CATEGORII TIPOLOGICE ALE STRUCTURII DE GUVERNARE

CATEGORII TIPOLOGICE ALE STRUCTURII DE GUVERNARE

regimul confuziei puterilor;

regimul separatiei rigide;

regimul separatiei suple sau al colaborarii puterilor;

regimul semiprezidential.

REGIMUL CONFUZIEI PUTERILOR

Consta in detinerea si exercitarea de catre acelasi organ a prerogativelor constitutionale de natura legislativa si executiva. Este posibil ca parlamentul sa concentreze, pe langa prerogativele sale legislative si de control, si atributii ale puterii executive. Este necesar ca Parlamentului sa i se confere in mod permanent sau sa fie investit pentru o perioada cu atributii de natura executiva avand o importanta deosebita. Este vorba de indatorirea Parlamentului de a adopta masuri pentru executarea propriilor legi sau de a constata si sanctiona anumite contraventii.

Asumarea de catre Parlament a atributiilor esentiale ale puterii executive corespunde Constitutiei. Acest regim nu este rezultatul unui abuz constitutional. El este denumit in doctrina constitutionala "regim de adunare". In practica nu a fost viabil.

REGIMUL DE ADUNARE - concentrarea puterii de decizie de catre parlament in detrimentul celorlalte structuri de guvernare. Executivul se afla intr-o pozitie de subordonare fata de forul legislativ, din punct de vedere al formarii sale (trebuie investit de Parlament) si al functiei sale.

Potrivit Constitutiei Romaniei, Presedintele tarii (organ apartinand puterii executive) este indreptatit sa instituie prin decret starea de asediu sau de urgenta, urmand ca masura adoptata sa fie incuviintata de catre Parlament (art.93) care este competent, in virtutea art.73 alin.3 lit.g, sa reglementeze prin lege organica regimul starii de asediu si al celei de urgenta. Potrivit art.115 din Constitutia Romaniei, Parlamentul poate adopta o lege speciala de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante in domenii care nu fac obiectul legilor organice. Potrivit aceluiasi articol, in cazuri exceptionale, guvernul poate adopta ordonante de urgenta care intra in vigoare dupa depunerea lor spre aprobare la Parlament.

REGIMUL SEPARATIEI RIGIDE A PUTERILOR

(REGIMUL PREZIDENTIAL)

Separatia absoluta sau rigida a celor trei puteri caracterizeaza sistemele prezidentiale.

Regimurile prezidentiale se caracterizeaza prin urma-toarele trasaturi:

puterea executiva este incredintata prin Constitutie presedintelui, investit cu largi responsabilitati in conducerea generala a statului;

presedintele este ales prin vot universal, egal, direct si secret pentru un mandat a carui durata variaza de la un sistem constitutional la altul. Procedura alegerii Presedintelui este din punct de vedere al reprezentativitatii, similara cu cea prevazuta pentru alegerea Parlamentului. Presedintele detine o pozitie egala cu cea a Parlamentului in ceea ce priveste reprezentarea natiunii;

presedintele nu poate dizolva Parlamentul, iar acesta nu poate revoca sau demite pe Presedinte. Imposibilitatea revocarii mandatului Presedintelui nu inlatura posibilitatea punerii sub acuzare a sefului statului pentru anumite fapte si potrivit unei anumite proceduri.

ministrii nu raspund politic pentru actiunea guvernamentala pe care o desfasoara in fata Parlamentului.

REGIMUL SEPARATIEI SUPLE SAU AL COLABORARII PUTERILOR (REGIMUL PARLAMENTAR)

Este cunoscut si sub denumirea de, regim sau sistem parlamentar.

Caracteristica esentiala este gradul de echilibru si inter-ferenta intre parlament si componentele sale, pe de o parte (adunari/Camere; comisii parlamentare) si guvern, pe de alta parte.

Tipul de organizare a puterii executive corespunde modelului executivului dualist/bicefal.

Regimul parlamentar se caracterizeaza prin:

alegerea presedintelui republicii de catre parlament - este evidenta doar in formele de guvernare republicane;

raspunderea politica a membrilor Guvernului si a acestuia in intregul sau fata de Parlament;

investirea sefului statului cu atributii minore privind conducerea efectiva. Seful statului nu-si asuma o raspundere politica, el putand fi sanctionat, potrivit unei proceduri speciale, doar pentru anumite fapte: inalta tradare, violarea constitutiei si a legilor;

prerogativele constitutionale conferite executivului ca in anumite conditii prevazute expres si limitativ in legea fundamentala sa dizolve Parlamentul. Dizolvarea Parlamentului este calea de rezolvare a unui conflict intre parlament si guvern.

Exista trei posibilitati constitutionale de deformare a modului clasic de regim parlamentar;

preponderenta castigata de guvern, intr-o evolutie constitutionala indelungata, fata de Parlament. Carac-teristica acestei "deformari" o constituie prerogativa guvernului de a organiza alegeri parlamentare anticipate in caz de divergenta cu parlamentarii sau al imposibilitatii de rezolvare a unei probleme de interes national major.

preponderenta parlamentului asupra executivului.

intarirea prerogativelor sefului statului. Aceasta deformare este generata de intentia sefului statului de a depasi conditia sa de organism constitutional lipsit de putere efectiva si practic care nu este responsabil din punct de vedere politic.

REGIMUL SEMIPREZIDENTIAL

Se caracterizeaza prin alegerea sefului statului prin vot universal direct si prin raspunderea politica a guvernului fata de parlament. Regimul politic consacrat prin recenta Constitutie a Romaniei este caracterizat ca un regim semiprezidential.