CONSTITUTIILE ROMANIEI din 1866, 1923, 1938, 1949, 1952, 1965, 1991, 2003 - istoria constitutiei

CONSTITUTIILE ROMANIEI

.Necesitatea unei Constitutii ca fundament al organizarii institutional-politice s-a conturat in societatea romaneasca in conditiile procesului de modernizare a intregiivieti social-economice,politice si culturale- de la sfarsitul secolului aL XIX-lea: si inceputul secolului al XX-lea, in contextul patrunderii si difuzarii, ideilor Revolutiei franceze,afirma in 1938 Nicolae Iorga , care desemna ideea de Constitutie ca "cea dintai necesitate in statele romanesti'l:

Un prim proiect de Constitutie, "cererile cele mai insemnatoare ce se fac din partea obstei Moldaviei" asa numita "Constitutie a Carvunarilor" elaborat la Iasi, la 13 septembrie 1822, indica tendinta introducerii sistemului modern de guvernare, prin afirmarea, indirecta, a necesitatii separarii puterilor in stat (puterea executiva revenind sefului statului, puterea legislativa, a "hotararei' - Sfatului Obstesc si domnitorului). Acceptata de domnitorul Moldovei, Ioan Sandu Sturdza, aceasta "Constitutie' nu a depasit insa stadiul de proiect, datorita opozitiei Rusiei si Turciei.

Proiectele boierimii romane din anii 1827-1828, vizand imbunatatirea organizarii institutional-politice a tarii s-au finalizat in 1831 prin introducerea in Tara Romaneasca si Moldova a Regulamentelor Organice, un fel de Constitutii, aprobate de curtile de la Sankt Petersburg si Istambul, care vor ramane in vigoare pana la 1858. Bazate pe principii identice, Regulamentele Organice au avut un rol important in modernizarea tarilor romane si, indirect, in facilitarea unirii lor de facto dupa 1859.

Prevederile constitutionale stabilite (unele inspirate din gandirea politica occidentala) raman insa pur teoretice, influenta consulilor rusi fiind determinanta,emanciparea de dominatia politica si militara a Rusiei in urma Razboiului Crimeei are implicatii profunde si asupra cadrului constitutional al principatelor romane, structurat in conformitate cu Conventia de la Paris din 1858, rod al acordului dintreputerea suzerana - Imperiul Otoman - si marile puteri europene garante, semnatare ale Tratatului de pace de la Paris din 1856.

In Principatele Unite, concepute ca state confederate, este instaurat acum pentru prima oara explicit statul de drept, marcandu-se astfel o ruptura radicala de guvernarea autoritarista si absolutista, specifica epocilor de dominatie otomana si ruseasca.

Prin lovitura de stat din 1864, A. I Cuza a impus un nou act constitutional,Statutul, incercare, de scurta durata, de imbinare a democratiei (principiul separarii puterilor este mentinut) cu domnia personala (cele mai importante prerogative legislative revenind domnitorului, Adunarea Legislativa fiind redusa la un rol pur decorativ).

Constitutia in Romania a aparut mult mai tarziu decat Constitutiile din tarile europene ( Franta , Italia ) . Perioada premergatoare aparitiei Constotitiei Romane s-a caracterizat prin puternice framantari si prin miscari care au fost forma de manifestare a luptei pentru infaptuirea unitatii de stat a poporului roman , pentru inlaturarea oranduirii feudale, pentru revendicari cu caracter democratic.

Un loc deosebit in cadrul premiselor istorice al primei Constitutii din Romania il constituieinfaptuirea , in a859 a statului unitar national , prin unirea Munteniei cu Moldova sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza . In timpul domniei lui I.A. Cuza , s-a realizat o serie de reforme importante , precum reforma agrara si a altor reforme politice, administrative si culturale , care au avut ca urmare crearea si dezvoltarea unor institutii statale .

Constitutia din 1866 , care consacra monarhia constitutionala , reprezinta prima Constitutie a Romaniei moderne, inaugurand un sistem politic bazat pe principiile liberalismului si democratiei. Ea s-a inspirat din legea fundamentala a Belgiei din 1831 , considerata la acea vreme , cea mai liberala Constitutie din Europa. Aceasta Constitutie a ramas practic in vigoare, cu unele modificari ( cea mai importanta fiind cea din 1923) pana in 1938 , anul inlocuirii regimului parlamentar cu cel auroritar al regelui Carol al II-lea, fenomen Consfiintit prin noua Constitutie care pune capat separarii puterilor in stat

Dupa al doilea razboi mondial , in 1949 si 1952 , au fost adoptate Constitutii dupa modelul sovietic , care nu au reprezentat nici un fel de realitate romaneasca , acceptata de conditia nationala. Decenii de-a randul , milioane de romani au trait cu o Constitutie formala , fara nici o concordanta cu realitatea cotidiana. Prin modul de adoptare, prin continutul si consecintele negative , aceste modele se aflau in opozitie programata cu ceea ce a scris Dimitrie Gusti, presedintele Institutului Social Roman , in cuvantul de deschidere a celor 23 de prelegeri politice privitoare la Noua Constitutie a Romaniei , despre ce trebuie sa fie legea fundamentala a fiecarui stat: " O constitutie nu poate fi deci imprumutata si nici nu poate fi opera unui legislator inspirat , caci ea nu are a creea sau inventa nimic, ci numai de formula politiceste to juridiceste , in mod solemn, psihologia sociala, starea economica ,dezideratele dreptatii sociale si aspiratiile etice al natiunii"

" O constitutie contemporana - arata Dimitri Gusti - este isati constiinta nationala codificata , este adica mai mult decit o formulare tehnica, juridica a totalitatii normelor aplicate la functionarea puterilor politice" Ea trebuie " sa fie conform cu experienta sociala a epocii si in acelasi timp sa aiba si uncaractre de particularitate, adica sa fie adaptata la experienta sociala specifica natiunii".

Constitutiile Romane sunt :

Constitutia Romaniei adoptata la 29 Iunie 1866

Constitutia Romaniei din 29 martie 1923

Constitutia Romaniei din 28 februarie 1938

Constitutia Romaniei din 13 aprilie 1949

Constitutia Romaniei din din 25 septembrei 1952

Constitutia Romaniei din din 21 august 1965

Constitutia Romaniei din 8 decembrie 1991

Constitutia Romaniei din 18 -19 octombrie 2003

CONSTITUTIA DIN 1866

Redactata intr-un timp scurt , Constitutia are ca model legea fundamentala a Belgiei din 1831, considerata la acea vreme cea mai liberala din Europa. Toate principiile Constitutiei belgiene se regasesc , cu mici modificari , in proiectul intocmit de Consiliul de Stat , care contine opt titluri si 114 articole. Proiectul a suferit importante modificari din partea noului domnitor , Carol I si a comitetului delegatilor si a fost votat numai de Adunarea Electiva la 29 Iunie 1866. Fara a fi fost dizolvat , Corpul Ponderator ( Senatul ) nu a fost convocat pentru votarea Constitutiei , suspectat fiind de ostilitate fata de noul regim instituit dupa abdicarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Sanctionata de domnitorul Carol I la 30 iunie 1866 , Constitutia a fost publicata in " Monitorul Oficial " nr. 142 din 1 Iulie 1866.

In cele opt titluri si 133 articole, Constitutia consacra faurirea statului national Raman, procalma monarhia constitutionala pe temeiul separatiei puterilor , precum si drepturile si lebertatile cetatenesti. Religia, alta decat cea de rit crestin , nu mai este socotita un obstacol la impamantenire . Cetatenii sunt declarati egali in fata legilor, privilegiile fiind abolite. Sunt proclamate libertatea individuala si inviolabilitatea domiciliului. Cofiscarea averilor si pedeapsa cu moartea , cu exceptia unor cazuri speciale , sunt interzise.

Proprietatea de orice natura ste declarata sacra si inviolabila . Libertatea fara nici o rezerva a cultelor , ca si a invatamintului precum si libertatea intrunirilor publice si de asociere, sunt recunoscute.

Titlul I - " Despre teritoriul Romaniei" consacra faptul ca "Principatele Unite Romane constitue un singur stat indivizibil sub numele de Romania" (art. 1.) al carui teritoriu "este nealienabil" , limitele sale " neputand fi schimbate sau rectificate decat in virtutea unei legi" ( art.2). Teritoriul romaniei " nu se poate coloniza cu populatiuni de ginta straina" (art. 3) si este " impartita in judete, judetele in plasi, , plasile in comune" ( art. 4).

Titlul II - " Depre drepturile romanilor ( art. 5 -30 ) proclama drepturile si libertatile cetatenilor: " Romanii se bucura de libertatea constiintei , de libertatea invasamantului, de libertatea presei , de libertatea intrunirilor" (art.5) . Constitutia prevede ca aceste drepturi pot fi exercitate numai de catre cetatenii romani.

Cetatenia poate fi acordata srainilor numai printr-o lege speciala. Cei ce nu erau de rit crestin nu puteau dobandii impamantenirea. ( art. 7).

