CERCETAREA LA FAJA LOCULUI IN CAZUL INFRACTIUNII DE OMOR

CERCETAREA LA FAJA LOCULUI IN CAZUL INFRACTIUNII DE OMOR

1. NOTUNEA, IMPORTANTA Sl TRASATURILE CARACTERISTICE CERCETARII LA FATA LOCULUI

/. Notiunea si importanta cercetarii la fata locului

Cercetarea la fata locului constituie un procedeu probatoriu care serveste aflarii unor mijloace de probai.

in conformitate cu dispozitiile art. 129 C.pr. pen., cercetarea la fata locului se efectueaza atunci cand este necesar a se face constatari referitoare la situatia locului savarsirii infractiunii, sa se fixeze urmele faptei ilicite, sa se stabileasca pozitia mijloacelor materiale de proba, precum si imprejurarile in care a fost savarsita fapta.

Cercetare la fata locului reprezinta activitatea procedurala si de tactica criminalistica al carei obiect il constituie perceperea nemijlocita a locului unde s-a comis infractiunea si are ca scop stabilirea naturii si imprejurarilor savarsirii infractiunii, precum si a datelor necesare identificarii faptuitorului.

Referitor la intelesul termenului de "loc al savarsirii faptei', se intelege nu numai locul propriu-zis al savarsirii infractiunii, ci si zonele apropiate din care se pot desprinde date referitoare la pregatirile savarsirea si urmarile faptei, precum si caile de acces si de refugiu ale autorului din campul infractional.

in cazul infractiunii de omor, locul savarsirii faptei il poate constitui incaperea sau segmentul de drum unde a fost descoperit cadavrul; locul unde a fost suprimata viata victimei, imprejurimile terenului sau incaperii unde au fost descoperite urme ce au legatura cu fapta savarsita s.a.

Prin caracterul sau, cercetarea la fata locului constituie un procedeu probator avand ca obiect obtinerea de date privind imprejurarile in care a fost savarsita fapta, descoperirea, fotografierea si ridicarea urmelor precum si stabilirea pozitiei mijloacelor materiale de proba.

Privita prin prisma celor aratate mai sus, cercetarea la fata locului se dovedeste a fi una din cele mai complexe activitati desfasurate de organele de urmarire penala, nefiind un simplu act initial, ci o activitate de maxima importanta, cu caracter imediat si de neinlocuit, de multe ori fiind aproape imposibil de repetat in aceleasi conditii si cu aceleasi rezultate.

Efectuata la timp, atent si calificat, cercetarea la fata locului contribuie la lamurirea numeroaselor probleme care apar pe parcursul urmaririi penale.

2. Trasaturile caracteristice cercetarii h fata locului

Cercetarea la fata locului se diferentiaza de alte activitati desfasurate de organul de urmarire penala, prin trasaturile sale caracteristice.

in primul rand, cercetarea la fata locului este o activitate initiala, aceasta precedand in timp toate celelalte activitati, infractiunea de omor fiind de neconceput fara efectuarea cercetarii la fata locului.

Cercetarea la fata locului este o activitate cu caracter imediat.

Urgenta in efectuarea cercetarii la fata locului este necesitata in primul rand de faptul ca orice intarziere poate duce la schimbarea sau alterarea ambiantei locului faptei, la stergerea in parte sau totalitate din motive obiective sau subiective a urmelor, fenomen ce poate pune piedici serioase in desfasurarea urmaririi penale.

Fiind o activitate obligatorie, cercetarea locului faptei conduce la perceperea nemijlocita a situatiei de la locul faptei. Audierea martorilor sau autorului infractiunii poate oferi celui care efectueaza urmarirea penala o imagine asupra situatiei de la fata locului, insa nu in masura in care o realizeaza perceperea nemijlocita a acesteia.

Efectuarea in mod necorespunzator a cercetarii la fata locului poate duce la rezultate nedorite ce nu pot fi inlaturate.

Locul faptei sufera transformari dupa efectuarea cercetarii, astfel ca este putin probabil ca prin repetarea cercetarii locului faptei sa se mai obtina rezultatul scontat.

Toate acestea duc la concluzia ca, de regula, cercetarea la fata locului este o activitate care nu se poate repeta6.

