ASPECTE TEORETICE SI PRACTICE PRIVIND TACTICA CERCETARII LA FAJA LOCULUI IN INFRACTIUNILE DE OMOR

ASPECTE TEORETICE SI PRACTICE PRIVIND TACTICA CERCETARII LA FAJA LOCULUI IN INFRACTIUNILE DE OMOR

Cercetarea la fata locului este un procedeu probatoriu reglementat prin art. 129 Cod procedura penala, care consta in deplasarea organului judiciar, in cazul infractiunilor de omor in mod obligatoriu a procurorului la locul unde s-a savarsit infractiunea impotriva vietii unei persoane sau alt loc legat de existenta infractiunii, in scopul constatarii situatiei locului faptei, a descoperirii si fixarii urmelor infractiunii ori a stabilirii pozitiei si starii mijloacelor materiale de proba.

Cercetarea la fata locului este una din activitatile procedurale si de tactica criminalistica ce se realizeaza de obicei la inceputul urmaririi penale in scopul cunoasterii nemijlocite a locului faptei. Prin aceasta activitate organul judiciar isi deschide multiple posibilitati de descoperire a numeroase si variate urme create cu prilejul savarsirii infractiunii, de identificare a persoanelor care au cunostinte despre infractiunea respectiva si autorul sau, cercetarea la fata locului neputand fi inlocuita cu alte activitati tactice de administrare a probelor in cauza, chiar daca ne-am gandi la ascultarea de persoane (fara de care in orice cauza penala, nu poate fi conceputa cercetarea criminalistica).

Faptul ca cercetarea locului comiterii unei infractiuni de omor constituie o activitate incipienta, ce trebuie efectuata intr-un moment in care campul infractional isi pastreaza caracteristicile pe care le avea si in momentul comiterii faptei, impune respectarea unor reguli tactice care sa asigure atat succesul acestei activitati, cat si o baza de date corespunzatoare pentru activitatile ulterioare.

1.0 prima regula ce trebuie respectata, mai mult decat in cazul oricaror alte categorii de infractiuni, este aceea potrivit careia cercetarea la fata locului trebuie efectuata neintarziat, de indata ce organele judiciare au luat cunostinta despre comiterea unei infractiuni de omor.

Practica judiciara a confirmat ca, intre urgenta cercetarii la fata locului si rezultatele acestei activitati, exista o relatie directa. Cu cat intervalul de timp, cuprins intre momentul in care procurorul a luat cunostinta despre savarsirea unei infractiuni contra vietii si momentul deplasarii la fata locului este mai scurt, cu atat sporesc sansele stabilirii tuturor imprejurarilor necesare aflarii adevarului.    *

2.0 a doua regula ce trebuie sa caracterizeze activitate de cercetare la fata locului, este aceea potrivit careia, aceasta activitate trebuie desfasurata complet si obiectiv.

Obiectivitatea impune procurorului chemat sa efectueze cercetarea la fata locului, adoptarea unei atitudini ce exclude orice pornire subiectiva, ce obliga la consemnarea si fixarea completa si fidela a configuratiei reale a locului comiterii infractiunii, a urmelor si mijloacelor materiale de proba, a celorlalte constatari desprinse ca urmare a temeiniciei examinarii situatiei de fapt existente la fata locului.

Anumite manifestari, consecinte ale rutinei, determinate de unele asemanari intre diferite cazuri de omor, cunoscute organului judiciar dintr-o experienta anterioara, nu sunt altceva decat amenintari in aplicarea acestei reguli. Pornirile subiective canalizeaza activitatea de cercetare intr-o singura directie, rexpectiv a versiunii avute in vedere, cu riscul, in cazul unui esec, pierderii acelor urme si mijloace materiale de proba, considerate initial irelevante, dar care ulterior se dovedex a fi fost utile cauzei.

Certitudinile privind natura faptei comise, imprejurarile comiterii acesteia, pe seama faptuitorului apar numai ca urmare a unei analize obiective si prelucrarii datelor obtinute cu ocazia cercetarii la fata locului, coroborate cu alte mijloace de proba.

3. Cercetarea la fata locului trebuie efectuata minutios, regula tactica ce exprima obiectivul ca aceasta activitate sa conduca la cautarea, ridicare si fixarea tuturor urmelor si mijloacelor de proba materiale aflate intr-un raport sau altul cu fapta comisa, astfel incat prin prelucrarea acestora, nici un aspect avand legatura cu infractiunea sau cu faptuitorul sa nu fie ignorat.