Toti romanii sunt declarati egali in fata legii, fara deosebire de clasa ( art.10) , toate privilegiile, scutirile si monopolurile de clasp fiind " oprite pentru todeauna in statul roman " ( art.12) .Titlurile de noblete raman neadmise an statul roman. Libertatea individuala este garantata ( art.13) , ca si domiciliul inviolabil (art.15). pedepsele nu pot fi infiintate sau aplicate decat in virtutea unei legi (art.16)

Pedeapsa cu moartea nu se reinfiinta "afara de cazurile prevazute de codul penal militar.in timp de rasbel"

Articolul 19 declara "sacra si inviolabila proprietatea de orice natura, precum si toate creantele asupra statului, stabilind ca nu se pot face exproprieri decat pentru cazurile de utilitate publica', legalmente constatate si dupa o dreapta si prealabila despagubire'.

Cazurile; de utilitate publici sant limitate la "comunicatiunea si salubritatea publica precum si lucrarile de aparare a tarii'. Raman in vigoare, totodata, legile privitoare la alinierea si largirea strazilor din comune, precum si la malurile apelor care curg prin ele ,sau pe langa ele.

Articolul 20 prevede ca "proprietatea data taranilor prin legea si despagubirea garantata proprietarilor prin aceea lege nu vor putea atinse

Proclamand libertatea absoluta a constiintei, articolul 21 garanteaza libertatea tuturor cultelor care nu aduc atingere ordinii publice sau bunelor moravuri. Religia ortodoxa a Rasaritului este proclamata "religiunea dominanta a statului roman', invatamantul este .declarat liber,si,fara plata in scolile statului. Se proclama obligativitatea invatamantului primar pentru toti tinerii romani, "pretutindeni unde se vor afla instituite scoli primare'

Libertatea de a comunica prin grai, prin scris si prin presa nu poate fi restransa "nici cenzura, nici o alta masura preventiva pentru aparitiunea, vinderea sau distribuirea oricarei publicati neputandu-se reinfiinta'.

In titlul III ,"Despre puterile.statului' (art. 31-107), se proclama principiul separatiei puterilor, cu precizarea ca ele emana "de la natiune' si ca se exercita numai "prin delegatiune'. "Puterea legislativa se exercita colectiv de catre domn si reprezentatiunea nationala' (art. 32). Activitatea legislativa se exercita numai prin acordul dintre domn si reprezentanta nationala, formata din Adunarea Deputatilor si din Senat. Fiecare dintre cei trei factori - domn, Adunarea Deputatilor si Senat -se bucura de initiativa legislativa (art. 33). Legile sunt supuse sanctiunii domnului numai dupa ce erau discutate si votate liber de majoritatea ambelor adunari (art. 32).

Puterea executiva este incredintata domnului, "care o exercita in modul regulat prin Constitutie', adica prin ministri, numiti si revocati de el. in acelasi timp, domnul are "dreptul de a acuza pe ministri si a-i trimite dinaintea inaltei Curti de Casatiune si Justitie' (art. 101), dar "nu poate ierta sau micsora pedeapsa hotarata ministrilor de catre inalta Curte de Casatiune si Justitie' (art. 103).

Cea de-a treia putere in stat, puterea Judecatoreasca, se exercita de catre curti si tribunale, ale caror hotarari se pronunta in virtutea legii si se executa in numele domnului (art. 36). in toate materiile criminale si pentru delictele politice si de presa se statorniceste juriul (art. 105).

Normele sistemului electoral, prevazute in Titlul III au fost dezvoltate in legea electorala promulgata la 28 Iulie 1866; pentru alegerea deputatilor, corpul electoral era impartit in patru colegii, dupa criteriul averii si al originii sociale'.

Din colegiul I fac parte marii proprietari cu un venit funciar mai mare de 300 de galbeni (art. 59). Din colegiul II proprietarii rurali mijlocii avand un venit funciar de la 300 la 100 galbeni inclusiv. in colegiul III sunt inclusi comerciantii si industriasii care platesc catre stat o dare de 80 lei (art. 61). Sunt scutiti de acest cens toti cei care exercita profesiuni libere si ofiterii in retragere, profesorii si pensionarii statului.

Colegiul IV este alcatuit din tarani si mununcitori, "toti acei care platesc o dare catre stat si care nu intra in nici unul dintre primele trei colegii. Pot fi alesi deputati " romanii de nastere sau naturalizati care se bucura de drepturile civile si politice, au domiciliul in Romania si au implinit 25 de ani. Membrii Adunarii Deputatilor sunt alesi pentru patru ani. Membrii Senatului sunt alesi de catre doua colegii, colegiul I format din proprietarii de fonduri rurale din judet, avand un venit funciar de cel putin 300 galbeni; colegiul II al oraselor resedinte, alcatuit din proprietarii de imobile in orase si in judet cu un venit de pana; la 300. galbeni- Ceje doua colegii voteaza separat si aleg fiecare cate un neprezentant la Senat.

Universitatile din Bucuresti si Iasi trimit,.fiecare cate un membru la Senat ales de catre profesorii Universitatii respective. Pot fi alesi senatori: romanii de nastere sau naturalizati care se bucura de drepturile civile si politice, domiciliati in Romania, care au implinit 40 de ani si poseda un venit de orice natura de 800 galbeni.;

Sunt membrii de drept ai Senatului mostenitorul tronului, precum si mtitropolitii si episcopii eparhati. Membrii Senatului sunt alesi pe opt ani, jumatate din numarul lor se innoieste la fiecare patru ani, prin tragere la sorti a cate unui membru din fiecare judet, membrii iesiti fiind eligibili.

Puterile constitutionale ale domnului sunt ereditare, in linie coboratoare directa si legitima a principelui Carol I "din barbat In barbat, prin ordinul de primogenitura si cu excluderea perpetua a femeilor si coboratorilor lor' (art. 82) .

In articolul 92 este proclamata persoana domnului "neviolabila'. Toate actele sale au valabilitate numai daca sunt contrasemnate de un ministru, care devine, astfel, raspunzator de actul respectiv.

In atributiile domnului intrau numirea si revocarea ministrilor, sanctionarea si promulgarea legilor, dreptul de amnistie in materie politica, dreptul de a ierta sau micsora pedepsele in materie criminala, numirea si confirmarea in toate functiile publice, conferirea gradelor militare si a decoratiilor romanesti, dreptul de a bate moneda, incheierea de conventii pentru comert si navigatie cu statele straine (care pentru a deveni aplicabile, trebuie aprobate de puterea legislativa). Domnul este in acelasi timp capul puterii armate.   

Titlul IV ,,Despre Finante' (art. 108-117) statueaza ca impozitele statului se pot stabili si percepe numai in puterea unei legi (art. 109) si numai in folosul statului, judetului sau comunei. Privilegiile in materie de impozite sunt interzise (art. 111), iar diferite fonduri provenite din case speciale, de care guvernul dispune sub anumite titluri, sunt cuprinse in bugetul general al statului.

Titlul V, "Despre puterea armata' (art. 118-123) prevede ca "tot romanul face parte sau din armata regulata, sau din militie, sau din garda cetateneasca' (art 118), contingentul armatei stabilindu-se printr-o lege votata anual. O lege speciala reglementeaza mentinerea garzii cetatenesti, a carei mobilizare se poate realiza doar in virtutea unei legi. Nici o trupa straina nu poate fi admisa in serviciul statului, nici ocupa teritoriul Romaniei, nici trece pe el decat in puterea unei anumite legi.

"Dispozitiunile generale" cuprinse in Titlul Vl (art. 124-128) statueaza "culorile Principatelor Unite" albastru galben si rosu - capitala statului si resedinta guvernului in.orasul Bocuresti obligativitatea publicarii "in chipul hotarat de lege' a tuturqr legilor si regulamentelor de administratie generala , judeteana sau comunala , precum si interzicerea suspendarii, in parte sau total a Constitutieie

Titlul VII "Despre revizuirea constitutiunii (art. 129) prevede;dreptul puterii legiuitoare de a declara necesitatea revizuirii dispozitiilor Constitutiei, dizolvarea de drept a ambelor adunari si convocarea altora, care procedeaza in acord cu domnul la modificarea punctelor supuse revizuirii prin votul a cel putin 2/3 a membrilor.'

"Dispozitii tranzitorii si suplimentare " cuprinse in Titlul VIII (art 130 -133) prevad elaborarea in scurt timp a unor legi speciale referitoare la descentralizarea administiativa, responsabilitatea ministrilor,stavilirea abuzurilor cumulului, modificarea legii pensiilor, admiterea si inaintarea .in functiunile administratiei publicei':precum si la dezvoltarea cailor de comunicatie, exploatarea minelor si padurilor ,Ia fluviile si raurile navigabile sau flotabile, la organizarea armatei, a justitiei rnilitare ,la revizuirea codicelor si a legilor existente "spre a le pune in armonie cu Constitutia de fata

CONSTITUTIA DIN 1923

Realizarea statului national unitar si suveran Romania - in 1918, reclama unificarea organizarii de stat si a legislatiei menite sa favorizeze progresul intregii natiuni. Trei din cele patru proiecte de Constitutie intocmite completau sau dezvoltau prevederile Constitutiei din 1866: proiectul Partidului Liberal, proiectul redactat de R. Boila la Cluj, sub influenta Partidului National din Transilvania si proiectul lui C. Berariu.