Caracterul irepetabil al cercetarii la fata locului obliga organul de urmarire penala sa acorde o atentie sporita in pregatirea si desfasurarea acestei activitati, considerata "partea cea mai importanta a instrumenhtarii cauzei penale'7.

2. PREGATIREA IN VEDEREA EFECTUARII CERCETARII LA FATA LOCULUI

A Masurile pregatitoare pana la deplasarea la locul savarsirii faptei

Pregatirea organului de urmarire penala pentru efectuarea cercetarii la fata locului presupune luarea unor masuri specifice, cunoscute sub denumirea de actiuni premerbgatoare.

Organul de urmarire penala poate lua cunostinta de savarsirea unui omor prin plangere, denunt sau sesizandu-se din oficiu.

La primirea sesizarii organul de urmarire penala isi verifica competenta, dupa care procedeaza la identificarea persoanei care a facut plangerea sau denuntul, mai ales cand aceasta s-a facut telefonic, in vederea evitarii deplasarilor inutile.

O atentie sporita va fi acordata si pregatirii mijloacelor tehnice criminalistice, precum: trusa criminalistica, trusa fotografica,

autolaboratorul criminalistic, aparatura necesara comunicarii intre membrii echipei de cercetare, aparatura diversa de detectie etc.

Totodata este necesar a se asigura prezenta medicului legist care prin constatarile sale poate directiona cercetarile prin elaborarea unor versiuni, formarea corecta a cercului de banuiti si desfasurarea operativa a activitatilor de verificare.

De asemenea, in conditiile in care autorul omorului a ramas la fata locului si se afla in vre-una din situatiile prevazute de lege, ce impun asistenta juridica obligatorie se va asigura prezenta avocatului la desfasurarea acestei activitati.

Referitor la martorii asistenti este recomandabil ca acestia sa fie asigurati inainte de ajungerea echipei de cercetare la fata locului, evitandu-se astfel posibilitatea de a fi folosite in aceasta calitate persoane au perceput in mod nemijlocit imprejurarile comiterii faptei.

La fata locului, organul de cercetare este obligat ca pana la sosirea echipei de cercetare a locului faptei sa stabileasca daca victima mai este sau nu in viata, in vederea acordarii unui eventual prim-ajutor. Totodata se va proceda la paza locului faptei si protectia urmelor, precum si la identificarea martorilor si retinerea persoanelor suspecte.

B. Masurile ce trebuiesc luate dupa sosirea echipei de cercetare la fata locului,

Dupa ce echipa de cercetare condusa de procuror a sosit la fata locului, mai inainte de a se proceda la efectuarea propriu-zisa a cercetarii, echipa trebuie sa ia o serie de masuri ce nu pot fi neglijate sau intarziate.

in aceste conditii echipa de cercetare trebuie sa informeze operativ cu privire la evenimentele ce au avut loc, evenimente ce au fost constatate de organul de cercetare penala sosit la fata locului. Aceste informatii trebuie sa conduca la stabilirea exacta a situatiei existente la fata locului.

Echipa de cercetare va verifica modul in care a actionat pana la venirea sa la fata locului si in raport de situatia existenta, va lua masurile corespunzatoare. De asemenea, echipa de cercetare va aprecia daca toate persoanele existente la locul faptei isi justifica prezenta, in consecinta luand masuri de indepartare a curiosilor.

Tot o masura anterioara cercetarii propriu-zisa a locului faptei, o constituie si delimitarea corecta a locului de cercetat.

in delimitarea corecta a locului supus cercetarii, pe langa constatarile echipei de cercetare un loc deosebit il au informatiile obtinute de la organul de cercetare sosit primul la fata locului, de la persoanele existente la fata locului si de la cei care au sesizat producerea evenimentului.

Practica judiciara si literatura de specialitate recomanda ca limitele locului supus cercetarii sa fie mai largi in asa fel incat sa nu ramana in afara atentiei echipei de cercetare, suprafete pe care ar putea exista urme folositoare in cauza.

