazute de legea penala, o asemenea asociere este periculoasa prin ea insasi, indiferent daca s-a trecut sau nu la savarsirea vreuneia dintre faptele care constituie scopul asocierii. Pericolul social pe care il prezinta aceasta fapta decurge deci din scopul urmarit de asociere. Desi nu este vorba decat de un acord intre mai multe persoane in vederea savarsirii de infractiuni, de o planuire a executarii acestora, asocierea pentru savarsirea de infractiuni ameninta cu un pericol grav ordinea de drept, securitatea sociala, relatiile sociale de convietuire intre oameni, linistea publica. Nu se poate vorbi de o normala desfasurare a acestor relatii cata vreme asupra lor planeaza amenintarea cu savarsirea unor infractiuni[2].

Acest pericol social care consta in amenintarea ce decurge din existenta asocierii pentru savarsirea de infractiuni capata gravitate datorita caracterului organizat al gruparii respective. Asocierea presupune o oarecare structura organica, o repartizare a atributiilor intre membrii gruparii, un program de activitate in care trebuie sa intre savarsirea uneia sau a mai multor infractiuni etc. Existenta acestei organizari sporeste in mod simtitor capacitatea operativa a grupului, sporeste indrazneala faptuitorilor si, sub un anumit aspect, poate ingreuia descoperirea si prinderea acestora. Forta pe care o da caracterul organizat al grupului face ca asocierea sa ameninte cu un pericol efectiv, calitativ deosebit de simpla manifestare a intentiei de a savarsi infractiuni[3].

Datorita pericolului social pe care il prezinta asocierea pentru savarsirea de infractiuni, lupta impotriva acesteia nu se poate reduce la masuri preventive, ci este necesara reactiunea prin mijloacele dreptului penal. In acelasi timp, incriminarea si sanctionarea acestei fapte este perfect justificata din punct de vedere criminologie si recomandabila intr-o politica penala rationala, fiindca reactiunea antiinfractionala este cu atat mai utila socialmente si mai eficace cu cat vizeaza inca in germene actiunile care tind la declansarea activitatilor infractionale, fara sa se astepte evolutia acestora catre efectiva savarsire de infractiuni[4]. De aceea, nu numai constituirea unei asociatii in vederea savarsirii de infractiuni trebuie sa fie incriminata, dar si initierea constituirii, precum si aderarea sau ajutorul dat sub orice forma unei asemenea grupari. Tocmai o astfel de conceptie a politicii penale si-a gasit expresie in dispozitiile art. 323 C.pen. care incrimineaza, in toate modalitatile sale, asocierea pentru savarsirea de infractiuni .

Sub raport criminologie, infractiunea ce examinam reprezinta una dintre cele mai grave forme de criminalitate, si anume criminalitatea organizata, caracteristica fenomenului criminalitatii din tarile capitaliste. Acestei forme de criminalitate ii apartin bandele (gangs) de criminali din marea pegra, specializate in jefuirea bancilor si magazinelor, in traficul de stupefiante etc. In tarile socialiste unde cauzele fundamentale ale criminalitatii au fost complet inlaturate, criminalitatea organizata a fost, si ea, practic lichidata. Aceasta nu inseamna ca nu pot exista forme mai putin grave de criminalitate asociata, indeosebi grupari avand ca scop savarsirea unor infractiuni economice. Dar chiar daca nu s-ar inregistra nici un caz de asociere in vederea savarsirii de infractiuni, incriminarea unei astfel de fapte este necesara in scopul prevenirii oricarei eventuale incercari de savarsire a acestei infractiuni[6]

Infractiunea de asociere pentru savarsirea de infractiuni este prevazuta in titlul IX, Cap. IV al Codului penal^[7], printre infractiunile care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala. Aceasta corespunde criteriului folosit de legiuitor in gruparea infractiunilor dupa obiectul lor juridic generic, fiindca asocierea pentru savarsirea de infractiuni are intr-adevar ca obiect juridic aceleasi relatii de convietuire sociala ca si celelalte infractiuni din acelasi titlu.

Obiectul infractiunii.

1. Obiectul juridic.

Pentru apararea valorilor sociale aratate in art. 1 C.pen., statul, prin organul legislativ, a reglementat prin lege organica numeroase relatii sociale care se refera la conduita oamenilor fata de aceste valori. Cand o manifestare umana sub forma de actiune-inactiune aduce atingere unei relatii sociale privitoare la o valoare sociala care este ocrotita pe cale penala, fapta savarsita capata caracter infractional, si daca intruneste si celelalte conditii prevazute de lege, ea va fi considerata infractiune, avand ca obiect relatia sociala respectiva.

Doctrina penala este unanima in a considera obiectul infractiunii ca fiind valoarea sociala si relatia sociala formata in jurul si datorita acestei valori, care sunt vatamate, lezate sau puse in pericol prin savarsirea faptei socialmente periculoasa . Acesta este obiectul juridic al infractiunii si el difera in raport de categoria sau grupa de infractiuni prevazuta in partea speciala a Codului penal

Obiectul juridic generic este comun cu al tuturor infractiunilor care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala si de aceea trimitem la explicatiile din Cap. 1,3 din acest titlu[9].