Aceasta regula isi are izvorul in aspectul ca, in cazul infractiunilor de omor, care de regula au ca autori persoane ce au mai avut de a face cu legea penala, recidivisti, "cunoscatori' a dispozitiilor penale, cel putin pana la un nivel al investigatiilor organul judiciar nu poate face o selectare a urmelor si mijloacelor materiale de proba, ca fiind importante sau lipsite de interes.

Pentru acest motiv, este de preferat sa se fixeze urme si mijloace materiale de proba cu privire la care, ulterior, sa se stabileasca ca nu au legatura cu infractiunea si faptuitorul decat sa se ignore asemenea dovezi cu privire la care mai tarziu sa se constate ca ar fi fost utile cauzei.

4. Nu in ultimul rand, cercetarea locului comiterii faptei trebuie sa se faca organizat, dupa un plan judiciar elaborat. Acesta trebuie sa urmareasca in principal:

a) determinarea limitelor cercetarii, astfel incat sa se asigure examinarea intregului spatiu aflat in legatura cu fapta comisa;

b) precizarea atributiunilor ce revin fiecarui participant la cercetare;

c) determinarea procedeelor necesare pentru fixarea imprejurarilor comiterii infractiunii;

d) metodele folosite pentru descoperirea, ridicarea si fixarea urmelor si mijloacelor materiale de proba;

e) activitatile opreative ce urmeaza a fi efectuate, paralel cu cercetarea la fata locului.

De cele mai multe ori, urmele si mijloacele materiale de proba, descoperite si fixate cu ocazia efectuarii cercetarii la fata locu-

lui, necesita interpretari ori investigatii stiintifice care presupun utilizarea unor metode si mijloace tehnice in scopul identificarii persoanelor si obiectelor aflate in anumite raporturi cu infractiunea. Aceasta activitate, imbraca forma expertizei criminalistice.

imprejurarea ca cei ce indeplinesc atributiile organelor judiciare au cunostinte de specialitate in domeniul criminalisticii, nu inlatura necesitatea dispunerii unei expertize. Ori de cate ori se iveste necesitatea lamuririi unui aspect ce reclama cunostinte de specialitate, se va recurge la concursul expertilor, efectuarea examinarii de specialitate de catre organele judiciare, depasind limita atributiilor conferite prin lege acestora.

Echipa de cercetare - imediat dupa ce a sosit la fata locului si a realizat activitatile pregatitoare trece la efectuarea cercetarii propriu-zise. in procesul acestei cercetari echipa este chemata sa constate:

Ci cum se prezinta locul faptei;

□ ce fel de schimbari s-au produs pana la sosirea sa;

□ ce categorii de urme se afla in perimetrul lui;

□ ce anume s-a intamplat (accident, sinucidere, ori s-a comis o infractiune);

□ cand s-a produs evenimentul in cauza;

□ cine este victima si cu ce ocazie s-a aflat in acel loc;

□ care poate fi mobilul infractiunii;

□ ce posibilitati sunt pentru descoperirea si retinerea infractorului. Printre regulile tactice aplicabile trebuie mentionate urmatoarele:

a) efectuarea cercetarii cat mai repede dupa luarea la cunostinta despre savarsirea infractiunii, pentru a preveni pierderea sau degradarea urmelor fie datorita fenomenelor atmosferice, fie datorita persoanelor interesate in cauza. Respectarea acestei reguli este determinata de o multitudine de factori obiectivi si subiectivi. Pe masura trecerii timpului, toate probele, in functie de natura lor, sunt supuse unui proces continuu, obiectiv, de pierdere treptata a detaliilor. in cazul cand in timpul respectiv mai intervin si anumiti factori nocivi acestia accelereaza procesul de atenuare a detaliilor, daca nu le degradeaza sau chiar distrug complet. Asa de pilda, vantul si razele solare grabesc reducerea in volum a detaliilor urmelor, iar ploaia si zapada de multe ori chiar le distrug devenind astfel inutile cercetarii criminalistice. Tot asa se poate intampla si cu cunostintele pe care le au martorii oculari despre infractiune. Prin scurgerea timpului multe amanunte din secventele savarsirii faptelor, in mod obiectiv, se uita, adaugandu-se si posibilitatea influentarii martorilor de catre persoane interesate in cauza, pentru a denatura intentionat declaratiile.

