Alte metode ale stiintelor sociale cu importanta pentru drept

Alte metode ale stiintelor sociale cu importanta pentru drept

A. Metodele cantitative au capatat in ultimul timp o tot mai mare pondere in cercetarea stiintifica juridica, cu largi si imediate aplicatii in practica dreptului. In general, astazi, teoria juridica nu poate merge decat in stransa corelatie cu nevoile practice ale crearii si aplicarii dreptului.

Nevoia introducerii unor metode cantitative in cercetarea stiintifica juridica si in practica dreptului a izvorat din necesitatea de a conferi noi valente acestei cercetari, in stransa legatura cu unitatile practice. Folosirea calculatorului si a diverselor programe juridice ajuta in luarea deciziei. Folosirea tehnicii moderne nu ingusteaza posibilitatile de decizie, ci, dimpotriva, le optimizeaza. Timpul economisit este folosit la fundamentarea temeinica a deciziei. Informatica juridica imbunatateste procesul decizional prin rapiditatea efectuarii diferitelor operatiuni si exactitatea informatiei intr-un termen record.

In ultimul timp, chiar in plan decizional, se poate vorbi de rolul important al calculatorului. Este vorba de deciziile cu caracter repetitiv (mai ales in domeniul deciziei administrative), caracterizate prin faptul ca in continutul lor se face aplicarea mecanica si identica (pentru aceleasi categorii de fapte) a unor norme juridice la situatii juridice aproape identice.

Pe plan mondial cercetarile de informatica juridica au fost orientate in urmatoarele directii: a) elaborarea si sistematizarea legislatiei; b) evidenta legislativa; c) evidenta deciziilor de practica judecatoreasca (a precedentelor judecatoresti); d) stocarea si sistematizarea informatiei juridice; e) evidente criminologice etc.

In planul evidentei legislative, calculatorul, pe baza programelor informatice, ofera datele necesare in vederea aprecierii exacte a corelatiilor dintre reglementari, realizand recensamantul normelor ce pot intra in conflict. La nivelul Uniunii Europene, dar nu numai, se desfasoara in mod coordonat eforturi pentru unificarea cercetarilor privind perspectivele legislatiei comunitare si pentru unificarea practicii la nivel national a diverselor instante.

Aproape toate statele au structuri specializate pentru armonizarea modalitatilor de implementare a informatiei juridice in calculator in domeniul privind legislatia internationala, legislatia nationala, jurisprudenta instantelor si date de statistica juridica.

Este in afara discutiei faptul ca, in conditiile tehnice actuale, nu se pune problema utilizarii calculatorului pentru a inlocui judecatorul in pronuntarea unei solutii in procesul judiciar. Hotararea judecatoreasca nu inseamna aplicarea pur mecanica a legii la o cauza determinata. Asa cum nu exista doua persoane absolut identice, tot astfel nu putem sa intalnim doua spete, doua cazuri de viata, identice, chiar daca, in elementele lor generale, spetele ce se deduc in fata completului de judecata pot prezenta (si prezinta) multe aspecte comune. Instanta trebuie, pentru acest motiv, sa faca o evaluare a fiecarei spete sub cele mai variate aspecte, cu grija de nuante si de individualizare a trasaturilor ce sunt impuse de circumstantele fiecarei cauze si de particularitatile fiecarui participant (reclamant, parat, inculpat, parte civila, parte responsabila etc.) la procesul judiciar. Aceasta nu inseamna ca acel computer nu-si afla locul pe masa judecatorului. Dimpotriva, asa cum demonstreaza situatia organizarii instantelor din tarile dezvoltate, pe masa fiecarui judecator se afla un terminal de la care se poate obtine intr-un termen record o cantitate de informatie legislativa, de doctrina si de practica, care scuteste eforturi considerabile, aduce plusul de exactitate, de siguranta si accelereaza considerabil rezultatul (stabilirea si motivarea solutiei).

Metodele cantitative aplicate in drept au meritul incontestabil de a contribui efectiv la perfectionarea reglementarilor juridice, la sporirea eficientei lor sociale, precum si la imbunatatirea activitatii practice de realizare a dreptului. De aceea, orice rezerva sau prejudecata cu privire la utilitatea acestor metode trebuie statornic inlaturata[1].