Al patrulea proiect, intocmit de:C Stere, reprezentand punctul de vedere al Partidului Taranesc, continea unele 'dispozitii deosebite de Constitutia din 1866; sistemul Camerei unice reprezentative,reprezentarea proportionala si consultarea poporului prin plebiscit. ' .

Preluand puterea in 1922, Partidul Liberal a reusit sa-si impuna propriul proiect care a fost votat in Camera la 26 martie 1923, iar in Senat, la 27 martie 1923, Constitutia a fost promulgata la 28 martie 1923 si publicata in "Monitorul Oficial' numarul 282 din 29 martie 1923.

Cele opt titluri cuprind 138 articole. Fata de Constitutia din 1866 au fost inlocuite sau modificate radical 20 articole si s-au adaugat sapte articole noi. S-a modificat redactarea si au primit adaosuri 25 articole. Din vechea Constitutie au fost mentinute in intregime 76 articole.

Constitutia consacra principiul suveranitatii nationale, exercitate prin delegatiune, principiul separatiei puterilor in stat, principiul legalitatii si cel al descentralizarii, precum si libertatile si drepturile romanilor, fara deosebire de origine etnica, de limba sau de religie, egalitatea inaintea legii a tuturor romanilor, fara deosebire de nastere sau clasa sociala, dobandirea si exercitarea drepturilor civile si politice, fara nici o piedica determinata de deosebirea de credinte religioase si confesiuni, de originea etnica si de limba, garantarea proprietatii de orice natura si a creantelor asupra statului, nationalizarea zacamintelor miniere.

Titlul I, "Despre teritoriul Romaniei' (art 1- 4) precizeaza ca "Regatul Romaniei este un stat national unitar si indivizibil' (art 1), iar teritoriul sau ,este nealienabil' (art 2), "Teritoriul Romaniei nu se poate coloniza populatiuni de ginta straina' (art 3).

Din punct de vedere administrativ, teritoriul national se imparte "in judete, judetele in comune, al caror numar, intindere si subdiviziuni teritoriale se vor stabili dupa formele prevazute in legile de organizare administrativa'.

Titlul II, "Despre drepturile romanilor' (art 5-32) stipuleaza principiile libertatii si egalitatii tuturor romanilor. "Deosebirea de credinte religioase si confesiuni, de origine etnica si de limba (art. 7) nu constituie o piedica spre a dobandi drepturile civile si politice si a le exercita'. Legi speciale, votate cu majoritate de 2/3, vor determina, se arata in (art. 6) "Conditiile sub care femeile pot avea exercitiul drepturilor politice'.

Conform art 8, "numai ei, romanii sunt admisibili in functiile si demnitatile publice, civile si militare'.

Libertatea individuala este garantata, nimeni neputand fi urmarit sau perchezitionat decat in cazurile si dupa formele prevazute de legi; nimeni nu poate fi retinut sau arestat decat in puterea unui mandat judecatoresc, motivat, care trebuie sa fie comunicat in momentul arestarii sau cel mai tarziu in 24 ore dupa retinere sau arestare.

Statul garanteaza tuturor cultelor deopotriva libertate si protectie, iar ,Biserica ortodoxa romana, fiind religia marii majoritati a romanilor, este biserica dominanta in statul roman; iar cea greco-catolica are intaietate fata de celelalte culte'.

Romanilor "fara deosebire de originea etnica, de limba sau religie', li se da dreptul "de a se aduna pasnic si fara arme' pentru a trata diverse chestiuni, fiind supuse legilor politienesti numai "intrunirile, procesiunile si manifestatiile pe caile si pietele publice' (art 28).

Constitutia garanteaza "proprietatea de orice natura', precum si creantele asupra statului (art 17), admitand, ca o derogare de la acest principiu, exproprierea proprietatilor imobiliare, insa numai pentru satisfacerea cauzelor de utilitate publica anume enumerate si dupa o "dreapta si prealabila despagubire stabilita de justitie'.

Un principiu afirmat pentru prima data in Constitutia Romaniei din 1923 este cel al nationalizarii subsolului: "zacamintele miniere, precum si bogatiile de orice natura ale subsolului sunt proprietatea statului (art. 19)

Garantarea proprietatii este insotita de "o egala ocrotire' a tuturor factorilor productiei, statul putand "interveni, prin legi, in raporturile dintre acesti factori pentru a preveni conflicte economice sau sociale'.

Titlul III, "Despre puterile statului (art. 33-108) consacra principiul conform caruia "toate puterile statului emana de la natiune, care nu le poate exercita decat numai prin delegatie potrivit unor principii si reguli asezate in textul Constitutiei'.

Puterea legislativa se exercita colectiv de catre rege si Reprezentanta Nationala (art. 34), alcatuita din doua adunari: Senatul si Adunarea Deputatilor. Puterea executiva e incredintata regelui, "care o exercita in mod regulat prin Constitutie' (art. 39), in timp ce puterea judecatoreasca se exercita de organele ei, hotararile, acestora se pronunta in virtutea legii si se executa in numele regelui.

Constitutia prevede ca "puterile constitutionale ale regelui sunt ereditare in, linie coboratoare directa si legitima a majestatii sale regelui Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, din barbat in barbat prin ordinul de primogenitura si cu excluderea perpetua a femeilor si coboratorilor lor .(art. 77), precum si, procedurile de urmat in diferite situatii in legatura cu succesiunea la tron (art. 78);'vacanta tronului (art. 79), regenta (art. 83).

Persoana regelui este declarata inviolabila, iar responsabilitatea actelor sale o au ministrii, orice act al suveranului trebuie sa fie contrasemnat de un ministru care devine astfel raspunzator de acel act.

Prerogativele regale prevazute in Constitutie sunt: numirea si revocarea ministrilor, sanctionarea si promulgarea legilor, dreptul de amnistie in materie politica, dreptul de a ierta sau micsora pedepsele in materii criminale, confirmarea in functiile publice, conferirea gradelor militare si decoratiilor romane, dreptul de a bate moneda si de a incheia conventii cu alte state, deschiderea si inchiderea sesiunii parlamentare, convocarea in sesiune extraordinara a adunarilor, amanarea lor cu o luna, dizolvarea acestora

. Titlul IV ,,Despre finante' (art. 109-118) statueaza principii moderne, unitare pentru toate provinciile romanesti unite cu tara in 1918. Impozitele, indiferent de natura lor, nu se pot stabili si percepe decat pe baza unor legi (art. 109).

Titlul V, "Despre puterea armata' (art. 119-123) prevede ca "tot romanul, fara deosebire de originea etnica, de limba sau de religie, face parte din unul din elementele puterii armate', care se compune din "armata activa cu cadrele ei permanente, rezerva ei si militiile' (art. 119). Masurile necesare pentru organizarea apararii nationale intra in atributiile Consiliului Superior al Apararii Tarii, care urma a se infiinta (art. 122). Trupe straine nu pot fi admise in serviciul statului, nu pot intra sau trece pe teritoriul Romaniei decat in puterea unei anume legi.

"Dispozitii generale', cuprinse in Titlul VI (art. 124-128) statueaza culorile drapelului Romaniei: albastru, galben si rosu, asezate vertical (art. 124), limba romana ca limba oficiala a statului roman (art. 126), interzice suspendarea, in totul sau in parte, a Constitutiei (art. 128). Starea de asediu generala sau partiala se poate institui, in caz de pericol de stat, numai prin lege.

Titlul VII, "Despre revizuirea Constitutiei (art. 129-130). Initiativa revizuirii poate fi luata de rege sau oricare dintre adunarile legiuitoare (art. 129). Ambele adunari, intrunite separat, trebuie sa se pronunte "cu majoritate absoluta daca este locul ca dispozitiile constitutionale sa fie revizuite'.

O comisie mixta, aleasa de ambele Corpuri legiuitoare propune textele din Constitutie care urmeaza a fi supuse revizuirii. Conform articolul 130, adunarile noi, in acord cu regele, procedeaza la modificarea punctelor supuse revizuirii. Deliberarile adunarilor au loc in prezenta a cel putin 2/3 a membrilor lor,- schimbarile fiind adoptate, numai daca vor intruni cel putin 2/3 din voturi.

Titlul VIII, "Dispozitiile tranzitorii si suplimentare'' (art. 131-138) confirma caracterul constitutional al dispozitiilor din legile agrare privitoare la pamanturile cultivabile, padurile si baltile expropriabile, in total sau in parte, la starea lor juridica, la subsol, la evaluare, la modul de plata, asa cum sunt formulate in articolele legilor agrare (Legea pentru reforma agrara din Oltenia, Muntenia, Moldova si Dobrogea din 17 iulie 1921). Legea pentru reforma agrara din Basarabia din 13 martie 1920; Legea pentru reforma agrara din Transilvania, Banat, Crisana si Maramures din 30 Iulie 1921, care, in intregul lor, fac parte din Constitutie si, ca atare, nu se pot modifica decat conform prevederilor pentru revizuirea Constitutiei

CONSTITUTIA DIN 1938

Proiectul noii Constitutii intocmit de profesorul universitar Istrate Micescu, pe baza sugestiilor date de regele Carol al II-Iea este definitivat de rege si sfetnicii sai la 19 februarie si publicat la 20 februarie 1938. In aceeasi zi, prin decretul regal numarul 901, populatia este chemata sa se pronunte, la 24 februarie, prin plebiscit, asupra "primirii' Constitutiei care-i este supusa spre "buna stiinta si invoire'. Participarea la vot este obligatorie, alegatorii se pronunta verbal in fata biroului electoral instituit prin "pentru' sau "contra'. Din cei 4.303.064 cetateni care s-au prezentat la vot, 4.297.581 au votat pentru noua Constitutie si 5483 (0,13%) au votat contra acesteia.