b) cercetarea si fixarea urmelor descoperite sa se faca cu toata obiectivitatea, iri sensul ca trebuie cautate si fixate toate urmele, indiferent daca ele confirma sau infirma versiunile elaborate. Aceasta presupune ca dupa elaborarea versiunilor, pe baza datelor deja existente, toate urmele de la locul faptei trebuie sa ocupe pozitii identice, nici una sa nu fie mai importanta decat celelalte. Prin urmare, in procesul cercetarii la fata locului, urmele descoperite se studiaza si se fixeaza prin metodele adecvate naturii lor si aspectului sub care se prezinta, fara a tine seama de faptul ca unele vin in contradictie cu altele, fara a se aprecia valoarea lor in functie de masura in care ar putea contribui intr-un proces de identificare din activitatea de cercetare criminalistica. Ar fi o evidenta lipsa de obiectivitate din partea organului judiciar daca, formulandu-se o versiune mai acceptabila referitoare la modul savarsirii infractiunii, la autorul ei sau la mobilul sau, ar desfasura cercetarea la fata locului prin retinerea din ansamblul probelor numai pe acelea care confirma versiunea "aleasa' inlaturandu-le ca fara importanta pe cele care nu au tangenta cu versiunea respectiva sau chiar o infirma.

c) efectuarea cercetarii in mod amanuntit, prin notarea tuturor particularitatilor, indiferent de importanta lor. intrucat cercetarea la fata locului este o activitate de inceput a urmaririi penale, organul judiciar in acest moment inca nu stie in mod sigur care anume din datele descoperite prezinta sau nu, si in ce masura, importanta pentru stabilirea adevarului in cauza. Unele urme sau anumite obiecte din perimetrul locului faptei, chiar daca nu au legatura nemijlocita cu savarsirea infractiunii, este posibil sa atraga atentia organului judiciar ca fiind importante pentru solutionarea cauzei, altora insa, desi in realitate create in procesul comiterii infractiunii respective, sa nu le fie inteleasa importanta si drept urmare prezenta lor sa fie neglijata. Afara de aceasta, anumite obiecte sau urme de la fata locului, fara legatura directa cu fapta, prin prezenta, pozitia si starea in care se afla, in colaborare cu alte date, ar putea fi utilizate la explicarea unor "situatii controversate' din locul cercetat sau alteori la aflarea mobilului infractiunii, la descoperirea anumitor persoane implicate intr-un fel sau altul in cauza. Toate aceste "secrete' ale multor urme sau obiecte de la locul faptei este posibil sa nu fie descoperite in procesul acestei activitati tactice. Acestea se "descifreaza' mai tarziu, dupa ce se intreprind si alte activitati tactice de urmarire penala, insa numai in situatiile cand cercetarea la fata locului se face obiectiv, in mod amanuntit, prin fixarea a tot ce se gaseste in perimetrul locului cercetat chiar si a anumitor detalii ce par fara semnificatie pentru fapta. De aceea, afara de descrierea amanuntita a tot ce se gaseste la locul infractiunii este necesar sa se fixeze si prin fotografiere atat in ansamblu cat si in detaliu deoarece aparatul de fotografiat imprima pe pelicula tot ce se afla in fata obiectivului sau, fara aprecieri, fara prejudecati, fapt care, de multe ori s-a dovedit a fi de mare utilitate cercetarii criminalistice.

d) efectuarea cercetarii la fata locului prin respectarea cerintelor morale. Pentru respectarea acestor cerinte in timpul desfasurarii activitatii de cercetare la fata locului trebuie sa nu se admita prezenta persoanelor straine iar membrii echipei de cercetare sa aiba o comportare serioasa fara zambete sau glume fata de corpul victimei, de obiectele ce formeaza imbracamintea intima a acesteia, de obiectele din locuinta, explicandu-le persoanelor apartinatoare ca cerceteaza obiectele respective nu din curiozitate ci din necesitate, pentru descoperirea urmelor infractiunii. Datele obtinute din diferite declaratii, in

legatura cu viata intima a unor persoane se pastreaza in secret putand fi dezvaluite numai celor interesati direct in cauza sau persoanelor chemate sa le utilizeze ca probe in solutionarea cauzei. De asemenea, in cazul fixarii si ridicarii unor urme se cauta ca pe cat posibil sa nu se degradeze anumite bunuri de valoare ce formeaza proprietatea victimei sau a altor persoane.

e) cercetarea la fata locului se efectueaza planificat. Planul se, intocmeste in functie de natura faptei, particularitatile locului in care a fost savarsita si varietatea urmelor existente prevazandu-se in ele intreaga gama de activitati si procedee de cautare, examinare si ridicare a urmelor, de ascultare, cu aceasta ocazie a unor persoane. De asemenea, in acest plan se mai includ, daca este cazul, si alte activitati operative ce urmeaza sa se intreprinda paralel cu aceasta activitate tactica. Tinand seama de complexitatea cercetarii, in plan se mai precizeaza atributiile ce revin fiecarui membru al echipei de cercetare la fata locului.