Echipa de cercetare trebuie sa procedeze la identificarea martorilor oculari si sa stabileasca persoanele suspecte.

in conditiile in care pana la sosirea echipei de cercetare nu au fost identificate persoanele ce au perceput nemijlocit producerea evenimentului, echipa - mai inainte de inceperea examinarilor propriu-zise - va proceda la audierea acelor persoane dupa identificare, pentru lamurirea unor necunoscute, precum: locul si data savarsirii faptei, conduita faptuitorului, semnalmentele acestuia, tinuta sa vestimentara, directia in care s-a deplasat autorul s.a.

Tactica criminalistica recomanda ca metoda concreta de cercetare sa fie aleasa de echipa, in raport de natura faptei, cu urmarile produse si dispunerea urmelor si mijloacelor materiale de proba.

in raport de elementele mentionate, cercetarea locului faptei poate incepe de la centru spre periferie, sau invers, desfasuran-du-se prin apropierea treptata de locul unde s-a consumat fapta.

Privitor la infractiunile de omor este indicat ca cercetarea sa inceapa din centru, extinzandu-se catre periferia campului infractional.

Cand urmeaza a se stabili caile de acces, cautarea cadavrului sau a corpurilor delicte, cercetarea trebuie sa fie facuta de la periferie catre centru.

in concluzie, indiferent de metoda aleasa pentru desfasurarea cercetarii la fata locului, aceasta activitate trebuie sa conduca la examinarea amanuntita si obiectiva a locului savarsirii infractiunii.

Dupa ce echipa de cercetare a locului faptei a luat masurile aratate mai sus in organizarea activitatii echipei, procurorul trebuie sa limiteze numarul de persoane ce vor patrunde in locul ce urmeaza a fi cercetat.

Astfel, in faza initiala, de pregatire, la locul faptei va patrunde procurorul insotit de medicul legist, dupa care isi vor incepe activitate si ceilalti membri ai echipei.

EFECTUAREA CERCETARII LA FATA LOCULUI

A Reguli tactice generale ale cercetarii la lata locului

Cercetarea la fata locului constituie o activitate complexa care solicita exactitate si calm, perseverenta si prudenta, eforturi si chiar sacrificii din partea echipei indrituita a o efectua.

Sesizata cu savarsirea unui omor, echipa de cercetare-condusa de procuror, insotit de lucratori de politie din formatiunile judiciar si criminalistica, precum si de medicul legist, trebuie sa se deplaseze in timp util la locul producerii evenimentului.

Urgenta in deplasarea echipei este motivata de riscul aparitiei unor modificari a locului faptei, precum si a degradarii sau distrugerii urmelor.

Aceste modificari pot fi aduse atat de autorul omorului in mod voit pentru a-si asigura scaparea, cat si prin actiunea unor factori neutri (conditii meteo, perisabilitatea unor urme etc).

Ajungand in scurt timp la locul producerii infractiunii, echipa de cercetare are posibilitatea de a identifica unii martori sau chiar surprinde autorul la locul faptei.

O alta particularitate a cercetarii la fata locului o constituie caracterul complet si detaliat al cercetarilor.

Aceasta cerinta reclama din partea tuturor membrilor echipei de cercetare profesionalism si constiinciozitate.

O atentie speciala trebuie acordata cercetarii urmelor, in special a urmelor latente, precum si a microurmelor care, de regula, sunt imposibil de evitat de autorul faptei.

Cercetarea in echipa presupune o conducere unica, aceasta revenind procurorului.

Conducerea unica este determinata de importanta pe care o reprezinta cercetarea la fata locului si de caracterul particular, propriu cercetarii in echipa.

Astfel de cercetare presupune conlucrarea fara rezerve a tuturor membrilor echipei si informarea permanenta a conducatorului echipei care centralizeaza datele obtinute.

Cercetarea omorului se particularizeaza fata de cercetarea altor categorii de infractiuni, prin problematica sa specifica, care poate fi concentrata in cateva directii principale, precum stabilirea cauzei si naturii mortii, a circumstantelor de timp si mod in care a fost savarsita fapta, descoperirea mijloacelor sau instrumentelor folosite la suprimarea vietii victimei, identificarea autorului, a eventualilor participanti la comiterea omorului, precizarea scopului sau a mobilului infractiunii.