B. Dintre alte metode este de retinut importanta folosirii metodei statistice, utila atat pentru procesul de elaborare a dreptului, cat si pentru cel de aplicare. De altfel, statistica judiciara s-a conturat ca un domeniu distinct al statisticii. Crearea si utilizarea unor baze de date complete ajuta foarte mult juristul in activitatea sa.

Dupa cum vom observa in capitolele urmatoare, atat la nivel national, cat si international, exista o serie de baze de date cu privire la legislatia fiecarui stat, la jurisprudenta instantelor judecatoresti nationale si internationale, dar si cu privire la doctrina juridica. Toate aceste informatii sunt de natura a ameliora munca de cercetare a unui jurist in activitatea sa practica de zi cu zi.

C. Cat priveste metoda experimentala, mentionam ca in domeniul dreptului, dar mai ales in domeniul reglementarilor juridice cu caracter economic, s-a recurs in prealabil la verificarea noilor masuri la scara redusa, in cateva unitati pentru ca apoi masurile sa fie extinse la scara nationala.

S-a luat in considerare ca dreptul, actionand asupra relatiilor sociale si modelandu-le, tinde mereu la perfectionarea acestora. Mijloacele specifice de actiune ale normelor juridice asupra relatiilor sociale presupun o permanenta adaptare si perfectionare. In acest sens, trebuie subliniat ca si in domeniul juridic au inceput sa fie utilizate unele metode si procedee care initial apartineau stiintelor exacte. Printre aceste metode este si experimentul. Multa vreme, stiintele sociale au privit cu rezerva aceasta metoda, considerand-o potrivita numai pentru stiintele naturii. S-a constatat insa ca experimentul, fiind o observatie provocata, ofera posibilitatea repetarii de un numar mare de ori a fenomenului cercetat, cat si desprinderea obiectului experientei din contextul interdependentelor in care el evolueaza in mod firesc. Experimentul poate fi facut atat in laborator cat si in afara lui. Experimentul de laborator este specific in mod deosebit in domeniul criminalisticii sau al cercetarilor penale. In afara laboratorului, avem de-a face in mod deosebit cu experimentarea in domeniul reglementarii juridice.

Aplicarea metodei experimentale in activitatea legislativa reprezinta un pas inainte pe linia sporirii eficientei reglementarii prin norme juridice a relatiilor sociale.

Este nevoie ca mai intai sa fie cunoscute toate efectele si abia apoi masura legala sa poata fi extinsa la nivelul tuturor categoriilor sociale. Legiuitorul nu poate si nu trebuie sa prevada totul. A prevedea totul este imposibil de atins. Nevoile societatii si efectele legilor in plan social sunt atat de extinse incat este imposibil pentru un legiuitor sa prevada totul de la bun inceput[2].

D. Alti autori vorbesc si despre alte metode de cercetare in drept, printre care metoda informationala, metoda sistemica sau metoda prospectiva[3] .

In baza metodei informationale, dreptul este vazut in stransa corelatie cu informatica, metoda informationala neputand fi conceputa fara structura informatica globala realizata prin intermediul internetului. Aceasta metoda, in contextul globalizarii actuale, este vazuta ca o posibilitate de crearea a unui patrimoniu juridic international care sa duca la formarea unor standarde de calitate comune tuturor statelor.

Din punct de vedere al metodei sistemice, dreptul este vazut ca un sistem de factori care il configureaza si care odata ce acesti factori se schimba si dreptul cunoaste schimbari semnificative.

Abordarea sistemica a dreptului impune o anumita flexibilizare a gandirii juridice in functie de toti acei factori de configurare a dreptului: fie ei naturali sau chiar artificiali.

Introducerea metodei prospective in domeniul stiintei dreptului urmareste nu numai cresterea rolului functiei de previziune in viitor, ci si cresterea rolului functiei explicative. Capacitatea de a descoperi legitatile dezvoltarii fenomenelor juridice depinde de gradul cunoasterii evolutiei fenomenelor sociale. Prognoza juridica presupune un aparat metodologic complex prin folosirea celor mai noi procedee si tehnici. Metoda prospectiva se utilizeaza in fundamentarea adaptarii normelor de drept la realitatile sociale. Ea cuprinde si interpretarea pe care o dau organele de aplicare a legii in realizarea scopului final al normei.