Majoritatea infractiunilor de omor, se comit in imprejurari ce fac dificila descoperirea autorului si a aspectelor legate de fapta, sau chiar a identitatii victimei, iar pentru rezolvarea acestor probleme este necesara recurgerea la expertizele criminalistice si medico-legale, care pot furniza o multitudine de date, referitoare la identificarea cadavrului, stabilirea cauzei mortii si imprejurarile in care a survenit decesul.

Pentru a surprinde mai bine legatura dintre cercetarea locului comiterii unei infractiuni de omor si rezultatele expertizelor criminalistice si medico-legale, precum si importanta acestor activitati, expunem in continuare cauze privind pe inc. M.D., condamnat definitiv pentru comiterea a doua infractiuni de omor deosebit de grav la o pedeapsa de 30 ani inchisoare.

La data de 5 martie 1998, Parchetul de pe langa Tribunalul Suceava, a fost sesizat cu privire la faptul ca victima PE. de 83 ani din orasul Vatra Dornei, a fost gasita decedata la domiciliul sau, prezentand numeroase leziuni la nivel facial si toracic, existand suficiente indicii ca aceasta a fost victima unei infractiuni de omor.

Cu ocazia cercetarii la locul comiterii faptei, s-a constatat ca, o parte a tocului usii de acces in camera victimei, precum si sistemul de inchidere erau dislocate din locurile in care se aflau in mod normal, victima se afla intinsa pe pat in pozitie decubit doarsal, la nivel facial prezenta numeroase plagi deschise, dar putin profunde, iar obiectele de imbracaminte acopereau numai regiunea toracelui. Aceste prime aspecte, puteau conduce la versiunea ca agresorul este o persoana relativ tanara, cu suficienta forta fizica, ca a avut asupra sa un obiect taietor intepator cu care a exercitat violentele de la nivelul fetei victimei si ca motivul comiterii faptei l-a constituit intretinerea unui raport sexual cu victima, nefiind exclusa nici versiunea comiterii faptei in scop de jaf.

in continuarea cercetarii locului faptei, din camera respectiva s-a ridicat o camasa de corp prezentand mai multepete de sange, apartinand victimei pe care au fost identificate si apoi recoltate 5 fire de par de dimensiuni diferite, iar din palma mainii stangi a victimei s-au ridicat 4 fire de par din care 3 innodate si prinse intr-o pelicula de sange. Toate acestea, au fost ulterior inaintate pentru examinare la Institutul de Criminalistica Bucuresti.

in camera in care a fost gasita victima au fost identificate mai multe urme papilare, care ulterior s-au dovedit ca provin de la victima, sau alte persoane care au avut acces legal in campul'infractional si care nu erau incluse in cercul de suspecti.

Tot cu ocazia cercetarii la locul comiterii faptei, sub perna pe care se afla capul victimei, a fost gasita o suma importanta de bani impaturita intr-o batista, de unde concluzia ca autorul faptei fie nu a reusit sa o determine pe victima sa-i dezvaluie locul in care erau ascunsi banii, fie, dupa decesul victimei, nu a mai avut timp sa scotoceasca prin incapere.

La data de 13 aprilie 1998, Parchetul de pe langa Tribunalul Suceava a fost sesizat cu privire la faptul ca, in noaptea de 12/13 aprilie 1998, la locuinta victimei R.D. de 67 ani din comuna Botosana, s-a produs un incendiu, soldat cu decesul acesteia.

Dupa deplasarea la locul comiterii faptei s-a constatat ca gospodaria victimei era compusa din doua imobile: primul construit din lemn, distrus prin incendiere in proportie de 70%, in care se afla si victima, iar al doilea, construit din caramida, care nu a fost afectat de incendiu.

