Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AdministratieDrept


Raporturile de drept constitutional

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic



Raporturile de drept constitutional

1. Notiune

Ca oricare alt raport juridic si raportul de drept constitutional reprezinta o relatie sociala reglementata de normele juridice constitutionale cu deosebirea ca participantii, respectiv subiectii raporturilor juridice sunt titulari de drepturi si obligatii ce au incidenta in sfera exercitarii puterii de stat, a garantarii unor drepturi si libertati fundamentale. Unele raporturi de drept constitutional sunt reglementate de normele cuprinse in Constitutie precum „deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului (art. 72, alin. 1 din Constitutia Romaniei) . Pe de alta parte exista multiple, raporturi de drept constitutional care sunt reglementate de norme cuprinse in Constitutie si in norme „de dezvoltare” cuprinse in diferite legi (de regula, legi organice) unele din aceste legi apartinand chiar altor ramuri ale dreptului decat dreptul constitutional. Am putea afirma ca raporturile de drept constitutional sunt prin natura lor raporturi complexe, unele cu o dubla natura juridica fapt ce nu face altceva decat sa scoata si mai mult in evidenta unitatea dreptului si totodata diversitatea acestuia, existenta mai multor ramuri ale dreptului, interferenta normelor si a ramurilor, ceea ce da unitate si coerenta sistemului juridic national.



2. Identificarea raporturilor de drept constitutional

Intr-o societate organizata statal pot fi identificate o multitudine de raporturi juridice. Cat priveste raporturile de drept constitutional ele se identifica prin doua elemente si anume: normele juridice ce constituie premisele acestor raporturi si relatiile sociale reglementate juridic. Aceasta inseamna ca raporturile de drept constitutional sunt raporturi juridice reglementate de normele de drept constitutional avand ca obiect sfera relatiilor privind preluarea, exercitarea si mentinerea puterii in stat, asigurarea organizarii si functionarii autoritatilor si institutiilor publice, garantarea drepturilor si libertatilor fundamentale. Aceste trei comandamente – preluarea, exercitarea si mentinerea puterii publice; organizarea si functionarea autoritatilor si institutiilor publice si garantarea exercitarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, reprezinta pana la urma punctele de referinta pentru identificarea raporturilor de drept constitutional. De multe ori, la inceputul cursurilor de drept, pentru oricare ramura a acestuia se fac diferite comparatii privitoare la definitia ramurii respective cu definitiile altor ramuri, care sunt elemente de convergenta ori de diferentiere evidenta.

Aceasta comparare este necesara pentru oricare dintre ramurile dreptului unitar insa in ceea ce priveste raporturile de drept constitutional trebuie observat ca ele au acea specificitate ce rezulta din normele juridice care stau la baza lor respectiv normele din Constitutie, care au rolul de a crea atat fundamentul intregului sistem juridic national cat si caracterul lor principal atat pentru raporturile strict apartinand dreptului constitutional cat si celor care apartin altor ramuri.

Cum obiectul de reglementare al dreptului constitutional il reprezinta tocmai relatiile sociale, raporturile care apar, se dezvolta ori inceteaza in procesul de instaurare, organizare, mentinere si dezvoltare a puterii de stat este de inteles faptul ca asemenea raporturi, in mod obiectiv, reverbereaza si influenteaza intreg ansamblu de raporturi juridice din societate.

In conditiile apartenetei la Uniunea Europeana, al carui drept are prioritate in ordinea juridica nationala, nu trebuie pierdut din vedere ca multe din raporturile de drept constitutional vor fi influentate de dreptul comunitar, ci ori de cate ori s-ar aduce amendamente Constitutiei trebuie sa se tina seama de tratatele comunitare si cele ulterioare pe care ne-am angajat sa le respectam.

3. Subiectele raporturilor de drept constitutional

Participanti (subiecte) ale raporturilor de drept constitutional, nu pot fi decat oamenii priviti in individualitatea lor, ca persoane fizice sau organizati in diferite asociatii ca persoane juridice. Unul dintre subiecte trebuie sa fie o entitate politico-juridica detinatoare a puterii de stat pentru ca raporturile de drept constitutional iau nastere tocmai in legatura cu exercitiul puterii, iar acesta nu ar putea fi realizat daca reprezentantul puterii publice lipseste din cadrul raportului juridic dat.