Constitutia este promulgata la 27 februarie 1938 si publicata in "Monitorul Oficial' la 28 februarie 1938.

Prin cele opt titluri si 100 articole, Constitutia consacra principiul suprematiei regelui si suprima separatia puterilor. Puterea legislativa o exercita regele prin intermediul Parlamentului bicameral, limitat numai la legiferare si avand un caracter corporativ.

Puterea executiva o exercita tot regele, prin guvern, numit si revocat de el insusi, fara raspundere politica fata de Parlament. Sunt restranse considerabil libertatile si drepturile la democratie

Titlul I, "Despre teritoriul Romaniei' (art. 1-3) proclama ca "Regatul Romaniei este un stat national, unitar si indivizibil' (art. 1), teritoriul tarii este inalienabil (art. 2) si "nu se poate coloniza cu populatii de semintie straina' (art. 3). Titlul II "Despre datoriile si drepturile romanilor' (art. 4-28) contine doua capitole intitulate "Despre datoriile romanilor' (art. 4-9) si "Despre drepturile romanilor' (art. 10-28), primul nefiind intalnit sub o asemenea formulare in cele doua Constitutii anterioare (1866 si 1923); conform articolului 4, toti romanii sunt datori: "a socoti patria drept cel mai de seama temei al rostului lor in viata, a se jertfi pentru apararea integritatii, independentei si demnitatii ei, a contribui prin munca la inaltarea ei morala si propasirea ei economica', a indeplini cu credinta sarcinile obstesti ce li se impun prin legi si a contribui de bunavoie la indeplinirea sarcinilor publice, fara de care fiinta statului nu poate vietui'. Ei sunt declarati egali in fata legii careia ii datoreaza respect si supunere' (art.5) Preotilor li se interzice ,,a pune autoritatea lor spirituala in slujba propagandei politice(art.8), precum si a ingadui propaganda politica in locasurile destinate cultului.

Capitolul II ,,Despre drepturile romanilor' stipuleaza dintru inceput ca in conditiile statornicite prin lege romanii se bucura de libertatea constiintei, de libertatea muncii, de libertatea tovatamantului de libertatea de asociatie si de toate libertatile din care decurg drepturi (art. 10).Libertatea individuala este garantata, iar domiciliul inviolabil (art 14). Pedeapsa cu amoartea se aplica in timp de razboi, conform codului de justitie militara , Consiliul de Ministri putand decide insa aceasta pedeapsa si in timp de pace pentru atentate contra suveranului, membrilor familiei regale, sefilor statelor straine si demnitarilor statului din mobile iegatura cu exercitiul functiunilor ce le sunt incredintate precum si in cazurile de talharire cu omor si asasinat politic (art 15). Proprietatea de orice natura, precum si creantele, atat asupra particularilor cat si asupra statului, sunt inviolabile si garantate ca atare (art 16).

Pedeapsa confiscarii averilor este interzisa, cu exceptia cazurilor de "inalta tradare si delapidare de bani publici', exproprierea fiind admisa numai "pentru cauza de utilitate publica si dupa o dreapta si prealabila despagubire, stabilita de justitie, conform legilor'

invatamantul este liber "in conditiile stabilite prin legi speciale' si in masura in care "nu va fi contrar bunelor moravuri; ordinii publice si intereselor de stat' (art. 21).

Invatamantul primar este obligatoriu si gratuit in scolile statului.Numai cetatenii romani au dreptul de a ocupa functii si demnitati publice, datorita "caracterului majoritar si creator de stat al natiunii romane' (art. 27). Numai cetatenii romani si cei naturalizati romani pot dobandi orice titlu si detine imobile rurale in Romania, strainii avand dreptul numai la valoarea acestor imobile (art. 27).

Puterea de stat era asumata in mod integral de rege, care era "Capul statului' (art. 30). Puterea legislativa se exercita de rege prin Reprezentanta Nationala, alcatuita din doua adunari; Senatul si Adunarea Deputatilor (art. 31). Regele sanctioneaza si promulga legile, putand refuza sanctionarea lor fara motive, tot el avand initiativa legilor (art 31). Puterea executiva este incredintata regelui, care o exercita prin guvernul sau in modul stabilit prin Constitutie (art. 32).

Persoana regelui este inviolabila, actele sale sunt contrasemnate de un ministru care "prin aceasta insasi, devine raspunzator de ele'. In atributiile suveranului, intra, conform articolelor 45-46, convocarea si dizolvarea adunarilor legiuitoare, deschiderea, amanarea si inchiderea sesiunilor, numirea lor, si revocarea ministrilor, iertarea sau micsorarea pedepselor criminale, numirea sau confirmarea in functiile publice, declararea razboiului si incheierea pacii, conferirea gradelor militare si a decoratiilor romane, acreditarea ambasadorilor pe langa sefii statelor straine, baterea monedei, incheierea tratatelor politice si militare cu statele straine, precum si a conventiilor de comert si navigatie.

Titlul IV,-"Despre finante' (art 80-87) preia prevederea conform careia " Nici un impozit de orice natura nu se poate stabili si percepe decat pe baza unei legi' " (art.80).

Controlul preventiv si cel de gestiune al tuturor veniturilor si cheltuielilor statului se exercita de inalta Curte de Conturi, care urmeaza, a semnala, "neregulile ce ar fi savarsite de ministri in aplicarea bugetului' (art. 84). In articolul 87,se prevede ca "delapidarea de bani publici se califica crima si se pedepseste ca atare'.

Titlul V, "Despre ostire' (art. 88-91) prevede ca "toti cetatenii romani sunt datori a face parte din unul din elementele ostirii', conform legilor (art 88), iar "contingentul ostirii se voteaza pentru fiecare an de adunarile legiuitoare' (art 90).;

Tilul VI (art 92-96) stabileste culorile drapelului Romaniei albastru galben, rosu, asezate vertical (art. 92), resedinta guvernului, care e in capitala tarii (art 93); limba oficiala a statului limba romana (art. 94). Se stabileste si faptul ca nici un juramant nu leaga si nu poate fi impus decat in puterea unei legi, care hotaraste si formula lui (art 95) ca nu poate fi suspendata nici in total, nici in parte Constitutia, iar in caz de pericol de stat, se poate institui starea de asediu generala sau partiala (art.96)

Titlul VII, consacrat "Revizuirii Constitutiei' prevede in (art 97) ca aceasta se poate realiza, total sau in parte, numai "din initiativa regelui', si cu consultarea prealabila a Corpurilor Legiuitoare care urmeaza a indica si textele.de revizuit.

Titlul VIII (art. 98-100) precizeaza ca dispozitiile legilor pentru reforma agrara din 1920 si 1921, introduse in (art. 131) din Constitutia din 1923 raman cu caracter
constitutional.

Acelasi caracter il au drepturile politice dobandite in virtutea decretelor-legi ratificate prin articolul 133 al Constitutiei privitoare la incetatenirea evreilor care locuiau in Vechiul Regat. Constitutia din 1923 s-a abrogat din ziua promulgarii noii Constitutii (28februarie 1938).

Prin Decretul regal numarul 3053 din 5 septembrie 1940 (publicat in "Monitorul Oficial' numarul 205 din 5 septembrie 1940), Regele Carol al II-lea a suspendat Constitutia din 1938 si a dizolvat Parlamentul, iar printr-un decret din aceeasi zi, intitulat "pentru investirea cu depline puteri a presedintelui Consiliului de Ministri si restrangerea prerogativelor regale'. Carol al II-lea si-a redus mult puterile, transferand dreptul de conducere autoritara a statului generalului Ion Antonescu.

Potrivit acestui decret, regele are urmatoarele prerogative: este capul ostirii; are dreptul de a bate moneda, de a conferi decoratii, de gratiere si amnistie, de a acredita si primi reprezentanti diplomatici si de a incheia tratate; de asemenea, el are dreptul de a modifica legile organice si de a numi ministrii si subsecretarii de stat.

Cu toate aceste substantiale diminuari ale puterii sale, Carol al II-lea abdica la 6 septembrie 1940 in favoarea fiului sau Mihai. In aceeasi zi, prin Decretul regal numarul 3067 din 6 septembrie 1940 (publicat in "Monitorul Oficial' numarul 206 bis din 6 septemie 1940), generalul Ion Antonescu a fost investit cu depline puteri pentru conducerea statului roman. Regele nu si-a mai pastrat nici dreptul de a numi ministrii si subsecretarii de stat.'