Cu ocazia cercetarii la locul comiterii faptei s-a constat ca, sistemul de inchidere de la usa de acces in al doilea imobil, era distrus, si din doua obiecte de mobilier lipseau un covor de lana cu model specific zonei si o suma importanta de bani. in camerele respective, pe pardoseala, au fost identificate mai multe bete de chibrit arse. intrucat devenea evidenta prezenta in locuinta victimei a unei persoane straine, s-a accentuat punerea in evidenta si prelevarea de urme papilare, reusindu-se ridicare a 7 urme si fragmente de urme papilare cu suficiente elemente de valorificare.

Tot cu ocazia cercetarii locului comiterii faptei s-a constatat ca victima R.D., gasita in incinta imobilului distrus prin incendiere, se afla in pozitie decubit dorsal, in spatiul dintre pat, perete si usa, orientata cu capul spre pat si picioarele spre usa, pozitie nefireasca daca victima ar fi fost surprinsa de incendiu si ar fi intentionat sa iasa din camera.

La aceeasi data, s-a procedat la efectuarea necropsiei cadavrului, punandu-se in evidenta la nivelul craniului mai multe leziuni care nu puteau fi produse decat prin lovire activa. intrucat regiunea toracica, abdominala si membrele erau afectate de arsuri de gradul 4, 5 si 6, nu au putut fi puse in evidenta alte leziuni. Prin raportul medico-legal de necropsie s-a mai concluzionat ca moartea victimei nu s-a produs ca urmare a intoxicatiei cu monoxid de carbon, ci prin sugrumare in cadrul violentelor exercitate de catre agresor.

Probatoriul testimonial administrat in cauza a pus in evidenta indiciile comiterii faptei de catre numitul M.D., cu privire la care s-a dispus inceperea urmaririi penale si s-au intreprins masuri specifice de urmarire penala.

inv. M.D., figura de altfel si in cercul de banuiti privind comiterea primei infractiuni de omor, acesta aflandu-se in localitatea Vatra Dornei pana in noapte comiterii crimei, dupa care a disparut fara nici o justificare.

in acest stadiu al cercetarilor, intre cele doua situatii de fapt s-au stabilit cateva asemanari care defineau acelasi mod de

operare: in ambele cazuri, victimele erau femei in varsta, care locuiau singure, in imobile relativ izolate; in ambele cazuri accesul s-a facut prin efractie, s-a urmarit sustragerea de bani sau bunuri usor de valorificat etc.

Dupa prinderea invinuitului M.D., s-a procedat la amprentarea acestuia si la recoltarea de fire de par din diverse regiuni ale corpului.

Raportul de expertiza criminalistica dactiloscopica si cel biocriminalistic au concluzionat fara dubiu, ca o parte din urmele si fragmentele de urme papilare ridicate din locuinta victimei R.D-, au fost create de catre invinuit, iar unele din firele de par ridicate de pe camasa si cadavrul victimei RE., apartin invinuitului.

Printr-un supliment al raportului medico-legal de necropsie, s-a concluzionat ca leziunile suferite de victima RE., au putut fi produse cu cutitul gasit asupra invinuitului in momentul prinderii lui.

Nu in cele din urma, pentru a putea percepe comportamentul autorului - care in perioada 7.02-16.04.1998 a comis nu mai putin de 18 infractiuni pe raza judetului Suceava si altele pe raza judetelor Timis, Alba si Bistrita - s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice care a concluzionat ca invinuitul prezinta diagnosticul de tulburare de personalitate de tip antisocial, dar are discernamantul pastrat in raport de faptele comise.

Fata de situatiile de fapt existente in cele doua cauze, consideram ca procesele verbale de cercetare la locul comiterii faptelor insotite de plansele foto, procesele verbale de examinare criminalistica, rapoartele de expertiza medico-legale, dactilo-scopice si biocriminalistice, coroborate cu declaratiile martorilor audiati in cauza, au alcatuit un probatoriu complet de natura sa-l dezarmeze pe invinuit, astfel incat acesta a recunoscut si a descris amanuntit modalitatea de comitere a celor doua infractiuni.

Probatoriul administrat in cele doua cauze, a convins instantele judecatoresti ca, invinuitul este autorul celor doua grave infractiuni si ca prezinta un grad ridicat de pericol social, determinandu-le sa aplice o pedeapsa privativa de libertate de 22 ani si respectiv 25 ani inchisoare pentru cele 2 infractiuni prev. de art. 174 raportat la art. 176 lit. d si respectiv 176 lit. c si d, sporita la 30 ani inchisoare, in raport cu activitatea infractionala desfasurata de inclulpat pe perioada mentionata mai sus.

