CURTEA CONSTITUTIONALA DIN ROMANIA

CURTEA CONSTITUTIONALA DIN ROMANIA

Datorita importantei instantei, legiuitorul constituant roman i-a rezervat un titlul distinct in legea fundamentala. Art 142 stipuleaza ca aceasta autoritate este garantul suprematiei Constitutiei. Dupa revizuirea legii fundamentale din 2003, printre altele s-a stipulat obligativitatea respectarii deciziilor C.C. inclusive de catre Parlament. In concret C.C. garanteaza suprematia Constitutiei prin modul de organizare si functionare, activitatea ei fiind stipulata in legea organica L.41/1992, modificata in 2004. Conform dispozitiilor constitutionale Curtea se compune din 9 judecatori numiti pt un mandat de 9 ani, de catre Senat, Camera deputatilor si de Presedintele Romaniei.

Curtea prin modul de desemnare al judecatorilor, potrivit Constitutiei reflecta principalele doctrine politice existente in societate. Aceasta intrucat din 3 in 3 ani Curtea se innoieste cu o treime din judecatorii sai. Conform dispozitiei constitutionale judecatorii aleg prin vot secret presedintele Curtii pt un mandat de 3 ani.

Judecatorii Curtii tocmai pt a garanta suprematia legii fundamentale, potrivit legii fundamentale sunt independenti si inamovibili. Ei nu raspund fata de modul cum interpreteaza si aplica dispozitiile constitutionale cu ocazia pronuntarilor hotararilor ori deciziilor Curtii. De asemenea, pe timpul exercitarii mandatului nu pot ocupa nicio functie publica sau privata , cu exceptia celei de cadru didactic in invatamantul superior.

Conditiile in vederea numirii in functia de judecator sunt stipulate expres: pregatire juridica, inalta competenta profesionala si o vechime de cel putin 18 ani in domeniul juridic sau in invatamantul superior.

ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA CURTII CONSTITUTIONALE

Potrivit L.47/1992, candidaturile la functia de judecator se depun de catre un grup parlamentar ori dupa caz deputati ori senatori.

Impreuna cu declaratia proprie a candidatului ca indeplineste conditiile legale (inclusive cele specifice pt numirea in magistratura), candidaturile vor fi analizate de comisiile juridice si de imunitati de la camerele parlamentare.

Raporturile favorabile ale acestora vor fi prezentate birourilor permanente, care in sedintele camerelor vor analiza si se va vota. Pt numirea ca judecator al C.C. , un candidat trebuie sa intruneasca cel putin majoritatea absoluta a membrilor fiecarei camere.

Curtea isi desfasoara activitatea la sediul sau din Bucuresti, ca orice instanta judecatoreasca. Rezulta urmatoarele trasaturi ale activitatii C .C. :

-dezbate in sedinta publica cu participarea tuturor partilor implicate in proces. In masura in care se concluzioneaza ca publicitatea dezbaterilor ar aduce prejudicii drepturilor si libertatilor fundamentale, Curtea poate hotari ca dezbaterile sa fie secrete.

-in fata completului de judecata, pot pleda numai avocatii care au o anume experienta profesionala si sunt in masura sa sustina un process in fata I.C.C.J.

-de asemenea reprezentantul ministerului public ca parte in process si care va reprezenta interesele statului poate sa fie numai un procuror din Parchetul General (de pe langa I.C.C.J).

-hotararile completului de judecata sunt luate cu majoritate de voturi, inclusiv opinia separate fata de cea a majoritatii se va publica in M.O. al Romaniei, datorita importantei activitatii.

-in vederea garantarii dreptului la aparare si al pronuntarii unor solutii legale si temeinice, se garanteaza folosirea cailor legale de atac-recursurile impotriva hotararilor curtii.

ATRIBUTIILE CURTII CONSTITUTIONALE DIN ROMANIA

1. Se pronunta asupra constitutionalitatii legilor inainte de promulgare acestora, la sesizarea :presedintelui Romaniei, presedintii celor 2 camere parlamentare, Guvernului, ICCJ, avocatul poporului, unui grup format din cel putin 50 deputati sau 25 senatori. Rezulta urmatoarele trasaturi ale acestui control:

-C.C. analizeaza legea inainte ca aceasta sa fie promulgata de catre Presedintele Romaniei. Prin urmare toate actele normative cu putere de lege pot fi verificate pt concordanta lor cu dispozitiile Constitutiei. Nu conteaza daca legea este ordinara sau organica, desigur ca se exclude legile de revizuire ale Constitutiei. De asemenea Curtea nu poate fi sesizata cu proiecte de lege.