Din prezentarea generica a conditiilor pentru a fi subiecte ale raporturilor de drept constitutional se poate trage concluzia ca in cazul subiectelor colective nu personalitatea juridica are primordialitatea ci recunoasterea ca atare de catre legiuitor a calitatii de subiect, de detinator al puterii. De altfel, in doctrina contemporana exista discutii cu privire la unitatile administrativ-teritoriale, care au personalitate juridica, cel putin in dreptul nostru. Se pune astfel problema daca acestea pot avea calitate de subiecte, ca entitati politico-juridice – parti ale teritoriului national sau, ca grupuri umane, colectivitati organizate pe teritoriul national. In regimurile administrative de descentralizare, cum este si cel din Romania, dar numai atata timp cat li se recunoaste personalitate juridica acestor circumscriptii politico-administrative, cat ele pot participa la luarea unor decizii importante exprimand, pe baza delegarii statului, o anumita vointa politica a locuitorilor asezati pe un teritoriu dat, credem ca se poate vorbi de calitatea de subiecte ale raporturilor de drept constitutional a judetelor, municipiilor (oraselor) si comunelor . De aceea se impune o prezentare succinta a subiectelor specifice raporturilor de drept constitutional.

a. Poporul. Notiunea de popor cuprinde totalitatea oamenilor, comunitatea nationala statornica din punct de vedere spiritual, economic, lingvistic si juridic pe teritoriul statului. Intre popor si stat exista cetatenia, legatura juridica permanenta. Definirea astfel a poporului nu exclude posibilitatea existentei pe acelasi teritoriu si a altor oameni care sa fie de alta etnie (origine) sau sa aiba alta cetatenie, insa prezenta lor permanenta presupune indeplinirea anumitor cerinte prevazute de legea romana, ori au calitatea de cetateni ai Uniunii Europene, care in baza liberei circulatii pot sa locuiasca permanent in Romania.



Cat priveste calitatea de subiect al raporturilor de drept constitutional a poporului, in doctrina au fost exprimate puncte de vedere conform carora este contestata aceasta calitate sau este restransa numai cu privire la anumite situatii ceea ce ar insemna ca poporul poate fi subiect in asemenea raporturi dar numai in cateva cazuri, precum in relatiile internationale sau numai in relatii interne.

In opinia noastra, poporul este subiect de drept constitutional ca urmare a faptului ca el este titularul puterii, fapt universal recunoscut, consfintit si prin Constitutia Romaniei care, in art. 2 (1) stabileste „Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum”. Acelasi art. 2, urmatorul alineat retine faptul ca „nici un grup si nici o persoana nu pot exercita suveranitatea in nume propriu”. Rezulta ca legea fundamentala recunoaste poporului capacitatea politico-juridica cea mai importanta, el este titularul puterii in stat. Poporul participa in mod direct, ca titular al puterii la crearea cadrului constitutional in stat prin aprobarea Constitutiei prin referendum si se manifesta cu ocazia alegerilor generale parlamentare si pentru desemnarea sefului statului.

b. Statul. In principiu, din punct de vedere al structurii de putere statele sunt unitare sau federale[3]. In statele federale, statul apare ca subiect de drept constitutional in raport cu statele federate, ce formeaza federatia. Statele unitare sunt la randul lor subiecte ale raporturilor de drept constitutional. Statul ca intreg, ca subiect de drept constitutional se manifesta de regula prin autoritatile si institutiile publice. In mod direct, statul apare doar in raporturile de cetatenie pe plan intern. Romania stat unitar si este reprezentat in relatiile externe de catre Presedintele Romaniei.

c. Autoritatile si institutiile publice. Titlul III din Constitutia Romaniei este intitulat sugestiv „Autoritatile publice”. Aici sunt inserate: Parlamentul, Presedintele Romaniei, Guvernul, dar si unele organe si institutii publice, ceea ce scoate in evidenta varietatea de denumiri utilizata de legiuitor in prezentarea structurilor de putere ale statului. Fiecare „autoritate” are o anumita putere incredintata, o competenta si ea poate fi subiect al raporturilor de drept constitutional in mod limitat, specializat, sau general cum este cazul Parlamentului ca „organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii” (art. 61 (1) din Constitutia Romaniei), ale carei puteri sunt intr-adevar aproape nelimitate, insa cu respectarea dispozitiilor constitutionale, a normelor de drept international si a interesului general al natiunii romane.