Prin Decretul regal numarul 3072 din 7 septembrie 1940 (publicat in Monitorul Oficial' numarul 208 din 8 septembrie 1940), generalul Ion Antonescu a fost investit cu depline puteri pentru conducerea statului, iar prerogativele regelui au fost restranse la "cap al Ostirii" baterea monedei conferirea de decoratii, primirea si acreditarea de reprezentanti diplomatici, amnistierea si gratierea precum si numirea primului ministru

Generalul Ion Antonescu nu a mai constituit un Parlament si a guvernat tara prin decrete-legi Prin Decretul din 14 septembrie 1940, Romania fost declarata "stat national legionar". La 15 februarie 1941, acest decret a fost abrogat.

Dupa 23 august 1944, s-a istituit un regim constitutional de tranzitie, pana la convocarea AdunariiConstituante, care urma sa elaboreze o noua Constitutie. Solutia a constat in repunerea in vigoare a dispozitiilor Constitutiilor din 1866 si 1923.

Conform articolului 3, Consiliul de Ministri era imputernicit sa organizeze Reprezentanta Nationala (prin Decretul dat la 15 iulie 1946 s-a adoptat sistemul unicameral desfiintandu-se Senatul si s-a acordat dreptul de vot tuturor cetatenilor in varsta de cel putin 21 de ani impliniti, inclusiv femeilor).

Prin articolul 4 s-a mentinut desfiintarea juriului si s-a hotarat ca o viitoare lege speciala sa statorniceasca conditiile in care magistratii sunt inamovibili.

La 30 decembrie 1947 dupa semnarea actului de abdicare de catre regele Minai I, Adunarea Deputatilor a votat legile cu caracter constitutional numarul 363 si 364. Prin legea numarul 364 - din 30 decembrie 1947, Romania adopta denumirea de Republica Populara Romana.

"Adunarea Deputatilor ia act de abdicarea regelui Mihai I pentru el si urmasii sai' (art. 1). Articolul 2 al legii abroga "Constitutia din 1866 cu modificarile din 29 martie 1923 si acelea din 1 septembrie 1944'. :

Pana la intrarea in vigoare a noii Constitutii, puterea executiva este exercitata de un Prezidiu compus din cinci membri alesi cu majoritate de Adunarea Deputatilor dintre personalitatile vietii publice, stiintifice si culturale ale tarii (art 6). Prin legea numarul 364 din 30 decembrie 1947 a fost numit Prezidiul Republicii Populare Romane, alcatuit din CI Parhon, Mihail Sadoveanu, Stefan Voitec, Gh. Stere, Ion Niculi, iar prin decretul numarul 3 din 8 ianuarie 1948 s-au stabilit atributiile acestui nou organ de stat.

CONSTITUTIA DIN 1948

Proiectul Constitutiei, alcatuit dupa modelul Constitutiei sovietice in vigoare, este publicat de Frontul Democratiei Populare (creat, sub conducerea Partidului Muncitoresc Roman, la 27 februarie 1948) la 6 martie 1948. Este dezbatut la 9 aprilie 1948 si aprobat de Marea Adunare Nationala, in unanimitate, la 13 aprilie 1948. Constitutia din 1948 are Zece Titluri.

Titlul I "Republica Populara Romana' (art 1-4) proclama ca "Republica Populara Romana este un stat popular, unitar si suveran' (art. 1), care a luat fiinta prin lupta dusa de popor in frunte cu clasa muncitoare impotriva fascismului, reactiunii si imperialismului' (art. 2). in Romania, "intreaga putere de stat emana de la popor si apartine poporului, care 'isi exercita puterea prin organe reprezentative, alese prin vot universal, egal, direct si secret' (art-3). Conform articolului 4, cei alesi "in toate organele puterii de stati sunt raspunzatori in fata poporului si pot fi revocati prin vointa alegatorilor in conditiile stabilite de lege' .

Titlul II "Structura scial - economica' (art. 5-15), naintalnit in Constitutiile anterioare, indica esenta a trei aategorii de proprietate: "mijloacele de productie apartin sau statului, ca bunuri ale intregului popor, sau organizatiilor cooperatiste, sau particularilor, persoane fizice sau juridice' (art. 5).

Munca este proclamata datoria fiecarui cetatean "factorul de baza al vietii economice, a statului':(art 12), acesta acordand sprijin celor ce muncesc ,pentru a-i apara impotriva exploatarii si a ridica nivelul lor de trai.

Articolul 15 introduce in viata social-economici Romaniei principiul indrumarii si planificarii economie nationale in vederea "dezvoltari puterii economice a tarii, asigurarea bunastarii poporului si garantarii independentei nationale"

Statul asigura, treptat dreptul la munca prin organizarea si dezvoltarea planificata a economiei nationale' (articolul 19). Femeii i se recunosc drepturi egale cu barbatii si salarizare egala in toate domeniile de activitate (art. 21). Statul asigura "organizarea si dezvoltarea-invatamantului primar obligatoriu si gratuit prin 'burse de stat acordate elevilor si studentilor merituosi si prin organizarea si dezvoltarea invatamantului profesional si tehnic' (art. 22).

Se statueaza dreptul tuturor nationalitatilor conlocuitoare de folosire a limbii materne in invatamantul de toate gradele - predarea limbii si literaturii romane fiind obligatorie in scolile de orice grad precum si in administratie si justitie.

Titlul IV, "Organul suprem al puterii de stat' (art. 37-65) statueaza ca in Repu blica Populara Romana organul suprem al puterii de stat este 'Marea Adunare Nationala (art. 37), unicul organ legislativ al tarii (art. 38), care are in competenta sa directa: alegerea prezidiului M.A.N, formarea guvernului, modificarea Constitutiei, votarea bugetului statului, a incheierii exercitiilor bugetare, fixarea impozitelor si a modului lor de percepere, hotararea asupra problemelor pacii si razboiului, decizia privind consultarea poporului prin referendum, acordarea amnistiei (art. 39).

Titlul V, "Organele administratiei de stat Consiliul de Ministrii si ministerele' (art. 66-74) proclama ca guvernul este "organul suprem executiv si administrativ al R. P. R.' (art. 66).

Guvernul are in sarcina sa conducerea administrativa a statului. El coordoneaza si da directive generale ministerelor de resort, dirijeaza si planifica economia nationala, realizeaza bugetul statului, asigura ordinea publica si securitatea statului. Conduce politica generala a statului in domeniul relatiilor internationale. Organizeaza si inzestreaza fortele armate.

Prezidiul M.A.N. poate anula deciziile Consiliului de Ministri, neconforme cu Constitutia sau cu legile (art. 72).   

Titlul VI, "Organele locale ale puterii de stat' (art 75-85) mentine impartirea din punct de vedere administrativ in: comune, plasi, judete si regiuni, dar precizeaza ca "prin lege se pot aduce; modificari acestor impartiri2 (art.75). Organele locale ale puterii de stat sunt consiliile populare locale (art 76) alese pe 4 ani prin vot universal, direct,- egal si secret (art 77). Ele indrumeaza si conduc activitatea economica, 'sociala si culturala locala, conform legilor si dispozitilor organelor administrative superioare.

Titlul VII "Organele judecatoresti si parchetull" (art,86 - 98) precizeaza ca "instantele judecatoresti sunt Curtea Suprema, una pentru intreaga tara, tribunalele si judecatoriile populare' (art 86) prin lege putandu-se infiinta ,instante speciale pentru anumite ramuri de activitate' (art. 87).

Titlul VIII, "Stema, sigiliul, drapelul si capitala' (art. 99-102) prevede "Stema Republicii Populare Romane' ireprezinta munti impaduritii deasupra carora se ridica soarele. In mijloc se afla o

sonda, iar in jurul stemei o coroana de spice de grau'.(art 99) .Pe sigiliul statului este reprezentata stema tarii ( art. 100) . Drapelul se compune din culorile: albastru, galben si rosu, asezate vertical, in mijloc fiind asezata stema tarii (art. 101), iar capitala tarii este orasul Bucuresti ( art. 102)

Titlul IX, "iModificarea Constitutiei' (art 103-104) prevede ca initiativa modificari "in parte sau in total', apartine guvernului sau unei treimi din membrii M. A.N. (art. 103), modificarea necesitand votul a doua treimi din numarul total al membrilor M.A.N. (art. 104).

Titlul X (art. 105) statueaza revizuirea tuturor codurilor si legilor existente in sensul punerii lor de acord cu Constitutia, precum si desfiintarea tuturor dispozitiilor din legi, decrete, regulamente si orice alte dispozitii contrare prevederilor Constitutiei.

CONSTITUTIA DIN 1952

Proiectul noii Constitutii, elaborat de o comisie aleasa de Marea Adunare Nationala la 27 martie 1952, a fost dat publicitatii la 18 iulie si votat de M.A.N. la 24 septembrie acelasi an.

Publicata in "Buletinul oficial' numarul 1 din 27 septembrie 1952, Constitutia era modificata la 29 ianuarie 1953 (art. 43 si 50), 26 ianuarie 1954 (art. 43 si 50), 21 aprilie 1954 (art. 35), 2 iunie 1955 (art. 43 si 50), 4 aprilie 1956 (art. 18, 19, 50), 28 martie 1957 (art. 43, 56), 25 martie 1961 (capitolul II, articolele 43, 44, 75). Constitutia are capitol introductiv, 10 capitole si 102 articole.

