CASATORIA - PROCEDURA CIVILA ROMANA

CASATORIA - PROCEDURA CIVILA ROMANA

La origine, casatoria a fost actul prin care femeia trecea sub puterea barbatului, si intrucat puterea barbatului asupra femeii maritate - denumita manus - aceasta forma de casatorie a fost denumita casatorie cu manus.

Cu timpul insa, sub influenta moravurilor din Orient, femeile romane au inceput sa traiasca in uniuni de fapt. In noua situatie, pentru a salva familia, romanii au admis o noua forma de casatorie, in cazul careia femeia maritata nu mai trecea sub puterea barbatului, ci ramanea sub puterea lui pater familias din familia de origine. Aceasta forma a casatoriei a fost denumita casatorie fara manus.

Casatoria cu manus presupunea respectarea unor conditii de forma (unele se pastreaza si astazi), pe cand casatoria fara manus nu presupunea respectarea unor conditii de forma, ci numai instalarea femeii in casa barbatului, ocazie cu care se organiza o petrecere (nunta din zilele noastre).

Pe de alta parte, casatoria presupunea respectarea unor conditii de fond, care sunt comune ambelor forme ale casatoriei. Ele sunt in numar de trei:

A. conubium - Cuv. conubium are doua sensuri:

- general = aptitudinea persoanei de a se casatori. Prin urmare, toti cetatenii romani aveau ius conubium

- relativ = aptitudinea a foua persoane determinate de a se casatori intre ele, intrucat nu toti aceia care au conubium in sens general, il au si in sens relativ. Spre exemplu, fratele si sora sunt cetateni romani si au conubium in sens general, deci se pot casatori, dar nu intre ei.

Piedicile la casatorie sunt in numar de trei:

- rudenia de sange

In linie directa era piedica la casatorie la infinit. Rudenia de sange in linie colaterala era piedica la casatorie pana la gradul 4.

-alianta este legatura dintre un sot si rudele celuilalt sot.

Alianta in linie colaterala nu era piedica la casatorie, incat barbatul se putea recasatori cu sora fostei sale sotii. Alianta in linie directa era piedica la casatorie, caci barbatul nu se putea recasatori cu fiica fostei sale sotii, avand in vedere a fostei sotii rezultata dintrr-o casatorie anterioara a foste sotii.

-conditia sociala deoarece pana in vremea lui Octavian Augustus nu au fost permise casatorii intre ingenui si dezrobiti.

B. consimtamantul - In epoca veche, daca viitori soti erau persoane sui iuris, se cerea consimtamantul lor, insa, pentru femeia sui iuris era necesar si consimtamantul tutorului, deoarece femia sui iuris era pusa sub puterea perpetua a agnatilor ei.

Daca viitori soti erau persoane alieni iuris nu se cerea consimtamantul lor, ci era suficient consimtamantul celor doi pates familias.

In dreptul clasic, chiar daca viitori soti erau persoane alieni iuris se cerea si consimtamantul lor.

C. varsta - A treia conditie de fond a fost controversata intre juriscnsulti, astfel ca imparatul Justinian a hotarat ca fetele sa se casatoreasca la 12 ani, cand deveneau nubile, iar bapietii la 14 ani, cand deveneau puberi.

EFECTELE CASATORIEI

Casatoria producea efecte juridice diferite dupa cum avem in vedere casatoria cu manus sau casatoria fara manus.

La casatoria cu manus, femeia maritata trecea sub puterea barbatului si devenea agnata cu el. Devenind agnata, automat ea devenea si cognata fictiva.

Din punct de vedere civil, ea era considerata o fiica a barbatului ei si venea la succesiunea barbatului in calitate de fiica. Fata de copii ei, femeia era considerata o sora a copiilor ei si venea la succesiunea copiilor in calitate de sora, insa pierdea drepturile succesorale in familia de origine, intrucat nu mai era agnata cu familia de origine.

La casatoria fara manus, femeia maritata era o straina din punct de vedere civil, si fata de barbat si fata de copii. Prin urmare, ea nu venea nici la succesiunea barbatului, nici la succesiunea copiilor, insa pastra drepturile succesorale in familia de origine.