Indiferent de particularitatile omorului, organul de urmarire penala va trebui sa organizeze cercetarile potrivit "formulei celor 7 intrebari', respectiv ; ce fapta s-a comis si care este natura ei; unde s-a comis fapta; cand a fost savarsita; cine este autorul; cum, in ce mod a savarsit-o; cu ajutorul cui; in ce scop. La aceste intrebari mai este adaugata una foarte importanta: cine este victima.

Cu alte cuvinte, problemele ce se vor rezolva prin cercetarea omorului vor constitui, fiecare in parte, obiect al probatiunii19.

Ajunsa la fata locului, echipa de cercetare urmeaza a stabili: determinarea locului in care a fost savarsit omorul, stabilirea cauzei si naturii mortii victimei, stabilirea momentului infractiunii, stabilirea modului in care a fost savarsit omorul, identificarea autorului si a eventualilor complici, identificarea victimei, identificarea instrumentelor sau mijloacelor care au servit la savarsirea infractiunii, precum si stabilirea mobilului sau scopului infractiunii.

Cercetarea la fata locului parcurge pe plan teoretic doua faze si anume: faza statica si faza dinamica.

Aceasta distinctie intre cele doua faze are un caracter conventional, in sensul ca nu trebuie privita ca ceva rigid.

in raport de multitudinea situatiilor legate de imprejurarile comiterii faptei pot apare cazuri cand unele activitati din faza statica se executa in faza dinamica si invers.

Astfel, cand se impune examinarea cadavrului, este posibil ca cercetarea locului faptei sa inceapa cu faza dinamica.

B. Faza statica a cercetarii la fata locului

Aceasta faza a cercetarii locului faptei, debuteaza cu parcurgerea acestui loc si examinarea atenta atat in ansamblul sau, cat si pe zonele mai importante, fara a aduce vre-o modificare zonei parcurse.

Cu aceasta ocazie, procurorul are posibilitatea sa verifice in concret daca locul examinat a fost corect delimitat si sa procedeze in consecinta.

Cercetarea in faza statica a locului faptei, in cazul savarsirii unui omor va incepe cu constatarea mortii victimei, operatie efectuata de medicul legist in prezenta procurorului.

Dupa ce procurorul a examinat locul faptei procedeaza la culegerea de informatii despre victima, despre persoanele care au cunostinta de procedura omorului si despre autorul acestuia, de la martorii oculari prezenti la fata locului.

Constatand existenta sau nu a unor eventuale modificari survenite la fata locului dupa savarsirea omorului, procurorul determina locul din care va incepe cercetarea.

Cercetarea locului faptei in faza statica necesita fixarea pozitiei in care a fost gasit cadavrul, fixarea realizandu-se prin fotografiere.

Fixarea pozitiei cadavrului si a aspectelor cele mai semnificative ale locului faptei, coroborata cu datele obtinute de echipa de cercetare, serveste la formarea unei prime ipoteze, referitoare la fapta.

Parcurgand locul de cercetat trebuie sa se procedeze la marcarea locurilor unde se gasesc urme ori mijloace materiale de proba, notandu-se totodata dispunerea topografica a acestora.

Examinarea cadavrului in faza statica stabileste locul in care acesta a fost descoperit, sexul, talia si varsta aproximativa a victimei, precum si pozitia corpuli privita in ansamblul sau.

Sintetizand, rezulta ca in faza statica, echipa de cercetare ia contact nemijlocit cu locul faptei, ceea ce permite formularea unei imagini generale asupra lui si a evenimentului petrecut, iar prin masurile ce se intreprind se asigura fixarea procesuala a locului respectiv si inlaturarea posibilitatilor de distrugere.

C. Faza dinamica $ ceicetariila fata locului.

Faza dinamica a cercetarii la fata locului incepe dupa epuizarea fazei statice si se caracterizeaza in raport cu aceasta. Aceasta faza consta in examinarea minutioasa a tuturor obiectelor materiale de proba aflate la locul de cercetat, echipa avand posibilitatea miscarii obiectelor purtatoare de urme in functie de posibilitatile tehnice din dotare.

Cercetarea in faza dinamica a locului faptei este cea mai complexa etapa, la ea participand toti membrii echipei potrivit

sarcinilor ce revin fiecaruia.

in aceasta faza a cercetarii locului faptei, se va urmari si clarifica existenta imprejurarilor negative constatate in faza statica.