Se intampla uneori ca infractorul animat de dorinta scaparii de raspundere pentru fapta sa sa incerce simularea savarsirii unei alte fapte si de obicei, de catre alte persoane. in acest scop, creeaza la fata locului urme care, in mod obisnuit se formeaza prin comiterea faptei simulate ori indeparteaza din locul respectiv obiectul material al infractiunii. Dar, in astfel de incercari, de regula infractorul nu reuseste sa simuleze perfect savarsirea unei fapte de alta natura, gresind in producerea de urme ori de alte probe, astfel ca se creeaza o discordanta intre unele si altele, fapt ce evidentiaza artificialul de la locul faptei. incercarile de acest fel se intalnesc des in cazurile de omor creandu-se aspectul general al unei sinucideri ori accident.

"imprejurarile controversate' de la fata locului, denumite in literatura de specialitate imprejurari negative, sunt determinate pentru inceput de tabloul de puternic contrast ce se observa intre diferite categorii de urme.

Pentru realizarea unei interpretari stiintifice a cauzelor obiective care au determinat aparitia imprejurarilor controversate, organele judiciare trebuie sa desfasoare o activitate complexa, pe baza principiilor generale de tactica criminalistica si a celor specifice infractiunilor simulate. Cum fiecare infractiune se deosebeste de altele similare prin mai multe particularitati referitoare la modul si conditiile de savarsire, motivele si scopul vizat de faptuitor, urmarile care s-au produs, metodele si mijloacele de lucru vor fi aplicate in functie de particularitatile locului respectiv si faptei si de natura urmelor descoperite.

in cazul unor infractiuni de omor in accidente ori sinucideri un rol hotarator in solutionarea imprejurarilor controversate il au interpretarile leziunilor de pe corpul victimei si ale urmelor din interiorul corpului care le fac expertii medico-legisti.

Pentru exemplificare, expunem cauza privind moartea violenta a victimei M.C. de 87 ani cu ultimul domiciliu in comuna Boroaia, judetul Suceava:

La data de 15 martie 1999 Parchetul de pe langa Tribunalul Suceava a fost sesizat cu privire la faptul ca la data de 13 martie 1999 sus-numitul a fost gasit decedat in locuinta sa prezentand urme externe de violenta, iar in urma necropsiei efectuate la 14 martie 1999 s-a stabilit ca moartea acestuia a fost violenta,

in baza sesizarii si in urma deplasarii la fata locului a echipei de cercetare condusa de procuror, cercetarea locului faptei, desi efectuata de indata, a fost ingreunata de o multitudine de factori. Din primele informatii a rezultat ca victima locuia singur si era invalid de razboi, avand amputat bratul drept de la nivelul treimii medii. Prezenta acestuia nu a mai fost semnalata din-seara zilei de 11 martie 1999, iar medicul legist (care a efectuat autopsia la 14 martie 1999) a concluzionat ca moartea s-a putut produce cu 1-3 zile anterior autopsiei.

Victima fusese gasita decedata in bucataria locuintei sale de catre martorul M.V. la data de 13 martie 1999, victima era cazuta pe podea cu fata in jos, imbracata cu pantalon de stofa, indispensabili, camasa de culoare alba si camasa de corp. Locul in care a fost gasit cadavrul a fost stabilit in urma audierii mai multor persoane, date fiind modificarile pe care Ie-a suferit prin actiunea membrilor familiei care nu au avut suspiciuni cu privire la cauza mortii si care au efectuat pregatiri de inmormantare.

Locuinta victimei prezenta inca la data efectuarii cercetarii o serie de urme criminalistice: la exteriorul imobilului fereastra camerei din partea dreapta prezenta, atat pe geamuri, rama ferestrei si tocul acesteia urme de funingine. in aceasta camera s-au identificat urme de incendiu (peretii prezentand urme negative formate prin stratificare de fum si funingine, la nivelul patului fiind identificat focarul de incendiu). O serie de obiecte din incapere erau deteriorate ca urmare a expunerii la temperatura ridicata. Usile nu prezentau insa urme de fortare iar podeaua camerei era impregnata cu combustibil (motorina). Atat cablul de la telefon, cat si cel de alimentare de la televizor lipseau, fiind detasate prin taiere.