-subiectele care pot sesiza Curtea sunt limitativ si expres stipulate in Constitutie. Dupa revizuirea din 2003, s-a adaugat si Avocatul Poporului tocmai pt a se garanta respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale cetatenesti.

-dupa verificarea modului cum legea respecta dispozitiile constitutionale, Curtea poate sa pronunte 2 categorii de decizii:

-daca se concluzioneaza ca legea este

constitutionala, Curtea respinge obiectia de

neconstitutionalitate;

-daca ajunge la concluzia ca legea in ansamblul

sau, ori dupa caz numai anumite articole sau

alienate contravin Const., Curtea admite

obiectia de neconstitutionalitate si o trimite

celor 2 camere parlamentare.

-dupa revizuirea din 2003, s-a dispus obligativitatea celor 2 camere de a se conforma deciziilor C .C. Inseamna ca cele 2 camere parlamentare trebuie sa modifice textele de lege declarate ca neconstitutionale.

2. Se pronunta din oficiu asupra initiativelor de revizuire ale legii fundamentale. Prezinta urmatoarele trasaturi:

- Curtea, potrivit Constitutiei este obligata ori de cate ori se initiaza revizuirea legii fundamentale, sa verifice respectarea procedurii de catre subiectele care au inititiva.

- C .C. in indeplinirea acestei atributii, nu cenzureaza activitatea celor 3 subiecte care au initiativa revizuirii. Verificand respectarea Constitutiei de catre acestea si a procedurii de modificare, garanteaza respectarea Constitutiei.

- decizia C.C. de respectare a procedurii va insusi obligatoriu dosarul cu propunerile de revizuire catre cele 2 camere parlamentare.

3. C.C. se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor sau altor acorduri ori acte internationale , la sesizarea unuia dintre presedintii celor 2 camere parlamentare sau a unui grup de 50 deputati ori 25 senatori. Prezinta urmatoarele trasaturi:

-este o prerogative noua, introdusa dupa revizuirea Constitutiei din 2003. Era necesara in contextul integrarii Romaniei in NATO si aderarii la UE.

-potrivit reglementarilor constitutionale, tratatele ca cele mai importante acte internationale, sunt negociate de catre Guvern si semnate de catre presedinte in numele Romaniei. Prin urmare Curtea va verifica printre altele tocmai continutul tratatelor a. i. sa nu incalce prevederile Constitutiei.

-decizia C.C. privind constitutionalitatea tratatului, va insoti acest document international si numai in baza acesteia, cele 2 camere parlamentare vor putea sa ratifice (aprobe) tratatul.

Daca in urma analizei, Curtea decide ca tratatul este neconstitutional, subiectele care l-au negociat si semnat sunt obligate sa puna de acord prevederile declarate ca neconstitutionale cu prevederile legii fundamentale.

4. Curtea se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor de functionare ale camerelor, la sesizarea unuia dintre presedintii celor 2 camere, a unui grup parlamentar sau a cel putin 50 deputati ori 25 senatori. Prezinta urmatoarele caracteristici:

-regulamentele de functionare ale camerelor sunt cele mai importante acte juridice ale acestora. Hotararile prin care se adopta regulamentele au valoare de legi organice, intrucat sunt votate cu majoritatea absoluta a membrilor camerei. Regulamentele contin printre altele, reglementari privind structurile de conducere ale fiecarei camere, modul de desfasurare a sedintelor si sesiunuilor parlamentare, drepturile si indatoririle parlamentarilor.

-desigur ca numai subiectele prevazute expres si limitativ pot sesiza Curtea, intrucat alte subiecte nu sunt interesate.

-daca in urma verificarilor, Curtea decide ca o reglementare din Regulament incalca legea fundamentala, camera este obligata sa puna de acord acea dispozitie cu prevederea constitutionala.

5. Hotaraste asupra exceptilor de neconstitutionalitate ridicate in fata instantelor de judecata si a celor de arbitraj comercial privind legile si ordonantele; exceptia poate sa fie ridicata si de catre avocatul poporului in mod direct.