Paralel cu activitatile de mai sus.ise iau primele declaratii martorilor, precum si persoanelor suspecte, declaratii care recomandabil ar fi sa fie inregistrate pe banda magnetica.

O atentie speciala urmeaza a fi acordata in aceasta faza examinarii cadavrului de catre medicul legist, dupa ce corpul victimei a fost in prealabil fixat prin fotografiere.

Cu acest prilej vor fi examinate in ordine si amanuntit imbracamintea si incaltamintea cadavrului inregistrand culoarea, croiala, materialul din care sunt confectionate etc.

Se vor preciza lipsa unor parti din imbracaminte sau incaltaminte ce in mod normal trebuiau sa existe.

Se va acorda o mai mare atentie buzunarelor, indicandu-se continutul acestora sau pozitia (buzunar scos in afara pantalonului).

Corpul cadavrului se va examina indicandu-se constitutia fizica, semnele particulare, culoarea pielii sau semnele cadaverice.

Examinarea corpului cadavrului va incepe cu capul, gatul, regiunea toracelui, abdomenului, regiunea dorsala, membrele superioare si inferioare.

O mare atentie va fi acordata unghiilor de la maini in care pot fi gasite resturi de imbracaminte, fire de par, etc. smulse in timpul luptei cu agresorul. De asemenea, vor fi verificate orificiile naturale ale corpului, (gura, anus, vagin) in care pot fi gasite substante organize provenite de la autorul omorului.

Leziunile contatate pe corpul victimei vor fi descrise in detaliu, indicandu-se pozitia, forma si marimea acestora.

Cu ocazia cercetarii cadavrului se va preciza cu aproximatie de medicul legist, data la care a survenit decesul, procedandu-se la studierea semnelor specifice mortii.

Prin examinarea cadavrului se urmareste stabilirea cauzei si naturii mortii, gasirea leziunilor traumatice, identificarea urmelor, instrumentelor sau mijloacelor ce au provocat decesul. Examinarea cadavrului se va face numai dupa ce medicul legist a constatat decesul.

4. FIXAREA REZULTATULUI CERCETARII LA FATA LOCULUI

Pentru ca elementele de fapt sa poata dobandi valoare de proba, constatarile facute cu prilejul certcetarii la fata locului trebuie sa fie consemnate in mijloacele de proba prevazute de legea procesuala penala24.

Mijlocul principal de fixare a rezultatelor cercetarii la fata locului il constituie procesul verbal caruia i se pot anexa fotografii, schite, filme, ori inregistrari pe banda magnetica sau video.

A Procesul verbal de cercetare la /ata locului

Procesul verbal de cercetare la fata locului are un dublu caracter: in primul rand se numara printre mijloacele de proba cu semnificatie majora in solutionarea cauzei iar in al doilea rand se constituie intr-o dovada procedurala de natura a demonstra indeplinirea dispozitiilor legale cu ocazia cercetarii la fata locului25.

Sub aspectul formei, procesul verbal de cercetare la fata locului faptei trebuie sa raspunda unor exigente de stil, cat si unor cerinte:

Procesul verbal trebuie sa fie obiectiv, prezentand imaginea fidela a locului faptei asa cum a fost perceputa de colectivul de cercetare; trebuie sa fie complet, evidentiind toate constatarile facute; sa se caracterizeze prin precizie si claritate in descrierea urmelor si mijloacelor de proba fiind facuta in mod detaliat redactarea facandu-se intr-un limbaj accesibil, evitandu-se folosirea unor termeni de stricta specialitate; procesul verbal de cercetare la fata locului mai trebuie sa fie concis, toate constatarile facute de catre echipa de cercetare sa se regaseasca intr-o forma concentrata.

Potrivit dispozitiilor art. 91 din C.pr. pen., procesul verbal de cercetare la fata locului va avea urmatoarele mentiuni: data si locul unde a fost incheiat; numele si prenumele celui care il incheie, precum si calitatea sa; numele si prenumele, adresa martorilor asistenti; descrierea amanuntita a aspectelor constatate la locul faptei; numele si prenumele, ocupatia si adresa persoanelor la care se refera; mentiunile prevazute de lege pentru cazurile speciale.

tn procesul verbal de cercetare la fata locului nu trebuiesc mentionate interpretarile personale pentru a nu altera caracterul obiectiv al acestui mijloc de proba.