Victima a fost gasita insa in bucataria locuintei (nu in incaperea descrisa mai sus), aflata in continuarea camerei, martorii audiati relatand ca era in tinuta de casa, iar in apropierea sa se afla un recipient din plastic in care se mai afla motorina si mai multe bete de chibrit imprastiate pe podea.

Dat fiind faptul ca in urma necropsiei cadavrului nu au fost puse in evidenta urme ale intoxicatiei cu monoxid de carbon con-cluzionandu-se ca moartea s-a datorat unei asfixii mecanice produsa cel mai probabil prin sufocare sau sugrumare, s-a format convingerea ca incendiul a fost declansat ulterior survenirii decesului.

in urma analizarii probelor si cercetarii amanuntite efectuate la fata locului au fost identificati autorii faptei in persoana inculpatilor frati D.M. si D.M. (sora si frate). Acestia erau vecini cu victima iar toate indiciile au condus catre acestia. in locuinta victimei a fost evidentiata o urma papilara cu suficiente elemente de valorificare care s-a stabilit ca a fost creata de catre inc. D.M. sora.

Cu ocazia audierii lor, cei doi au recunoscut savarsirea faptei, respectiv ca au patruns in locuinta victimei cat timp aceasta nu era acasa cu scopul declarat de a sustrage bani, insa au fost surprinsi de intoarcerea neasteptata a acesteia. in aceasta imprejurare au reactionat cu violenta, D.M. sora lovindu-l pe M.C. in regiunea capului cu un lemn despicat pentru foc, dupa care D.M. fratele in timp ce M.C. a incercat sa fuga prin bucataria locuintei, l-a ajuns, l-a trantit la podea si l-a prins cu mainile de gat sugrumandu-l.

Dupa comiterea faptei cei doi frati s-au inteles sa stearga urmele create de prezenta lor la locul faptei, sens in care D.M. fratele a luat mai multe ziare, Ie-a asezat pe patul din camera in care au fost surprinsi si Ie-a dat foc. Dupa declansarea focului cei doi au inchis usa de la bucatarie dupa care au parasit camera si locuinta, inchizand in urma lor toate usile. in timp ce prin gradina din spatele casei se pregateau sa intre in curtea casei parintilor lor, si-au amintit ca in incaperea in care au declansat incendiul se afla o butelie de aragaz. S-au temut ca prin explozia acesteia sa nu fie afectata si gospodaria parintilor, astfel ca au revenit in incapere si au stins focul. Tot in ideea de a sterge urmele create de prezenta lor la locul faptei, D.M. a luat din bucatarie un bidon de 20 litri plin cu motorina pe care a imprastiat-o pe podeaua din lemn a bucatariei, in jurul victimei, iar apoi in camera, intre timp, sora sa, D.M., a luat lemnul de foc despicat cu care lovise victima, l-a pus in soba din camera, l-a stropit cu motorina si i-a dat foc. Dupa ce a imprastiat motorina, D.M. a revenit in bucatarie unde a asezat bidonul din plastic langa capul victimei. Totodata a imprastiat cateva bete de chibrituri in jurul victimei pentru a crea aparentele ca aceasta a incercat sa-si dea foc. A revenit in camera unde cu ajutorul unui foarfece amandoi au sectionat cablul de la aparatul telefonic si cel de la televizor, fragmentele rezultate fiind introduse in soba din bucatarie unde D.M. fratele a incercat sa le dea foc (aceste fragmente partial incinerate au fost gasite cu ocazia cercetarii la fata locului in soba din bucatarie). Dupa simularea celor de mai sus, D.M., tot pentru a crea aparenta unei alte cauze a decesului, a dezbracat victima de puloverul de lana si l-a descaltat de bocanci. Au parasit apoi locuinta.

in urma probatoriului administrat prin care li s-a stabilit vinovatia in comiterea faptei, cei doi au fost trimisi in judecata in stare de arest preventiv, cauza aflandu-se pe rolul Tribunalului Suceava.

Toata activitatea de cercetare la fata locului se descrie in mod amanuntit in procesul verbal care trebuie sa fie o oglinda a intregii activitati desfasurate de toate persoanele participante prin redarea a tot ceea ce s-a descoperit si s-a facut pentru fixarea, ridicarea si conservarea probelor, deoarece reprezinta dovada acestei activitati si reprezinta singurul mijloc de proba rezultat din cercetarea locului faptei.