Este cea mai cuprinzatoare atributie a C.C. , peste 80% din activitatea acesteia constatand in neconstitutionalitatea legilor sau ordonantelor. Presupune urmatoarele caracteristici:

- exceptia este de ordine publica,se ridica de catre oricare din partile procesuale. Inseamna ca atat partea vatamata cat si inculpatul sau dupa caz paratul, procurorul sau chiar instanta de judecata din oficiu, pot invoca, ori dupa caz, pune discutia partilor aceasta exceptie de neconstitutionalitate.

-exceptia odata invocata, instanta de judecata sau de arbitraj commercial este obligata sa se pronunte; potrivit legi 47/1992 instanta trebuie sa analizeze ,,daca exceptia invocat are impact direct si influenteaza decisiv pronuntarea unei hotarari temeinici si si legale''. Inseamna ca instanta de judecata ori dupa caz cea de arbitraj commercial,trebuie sa analizeze daca textul invocat ca neconstitutional are legatura nemijlocita si infliuenteaza legalitatea hotararilor.

-instanta acceptand exceptia, va suspenda judecarea cauzei, sesizand C.C., prin incheiere motivata.

-instanta poate respinge exceptia, daca apreciaza ca aceasta in ansamblul probatoriilor administrate pana atunci nu influenteaza hotararile ce urmeaza a se pronunta.

-dupa revizuirea constitutiei din 2003 s-a dat posibilitatea ca aceasta exceptie sa fie invocata si in fata instantelor de arbitraj commercial.

-de asemenea revizuirea din 2003 permite ca institutia avocatul poporului sa poata sesiza Curtea cu aceasta exceptie intrucat vegheaza la respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

-C.C dupa ce asculta toate partile, administreaza toate probele, poate sa admita exceptia de neconstitutinalitate precizand in ce consta abaterea textului legii,ordonantei de la reglementarile Constitutiei. Potrivit revizuirii din 2003 art.147/al 1 stipuleaza ca ,, la 45 de zile de la publicarea deciziei in M.O reglementarea declarata neconstitutionala se suspenda de drept daca in aceasta perioada Parlamentul sau Guvernul dupa caz, nu au pus de accord textul cu reglementarea constitutionala.

-Curtea poate sa respinga exceptia declarand ca legea sau ordonanta, dupa caz este constitutionala. In aceasta situatie, dosarul cauzei va fi repus pe rol continuandu-se procesul.

6. Curtea Constitutionala rezolva conflicte juridice de natura constitutionala dintre principalele autoritatii publice, la sesizarea presedintelui Romaniei, a presedintelui celor 2 camere, a primului-ministru ori a presedintelui a C.S.M. Prezinta urmatoarele trasaturi:

- este o atributie noua rezultata dupa revizuirea din 2003, este de importanta deosebita intrucat scoate in evidenta suprematia Curtii in asigurarea respectarii Constitutiei.

-Curtea va analiza si se va pronunta numai in problemele strict juridice, privind interpretarea si aplicarea Constitutiei de catre puterile statului: Parlament, presendinte, Guvern, justitie.

-numai subiectele limitative si expres determinate pot sesiza curtea privind legile sau conflictele de natura constitutionala. Referitor la C.S.M. dupa revizuirile din 2003 s-a stipulat ca estte autoritatatea care asigura independenta justitiei.

-analizand conflictul cu care a fost sesizata, curtea poate sa admita si prin decizie sa oblige autoritatea publica exemplificand textul incalcat din Constitutie.

7. Curtea vegheaza la respectarea procedurii privind alegerea Presedintelui Romaniei si confirma rezultatul alegerii.

8. Curtea se pronunta asupra interimatului la functia de presedinte al Romaniei si comnunica cele constatate Parlamentului si Guvernului.

9. Curtea da aviz consultativ la propunerea de suspendare din functie a presedintelui Romaniei.

10. Curtea vegheaza la respectarea procedurii privind desfasurarea si organizarea referendumului national si confirma rezultatele acestuia.

11. Curtea se pronunta asupra legalitatii si constitutionalitatii initiativei populare.

12. Curtea se pronunta asupra legalitatii si constitutionalitatii functionarii unui partid politic.