Procesul verbal de cercetare la fata locului se intocmeste de regula la fata locului, numai in cazuri deosebite acesta putan-du-se incheia la sediul organului de urmarire penala.

Pentru a se preveni eventualele scapari de informatii si pentru a nu da prilejul autorului faptei de a-si pregati alibiul procesul verbal de cercetare la fata locului trebuie sa aiba si un caracter secret pana la finalizarea cazului.

B. Schita locului faptei

Schita locului faptei constituie o modalitate de reprezentare grafica a situatiei de la fata locului.

Prin aceasta se redau in sistem ortogonal, elemente esentiale din campul infractional marite sau micsorate la scara. in literatura de specialitate, schita locului fapei a mai fost numita si plan schita sau desen schita. Schita locului faptei ajuta la intelegerea mai exacta a tabloului real al locului savarsirii infractiunii.

La intocmmirea schitei locului faptei trebuie sa se respecte executarea la scara, orientarea dupa punctele cardinale si

reprezentarea obiectelor de la fata locului, prin semne conventionale criminalistice.

Pentru a putea reprezenta cat mai complet situatia de la locul faptei, este necesar ca portiuni sau obiecte intregi sa fie reprezentate folosindu-se in acest scop schita executata in proiectie orizontala, schita executata in pozitie verticala, rabatarea planurilor de proiectie si schita in sectiune.

C. Fotografia, filmul judiciar si inregistrarea audio la lata locului

Fotografia judiciara executata la fata locului, reprezinta unul din cele mai importante mijloace de fixare a rezultatelor cercetarii.

Fotografia judiciara ofera multiple avantaje concretizate prin rapiditatea inregistrarii imaginii, fidelitate si prezentarea succesiva a celor mai semnificative momente ale cercetarii la fata locului.

in vederea redarii imaginii complete a locului faptei, este necesar a se efectua urmatoarele genuri de fotografii: fotografia de orientare, destinata fixparii intregului loc al faptei impreuna cu imprejurarile raportate la anumite puncte de reprer, fotografia schjita care are rolul de a fixa in mod fidel locul infractiunii ex.: imaginea cadavrului si obiectelor din jurul acestuia.

Fotografia schjita poate fi executata sub forma fotografiei schite unitare, fotogrfiei schita panoramica si fotografiei schita incrucisata.

Un alt gen de fotografie judiciara este fotografia obiectelor principale, aceasta fixand corpul victimei, arma folosita de autor, obiecte ce poarta urme etc.

Pentru punerea in evidenta a urmelor, a detaliilor acestora, se executa fotografia de detaliu.

Spre deosebire de celelalte genuri de fotografii care se executa in faza statica a cercetarii la fata locului, fotografia de detaliu se executa in faza dinamica a cercetarii, referindu-se la micro si macrorelieful urmelor sau obiectelor izolate.

Filmul judiciar se inscrie printre metodele tehnice moderne de fixare a rezultatelor cercetarii la fata locului.

in sens restrans prin aceasta se intelege pelicula cinematografica si banda video pe care au fost fixate imagini ale locului faptei.

Din punctul de veder al modalitatilor de realizare, filmul judiciar prezinta multiple asemanari cu fotografia judiciara, putand fi de orientare, schita, a obiectelor principale, precum si de detaliu.

Realizarea filmarii la fata locului presupune respectarea unor tehnici specifice filmului clasic, fiind necesar, de pilda, o iluminare adecvata.

Folosirea magnetofonului cu prilejul cercetarii la fata locului serveste ca mijloc de fixare a declaratiilor persoanelor implicate in fapta savarsita.

Totodata, prin folosirea magnetofonului se asigura inregistrarea tuturor constatarilor facute in faza statica si dinamica a cercetarii locului faptei.

Desi nu constituie un mijloc de proba, inregistrarile de banda magnetica isi dovedesc utilitatea cu prilejul redactarii procesului verbal de cercetare la fata locului.