Capitolul introductiv proclama Romania "stat al oamenilor muncii de la orase si sate'. Faurirea si intarirea statului "democratic-popular', prietenia si alianta cu marea Uniune Sovietica asigura, independenta, suveranitatea de stat, dezvoltarea si inflorirea Republicii Populare Romane'.

in Capitolul I, "Oranduirea sociala' (art 1-15) se arata ca "Republica Populara Romana este un stat al oamenilor muncii de la orase si sate' (art 1), iar baza puterii o constituie "alianta clasei muncitoare cu taranimea muncitoare, in care rolul conducator apartine clasei muncitoare (art 2). Puterea apartine oamenilor muncii de la orase si sate care o exercita prin Marea Adunare Nationala si sfaturile populare'. Proprietatea socialista are fie forma proprietatii de stat (bun comun al poporului), fie forma proprietatii cooperatist colectiviste (proprietatea gospodariilor agricole colective sau a organizatiilor cooperatiste)'(art.6, aliniatul 1).

Rezultatele nationalizarilor din anii 1948 - 1950 care au urmat celei din iunie 1948, sunt consacrate prin articolul 7 care prevede: "Bogatiile de orice natura ale subsolului, fabricile, uzinele, minele, apele, izvoarele de energie naturala, caile de comunicatie de orice fel, transportul feroviar, fluvial, maritim si aerian, bancile, posta, telegraful, telefonul, radioul, mijloacele de tipar, cinematografia si teatrul, gospodariile agricole de stat, statiunile de masini si tractoare, intreprinderile comunale, si partea nationalizata a fondului de locuinte de la orase constituie proprietatea de stat, bun comun al poporului'.

Se recunoaste taranilor, membri ai gospodariilor agricole colective dreptul de a avea "in folosinta personala un lot de pamant pe langa casa si, in proprietate personala, gospodaria de pe acest lot, casa de locuit animale productive, pasari, inventar agricol marunt, in conformitate cu statutul gospodariei agricole colective' (art.9,aliniatul2)

Constitutia consacra, in articolul 12 dreptul de proprietate personala asupra veniturilor si economiilor provenite din munca, asupra casei de locuit si gospodariei auxiliare de pe langa casa, asupra obiectelor casnice si de uz personal, cat si dreptul de mostenire asupra proprietatii personale a cetatenilor'. Preponderenta proprietatii de stat are ca scop dezvoltarea vietii economice a Romaniei "pe baza planului de stat al economiei nationale, in interesul construirii socialismului'.

Articolul 15 proclama munca drept "o datorie si o chestiune de onoare pentru fiecare cetatean capabil de munca', dupa principiul "cine nu munceste nu mananca' si stipuleaza, totodata, ca in Romania se infaptuieste tot mai larg principiul "de la fiecare dupa capacitatile sale, fiecaruia dupa munca sa'

Capitolul II, "Oranduirea de stat' (art 16-21) statueaza regimul de stat, forma de stat, impartirea administrativ-teritoriala si cetatenia. Conform articolului 16, " regimul de stat al Romaniei este "regimul democratiei populare, care reprezinta puterea oamenilor muncii', iar statul democrat popular este o forma a dictaturii proletariatului exercitata de partidul comunist.

Sarcinile statului decurgand din functia economico-organizatorica si cultural - educativa (specifica statului democrat-popular) constau in: intarirea si dezvoltarea fortelor de productie ale tarii prin industrializarea socialista; transformarea socialista treptata a agriculturii; organizarea si dezvoltarea economiei planificate; stabilirea, impozitelor, taxelor si veniturilor necesare pentru nevoile statului; conducerea , invatamantului public de toate gradele; asigurarea dezvoltarii culturii poporului roman si a culturii minoritatilor nationale, socialiste in continut, nationale in forma; aplicarea si respectarea Constitutiei si legilor tarii, ele fiind expresia vointei si a intereselor poporului muncitor.

"Organul suprem al puterii de stat a Republicii Populare Romane', statuat in Capitolul III (art 22-41) este Marea Adunare Nationala (art. 22), "unicul organ legiuitor al Republicii Populare Romane' (art. 23).

Capitolul IV, "Organele administratiei de stat al Republicii Populare Romane (art. 42-50) precizeaza ca "organul suprem executiv si de dispozitie al puterii de stat al Republicii Populare Romane este Consiliul de Ministri (art. 42), constituit de catre Marea Adunare Nationala (art. 43).

Capitolul V, "Organele locale-ale puterii de stat' (art .51-63) defineste "Sfaturile populare'' ca organe ale puterii de stat in regiuni, raioane, orase si comune (art 51). Ele sunt alcatuite din deputati alesi pe timp de doi ani si "indruma munca organel0r administrative subordonate lor, conduc activitatea locala pe taram economic si cultura, asigura mentinerea ordinii publice, respectarea legilor si ocrotirea drepturile cetatenilor, intocmesc bugetul local

Capitolul VI, "Instantele judecatoresti si procuratura' (art 64-76) stabileste ca in Romania "justitia se infaptuieste de catre Tribunalul Suprem al Republicii Populare Romane,, tribunalele regionalei si tribunalele populare, precum si de catre instantele judecatoresti speciale infiintate prin Iege' (art. 64).

Sarcina tribunalelor este de a apara regimul de democratie populara si cuceririle poporului muncitor', de a asigura legalitatea populara, proprietatea obsteasca si drepturile cetatenilor' (art. 65).

Capitolul VII consacra "Drepturile si datoriile fundamentale ale cetatenilor' (art. 77-92). Dreptul la munca este asigurat cetatenilor prin dreptul de a indeplini o munca garantata si platita potrivit cu cantitatea si calitatea ei (art. 77), in conditiile dezvoltarii sectorului socialist al economiei nationale.

Este garantat dreptul la invatatura prin invatamantul de stat elementar general obligatoriu si gratuit, prin sistemul burselor de stat acordate studentilor si elevilor merituosi din institutiile invatamantului superior, mediu si elementar si prin organizarea invatamantului profesional gratuit pentru cei ce muncesc (art. 80).

Constitutia prevede inviolabilitatea persoanei (art. 87), ocrotirea inviolabilitatii domiciliului cetatenilor si secretul corespondentei (art. 88). Datoriile fundamentale ale cetatenilor (art. 90-92) constau in: obligatia fiecarui cetatean de a respecta Constitutia si legile statuiui de democratie populara, de a pazi, intari si dezvolta "proprietatea obsteasca socialista', de a respecta disciplina muncii si de a contribui activ "la intarirea regimului de democratie populara si la propasirea economica si culturala a tarii' (art. 90).

Capitolul VIII (art 93-101) statorniceste principiile fundamentale ale "Sistemului electoral'. Alegerile de deputati pentru M.A.N si pentru sfaturile populare se face prin vot universal, avand dreptul de a alege toti cetatenii care au implinit varsta de 18 ani si de a fi alesi cetatenii care au implinit varsta de 23 de ani (art 94), inclusiv femeile (art. 96) - egal (art. 95), direct (art 98) si secret (art. 99).

Dreptul de a depune candidaturi este asigurat "Organizatiilor Partidului Muncitoresc Roman, sindicatelor profesionale, cooperativelor, organizatiilor de tineret si altor organizatii de masa, precum si asociatiilor culturale (art. 100).

Capitolul IX, "Stema, drapelul si capitala Republicii Populare Romane' (art. 102-104) prevede ca stema "reprezinta munti impaduriti deasupra carora se ridica soarele. In partea stanga a stemei se afla o sonda. Stema este incadrata de o cununa de spice de grau. In partea desus a stemei se afla o stea in cinci colturi. In partea de jos a stemei, spicele sunt infasurate intr-o panglica tricolora pe care sunt scrise literel , R.P.R (art. 102). Drapelul poarta culorile rosu, galben si albastru, dispuse vertical, cu albastru langa lance in mijloc fiind asezata stema tarii (art 103). Capitala este orasul Bucuresti(art. 104).

Capitolul X, -"Procedura de modificare a Constitutiei Republicii Populare Romane' stabileste ca aceasta se poate face "numai prin lege votata de M.A.N. cu cel putin 2/3 din numarul total al membrilor acesteia' (art. 105).

CONSTITUTIA DIN 1965

Proiectul Constitutiei, elaborat de o comisie a M.A.N., este examinat si aprobat de Plenara C.C. al P.C.R. la 28 iunie 1965. Este dezbatut incadrul Congresului al IX- lea al P.C.R. din.iulie;1965. Exercitand atributii de Adunare Constituanta, M.A.N aleasa la 7 martie 1965 discuta si adopta la 21 august 1965 "Constitutia Republicii Socialiste Romania'.

Publicata in "Buletinul Oficial' numarul 1 din 21 august 1965, Constitutia este modificata prin legile: numarul 1 din 16 februarie 1968, numarul 56 din .26 decembrie 1968, numarul 1 din 13 martie 1969, numarul 26 din 17 decembrie 1971, numarul 1 din 24 aprilie 1972, numarul 1 din 28 martie 1974, numarul 26 din 23 decembrie 1974, numarul 2 din 21 martie 1975, numarul 19 din 19 decembrie 1979, numarul 19 din 27 octombrie 1986.