Obiectul juridic special al asocierii pentru savarsirea de infractiuni il constituie relatiile privind convietuirea sociala, a caror normala formare, desfasurare si dezvoltare este conditionata de apararea securitatii sociale si a ordinii de drept impotriva pericolului pe care il prezinta, pentru aceste valori, asocierea mai multor persoane in vederea savarsirii de infractiuni[10]. Prin savarsirea acestei fapte se creeaza direct o stare de pericol pentru mentinerea securitatii sociale si a ordinii de drept care sunt amenintate cu savarsirea de infractiuni, punandu-se in acelasi timp in pericol relatiile de convietuire sociala create in jurul valorilor sociale amintite^[11]. Se intelege ca aceste relatii nu se pot desfasura in mod normal, cata vreme ordinea de drept se gaseste expusa amenintarii de a fi tulburata prin savarsirea de infractiuni de catre o grupare de persoane constituita in acest scop.

Obiectul material.

Asocierea pentru savarsirea de infractiuni nu are un obiect material fiindca actiunea care constituie elementul sau material nu se indreapta asupra unui obiect sau lucru. Absenta obiectului material al infractiunii de asociere pentru savarsirea de infractiuni nu exclude insa existenta obiectul material al unora dintre infractiunile care intra in programul asocierii. Unele dintre aceste infractiuni pot avea un obiect material specific, care insa nu este si obiect material al asocierii[12].

Subiectii infractiunii.

Infractiunea reprezinta actul de conduita interzis prin norma incriminatoare, act savarsit de o persoana fizica, incalcandu-si astfel obligatia de a nu-l savarsi. Aceste persoane, ce sunt implicate in raportul juridic penal de conflict, sunt subiectii unei infractiuni.

Subiectii infractiunii sunt acele persoane implicate in savarsirea unei infractiuni, fie prin comiterea actului de executare, fie prin suportarea consecintelor, a raului cauzat prin infractiune.

In doctrina penala se face distinctia intre subiectul activ si subiectul pasiv al infractiunii.

3.1. Subiectul activ al infractiuni.

Subiect activ nemijlocit (autor) al infractiunii de asociere pentru savarsirea de infractiuni poate fi orice persoana. Legea nu conditioneaza existenta acestei infractiuni de vreo calitate a autorului. Codul penal in vigoare a consacrat principiul ca asocierea pentru savarsirea de infractiuni trebuie incriminata indiferent de calitatea sau antecedentele celor care o compun (adica daca acestia mai comisesera sau nu anterior infractiuni), asocierea in scopul savarsirii de infractiuni fiind totdeauna indeajuns de periculoasa pentru a face necesara incriminarea. De asemenea, nu intereseaza numarul membrilor gruparii, acesta putand varia in raport cu natura infractiunii sau infractiunilor care formeaza scopul asociatiei si de imprejurarile in care urmeaza sa se realizeze acest scop, adica savarsirea infractiunii sau infractiunilor[13]

Cand fapta consta in initierea constituirii unei asocieri, aceasta poate fi savarsita de o singura persoana sau de mai multe persoane care vor avea calitatea de autori ai infractiunii de asociere in aceasta modalitate. De indata ce asocierea a fost constituita, pe langa acela sau acei care au initiat constituirea asocierii, sunt autori ai infractiunii si acei care au luat parte la constituirea asocierii. De asemenea, devin autori si acei care au aderat ulterior sau care au sprijinit in orice mod asocierea astfel constituita.

Asadar, dupa ce constituirea ei a avut loc, asocierea pentru savarsirea de infractiuni imbraca forma de infractiune cu pluralitate constituita de faptuitori. Infractiunea ramane insa susceptibila de pluralitate ocazionala, adica de savarsire in participatie, fiindca pluralitatii constituite, intocmai ca si pluralitatii naturale de faptuitori, i se poate alatura o pluralitate ocazionala[14] Dar, fata de continutul juridic al infractiunii de asociere pentru savarsirea de infractiuni, nu este posibila participatia in genere decat sub forma instigarii, fie prin determinarea unei sau unor persoane sa initieze constituirea asociatiei, fie prin determinarea unei sau unor persoane sa adere la asociere sau sa dea sprijin acesteia. Instigarea nu la initierea constituirii, ci la insasi constituirea asocierii inseamna initierea constituirii, deci o modalitate de savarsire a infractiunii. Cat priveste complicitatea prin sprijinire (inlesnire sau ajutor), aceasta nu este posibila, fiindca sprijinirea sub orice forma a asocierii pentru savarsirea de infractiuni este asimilata, prin dispozitia din art. 323 alin. (1) C.pen., cu insasi savarsirea ca autor al infractiunii. Este insa posibila complicitatea prin promisiune de tainuire sau favorizare (art. 26 partea finala C.pen.).

3. Subiectul pasiv.

Subiect pasiv al asocierii pentru savarsirea de infractiuni este statul, ca reprezentant al societatii si ca aparator al ordinii de drept. Aceasta infractiune nu este susceptibila de subiect pasiv secundar; absenta acestui subiect pasiv nu priveste decat infractiunea in sine a asocierii pentru savarsirea de infractiuni, iar nu si infractiunea sau infractiunile savarsite in realizarea programului asocierii, care pot avea, dupa caz, un subiect pasiv special determinat de natura faptei sau faptelor comise[15].