d. Organizatiile politice si sociale. Din aceasta categorie fac parte vedere in primul rand partidele politice, formatiunile politice, organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale (art. 62 (2) din Constitutie), aliantele politice etc., care au dreptul de a participa la alegeri parlamentare sau locale propunand candidati in acest sens. In doctrina s-a exprimat ideea ca si birourile electorale de circumscriptie si de sectie de votare create pentru conducerea alegerilor de deputati si senatori sunt subiecte ale raporturilor de drept constitutional pentru ca ele participa in mod nemijlocit la transferul de putere de la alegator la Parlament. Rolul acestor birouri electorale este foarte important, legea numindu-le ca „organisme care se constituie pentru buna organizare si desfasurare a alegerilor la nivel national, la nivel de circumscriptie electorala si la nivel de sectie de votare” (art. 2, pct. 11 din Legea nr. 35 . De asemenea pot fi incluse in randul subiectelor de drept constitutional si oficiul electoral – organism electoral constituit la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti, fara a avea o atributie de a constata rezultatele alegerilor la acel nivel, avand rolul de a contribui la buna organizare si desfasurare a alegerilor din Circumscriptia Electorala Bucuresti, inclusiv prin totalizarea rezultatelor alegerilor la nivel de sector (art. 2, p. 12 din Legea nr. 35/2008).



e. Cetatenii romani. Ca persoane fizice, cetatenii pot aparea in raporturile de drept constitutional cand urmaresc realizarea drepturilor si libertatilor fundamentale. Atunci cand cetatenii romani ocupa o functie sau o demnitate publica in cadrul unor autoritati sau institutii publice, precum cea de parlamentar, consilier local sau judetean, primar etc., ei se manifesta in aceste autoritati intr-un raport de reprezentare directa (parlamentar, consilier) sau de reprezentare prin numire. Exista si cazul cand cetatenii – singuri ca, titulari ai drepturilor politice – participa la alegerea Parlamentului sau a sefului statului, exercitandu-si dreptul de vot, sau participa la referendum national sau local.

f. Strainii si apatrizii. Romania ca stat de drept democratic si-a deschis larg portile strainilor sau apatrizilor care, in conditiile legii romane si ale acordurilor internationale la care tara noastra este parte, doresc sa obtina cetatenia romana, protectie juridica prin azil politic sau drept de sedere indelungata la noi, iar in perspectiva sa devina cetateni romani.



Sau „justitia este administrata in numele poporului. Judecatorii nu se supun decat legii” (art. 101 din Constitutia Italiei)

Pentru o discutie pe aceasta tema a se vedea Ioan Muraru si Elena Simina Tanasescu, op.cit., vol. I, pag. 22-23. Asupra acestei probleme poate fi semnalata urmatoarea situatie: atunci cand o persoana fizica sau juridica cheama in judecata persoana juridica teritoriala (judetul, municipiul, orasul sau comuna) se procedeaza in mod diferentiat: unii cheama in judecata autoritatea deliberativa – consiliul judetean, consiliul local sau Consiliul General al municipiului Bucuresti, altii cheama in judecata pe Presedintele consiliului judetean, pe primar sau Primarul general al municipiului Bucuresti, iar o alta categorie de subiecti – reclamanti cheama in judecata judetul, municipiul, orasul, comuna sau municipiul Bucuresti, prin reprezentantii sai legali. Aceasta a treia categorie de subiecti procedeaza corect pentru ca persoana juridica de drept public este judetul, municipiul, orasul sau comuna. Asemenea situatii sunt valabile in masura in care nu este atacat un act administrativ emis de primar, de presedintele consiliului judetean, de consiliul judetean sau de consiliul local.

Sunt state federale: Republica Federala Germania, Statele Unite ale Americii, Statele Unite Mexicane, Republica Federativa Brazilia, Federatia Rusa etc.

Ioan Muraru, E.S. Tanasescu, op.cit., vol. I, pag. 25.

Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, publicata in M.O. partea I nr. 196/13.03.2008.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1135
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site