In cele 9 titluri si 114 articole, Constitutia statueaza existenta economiei bazata pe "proprietatea socialista' asupra mijloacelor de productie, rolul conducator al P.C.R. in intreaga viata a societatii, "Conducerea Colectiva'' ca principiu calauzitor in activitatea de stat.

Titlul I, "Republica Socialista Romania' (art 1-16) statueaza ca "Romania este Republica Socialista, stat al oamenilor muncii de la orase si sate, suveran, independent si unitar', teritoriul sau fiind inalienabil si indivizibil' (art 1). Forta politica conducatoare a societatii este Partidul Comunist Roman (art. 3). Economia nationala este bazata pe proprietatea socialista asupra mijloacelor de productie' (art 5) - de stat si cooperatista (art.6).

Proprietatea personala a taranilor cooperatori este alcatuita din "casa de locuit si constructiile anexe, terenul pe care acestea se afla, precum si, potrivit statutului cooperativelor agricole, animalele de productie si inventarul agricol marunt' (art. ;7)

Pentru realizarea scopurilor sale, "statul socialist roman' organizeaza, planifica si conduce economia nationala, "apara proprietatea socialista, garanteaza exercitarea deplina a drepturilor cetatenesti, asigura legalitatea socialista si apara ordinea de drept, dezvolta invatamantul de toate gradele, asigura conditiile pentru dezvoltarea stiintei, artei si culturii, infaptuieste ocrotirea sanatatii, asigura apararea.tarii si organizeaza fortele sale armate', organizeaza relatiile cu alte state (art. 13).

Teritoriul Romaniei este organizat in unitati administrativ-teritoriale: regiunea, raionul, orasul si comuna (art. 15). Capitala este orasul Bucuresti (art. 15).

"Drepturilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor' le este consacrat Titlul II (art 11-41)

Conform articolului 17, statul proclama si garanteaza egalitatea in drepturi a detatenilor sai si pedepseste prin lege manifestarile care au ca scop "propaganda nationalist-sovina, atatarea urii de rasa sau nationale'. Asigurarea dreptului la munca, remunerata dupa cantitatea si calitatea ei' si stabilirea prin lege a masurilor de protectie si securitate a muncii sunt statuate la articolul (18).

Dreptul la invatatura este asigurat prin invatamantul general, obligatoriu, prin gratuitatea invatamantului de toate gradele, precum si prin sistemul burselor de stat.

Cetatenii care au implinit varsta de 18 ani au dreptul de a alege deputatii M.A.N. si ai sfaturilor populare. Dreptul de a fi alesi il au cei care au implinit varsta de 23 de ani.

Dreptul de proprietate personala al carui obiect il constituie, potrivit Constitutiei, "veniturile si economiile provenite din munca, casa de locuit, gospodaria de pe langa ea si terenul pe care ele se afla, precum si bunurile de uz si confort personal' (art. 36), ca si dreptul de mostenire sunt ocrotite de lege (art. 37).

Indatoririle cetatenilor romani sunt reglementate in articolele 39-41, care prevad ca fiecare cetatean al Romaniei "este dator sa respecte Constitutia si legile, sa apere proprietatea socialista, sa contribuie la intarirea si dezvoltarea oranduirii socialiste' (art. 39), sa satisfaca serviciul militar in randurile armatei romane (art. 40), sa apere patria - "datorie sfanta a fiecarui cetatean' (art. 41).

"Organele supreme ale puterii de stat', M.A.N si Consiliul de Stat alcatuiesc materia Titlului III (art 42-69).

M.A.N are ca atributii principale: adoptarea si modificarea Constitutiei; reglementarea sistemului electoral; adoptarea planului de stat al economiei nationale, a bugetului de stat si a contului general de incheiere a exercitiului bugetar.

M.A.N este alcatuita din 465 de deputati (art. 44), mandatul sau neputand inceta inainte de expirarea termenului pentru care a fost aleasa (art. 45). Ea adopta legi si hotarari cu votul majoritatii deputatilor si poate adopta sau modifica Constitutia cu votul a cel putin 2/3 din numarul total al deputatilor (art. 56).

Deputatii se bucura de imunitate parlamentara, pot fi retinuti, arestati si trimisi in judecata penala fara incuviintarea prealabila a M.A.N. sau a Consiliului de Stat numai in caz de infractiune flagranta (art. 61).

Titlul IV, "Organele centrale ale administratiei de stat' (art. 70-78) consacra Consiliul de Ministri "organul suprem al administratiei de stat', care exercita conducerea generala a activitatii executive, avand ca atributii: stabilirea masurilor generale pentru ducerea la indeplinire a politicii interne si externe a statului; organizarea si asigurarea executarii legilor, elaborarea proiectului bugetului de stat si a proiectului bugetar de stat, infiintarea de intreprinderi, organizatii economice si institutii de stat si de interes republican.

Titlul V, "Organele locale ale puterii de stat si organele locale ale administratiei de stat'(art. 79-93) statueaza rolul si atributiile sfaturilor populare, care sunt organele locale ale puterii de stat, in regiuni, raioane, orase si comune.

Atributiile principale ale sfatului popular sunt: adoptarea bugetului si a planului economic local, aprobarea contului de incheiere a exercitiului bugetar, alegerea si revocarea comitetului executiv al; sfatului popular; infiintarea de intreprinderi, organizatii economice si institutii de stat de interes local; conducerea, indrumarea si controlarea activitatii comitetului sau executiv, a sectiunilor de specialitate ale administratiei de stat, a intreprinderilor, organizatiilor economice si institutiilor subordonate.

Titlul VI, "Organele judecatorestii (art. 94-104) prevede ca ,justitia se infaptuieste prin Tribunalul Suprem, tribunalele regionale, tribunalele populare, precum si prin tribunalele militare infiintate potrivit legii' (art. 94).

Prin activitatea de judecata, tribunalele, "apara oranduirea socialista si drepturile persoanelor' (art. 95).

Titlul VII "Organele Procuraturii" (art. 105-108) statueaza ca procuratura exercita supravegherea rcspectariii legii de catre ministere si celelalte organe , ale administratiei de stat, organele de urmarire penala, tribunale pecum si de catre functionari si ceilalti cetateni (art. 105).

Procurorul general este ales de MAN pe durata legislaturii, iar procurorii sunt numiti de procurorul general (art.107). Procurorul general raspunde in fata M.A.N de activitatea procuraturii (art 108), iar in intervalul dintre sesiuni, in fata Consiliului de Stat.

Conform Titlului VIII, "Insemnele Republicii Socialiste. Romania' (art. 109- 112), stema tarii reprezinta munti impaduriti, deasupra carora se ridica soarele.' In partea stanga a stemei se afla o sonda. Stema este incadrata de o cununa de spice de grau.Iin parte de sus a stemei se afla o stea in cinci colturi, iar in partea de jos spicele sunt infasurate intr-o panglica tricolora, pe care este scris "Republica Socialista Romania' (art. 109).

Drapelul poarta culorile rosu, galben si albastru, asezate vertical, cu albastrul langa lance, iar in mijloc, este asezata stema (art. 111). Imnul de stat se aproba de catre M.A.N. ; ,

Ultimul Titlu IX, "Dispozitii finale' (art. 113-114) precizeaza ca "prezenta Constitutie intra in vigoare la data adoptarii ei' (art. 113), data la care Constitutia din 24 septembrie 1952, precum si orice dispozitii din legi, decrete si alte acte normative contrare prevederilor Constitutiei prezente sunt abrogate (art. 114).

CONSTITUTIA DIN 1991

Camera Deputatilor si Senatul, rezultate in urma scrutinului de la 20 Mai 1990, stabilesc in sedinta comuna de la 11 Iulie 1990 componenta Comisiei de redactare a Proiectului Constitutiei Romaniei, alcatuite din 28 de membri, deputati, senatori, specialisti in dreptul constitutional si in alte discipline socio-umane. Comisia redacteaza "tezele pentru elaborarea proiectului de Constitutie', a caror dezbatere incepe la 13 februarie 1991.

Constitutia este adoptata, de Adunarea Constituanta la 21 Noiembrie 1991.

Constitutia cuprinde sapte Titluri si 152 de articole, a fost publicata in "Monitorul Oficial al Romaniei numaiul 233 din 21 Noiembrie 1991./

Conform Legii numarul .67 din 23 Noiembrie 1991, privind organizarea si desfasurarea referendumului national asupra Constitutiei Romaniei, la 8 decembrie cetatenii tarii sunt chemati la urne.

Constitutia Romaniei a fost adoptata in sedinta Adunarii Constituante din 21 Noiembrie 1991 si a intrat in vigoare in urma aprobarii ei prin Referendumul National din 8 decembrie 1991.

Titlul I, .Principii generale'; (art. 1-14). Primul articol reglementeaza elementele definitorii ale statului roman ,.Romania este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil'. Forma de guvernamant este republica, "Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si .libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul, politic reprezinta valori supreme si sunt garantate'.

Teritoriul Romaniei este inalienabil, frontierele tarii fiind consfintite prin lege organica. Pe teritoriul statului roman, organizat sub aspect administrativ in comune, orase si judete, nu pot fi stramutate sau colonizate populatii straine (art. 3); statul are ca fundament unitatea poporului roman, Romania fiind "patria comuna si indivizibila a tuturor cetatenilor sai, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de originea etnica, de limba, religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala' (art.4

Exprimand apartenenta unei persoane la statul roman, caracterizata prin plenitudinea drepturilor si a obligatiilor reciproce prevazute de Constitutie si de celelalte legi, art. 5 stabileste ca "cetatenia romana se dobandeste, se pastreaza sau se pierde in conditiile prevazute de lege'.

Respectand legislatia statului pe teritoriul caruia se afla persoanele de origine romana, "statul roman sprijina intarirea legaturilor cu romanii din afara frontierelor tarii si actioneaza pentru pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase'.

Pentru prima oara dupa decretul constitutional din 31 august 1944, articolul (8) consacra pluralismul in societatea romaneasca ca " o conditie si o garantie a democratiei constitutionale'. Partidele politice, constituite si desfasurandu-si activitatea in conditiile legii, "contribuie la definirea si la exprimarea vointei politice a cetatenilor, respectand suveranitatea nationala, integritatea teritoriala, ordinea de drept si principiile democratiei' (art. 8).

Sindicatele isi desfasoara activitatea potrivit cu statutul lor, in conditiile legii, contribuind la apararea drepturilor si la promovarea intereselor profesionale, economice si sociale ale salariatilor.

Reglementarea in extenso a modurilor de dobandire si pierdere a cetateniei romane s-a realizat prin Legea numarul 21/1991. Legea cetateniei romane publicata in "Monitorul Oficial' al Romaniei numarul 44/6.03.1991.

Articolele (12-14) consfintesc faptul ca ,drapelul Romaniei este tricolor, culorile sunt asezate vertical, in ordinea urmatoare, incepand de la lance: albastru, galben; rosu' ca ziua natonala a Romaniei este "1 Decembrie imnul national al Romaniei este "Desteapta-te Romane' . stema tarii si-sigiliul statului urmand a fi stabilite prin legi organice' (art.12), iar capitala Romaniei este orasul Bucuresti; limba oficiala este limba romana (art. 13).

Titlul II "Drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale' are patru capitole si 43 articole (art.s 15-57).

Capitolul I "Dispozitii comune' consacra principiul universalitatii drepturilor si indatoririlor. Universalitatea drepturilor si libertatilor se refera atat la sfera propriuzisa a drepturilor cat si la titularii acestora si este consacrata in art- 15

"Cetatenii beneficiaza de drepturile si de libertatile consacrate prin Constitutie si ;prin alte legi si au obligatiile prevazute de acestea' Este garantata egalitatea cetatenilor.in fata legii si a autoritatilor publice" fara privilegii si discriminari" .nimeni nefiind mai mai presus de lege. Cetatenii .romani se bucura in striinitate de protectia statului roman,la randu lor, cetatenii straini si apatrizii din Romania beneficieaza de toate drepturile si libertatile, -afara de acelea pentru care Constitutia sau legea impune calitatea de cetatean roman

Capitolul II este consacrat ,"Drepturilor si libertatilor fundamentale' (art. 22-49). "Dreptul la viata precum si dreptul la integritatea fizica si psihica' sunt garantate, pedeapsa cu moartea, tortura, pedeapsa sau tratamentul inuman ori degradant fiind interzise (art. 22). Articolul (23) proclama libertatea individuala si siguranta persoanei ca inviolabile si stabileste conditiile in care se pot realiza perchezitii, retineri si arestari statueaza totodata prezumtia de nevinovatie si legalitatea pedepsei, precum si eliberarea provizorie a arestatului preventiv sub conditia controlului judiciar sau a cautiunii

Dreptul la libera circulatie, receptat in Constitutie din Pactul international privitor la drepturile civile si politice, ca un drept fundamental nou, este consfintit in articolul 25, potrivit caruia "dreptul la libera circulatie, in tara si in strainatate, este garantat', fiecarui cetatean fiindu-i "asigurat dreptul de a-si stabili domiciliul sau resedinta in orice localitate din tara, de a emigra, precum si de a reveni in tara'.

Dreptul la invatatura, ca partea cea mai importanta a dreptului la educatie, constituie, conform articolului 32, si o indatorire. Formele organizatorice prin care se realizeaza dreptul la invatatura sunt: invatamantul general obligatoriu, invatamantul liceal, invatamantul profesional, invatamantul superior. Autonomia universitara este garantata. Invatamantul de toate gradele se desfasoara in limba romana.

Se garanteaza gratuitatea invatamantului de stat in conditiile legii; aliniatul (3) garanteaza dreptul persoanelor apartinand minoritatilor nationale de a invata in limba lor materna si dreptul de a putea fi instruite in aceasta limba.

Dreptul fundamental de vot, reglementat prin articolul (34) stabileste ca "cetatenii au drept de vot de la varsta de 18 ani, impliniti pana in ziua alegerilor inclusiv. Dreptul de a fi ales se acorda cetatenilor cu drept de vot carora nu le este interzisa asocierea in partide politice, daca au implinit varsta de cel putin 23 de ani, pentru a fi alesi in Camera Deputatilor si cel putin 35 de ani, pentru a fi alesi in Senat sau in functia de Presedinte al Romaniei (art. 35)

Libertatea de opinie este 'concretizata prin "recunoasterea dreptului de asociere a cetatenilor in partide politice ,in sindicate si alte forme de asociere ' si interzicerea , ca neconstitutionale a asociatiilor cu caracter secret, precum, si a partidelor care "militeaza impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, ori a suveranitatii, a integritatii sau a independentei Romaniei

Potrivit sistemului proprietatii consacrat in Constitutie, aceasta este publica sau privata "Dreptul de proprietate, precum.si creantele asupra statui sunt garantate. Protectia constitutionala aupra proprietati private este esentiala. Dreptul de proprietate este inviolabil (aliniatul 3 , aliniatul 4) , iar limitele proprietatii private sunt cuprinse in ( aliniatele 1,6) , conditionarea exproprierii sau a folosirii subsolului unei proprietati prin dreptul la despagubire sunt stabilite de lege.

Capitolul III statueaza " Indatoririle fundamentale" (art. 50-54) , reprezentand fundamentul celorlalte indatoriri constitutionale ale cetatenilor "fidelitatea fata de tara este sacra" ; cetatenii carora la sunt incredintate functii publice , precum si militarii raspund de indeplinirea cu credinta a obligatiilor ce le revin, si in acest scop, depun juramantul cerut de lege (art.50 )

Capitolul IV " Avoxcatul poporului" (art.55 -57 ) consacra, pentru prima data in legislatia Romaniei, institutia 'Avocatului Poporului"; care nu se substituie organelor conmpetente sa acorde un drept sau sa rezolve un conflict de interese. Avocatul Poporului, numit de Senat pe o durata de 4 ani, are menirea de a depista si combate fenomenele care, prin natura lor, reprezinta incalcari ale drepturilor si libertatilor cetatenesti, prerogativele sale urmand sa fie stabilite printr-o lege organica (articolul 55). Avocatul Poporului are obligatia de a actiona la cererea celui al carui drept sau libertate este lezata. Autoritatile publice au obligatia sa asigure Avocatului Poporului sprijinul necesar in exercitarea atributiilor sale (art. 56, aliniatul 2). Fiind prin natura si finalitatea sa un procuror parlamentar, Avocatul Poporului prezinta celor doua Camere al Parlamentului rapoarte anuale sau la cererea acestora.

Titlul III " Autoritatile publice'cuprinde 6 capitole si 76 articole (art. 58-133).

Capitolul I ".Parlamentul' (art. 58-79) are 3 sectiuni consacrate organizarii si functionarii Parlamentului, statutului deputatilor si senatorilor, procedurilor de legiferare.

Ocupand primul loc in randul autoritatilor publice, "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii' si este alcatuit din Camera Deputatilor si Senat (art. 58). Camera Deputatilor si Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, conform legii electorale. Numarul deputatilor si al senatorilor se stabileste prin legea electorala. in raport cu populatia tarii (aliniatul 3).'

Durata mandatului deputatilor si senatorilor este de 4 ani. El poate fi prelungit prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa (art. 60).

Organizarea si functionarea fiecarei Camere se stabilesc prin regulament propriu (art 61). Cele doua Camere lucreaza in sedinte separate si in sedinte comune, intruniindu-se in doua sesiuni ordinare pe an

Camera Deputatilor si Senatul adopta legi, hotarari si motiuni, in prezenta majoritatii membrilor

Sedintele lor sunt publice, dar ele pot hotari ca anumite sedinte sa fie secrete. Imunitatea parlamentara, instituita prin articolul 69 are rolul de a proteja parlamentarii impotriva unor masuri represive, arbitrare, care ar putea veni din partea puterii executive, a puterii judecatoresti sau chiar a unor persoane particulare.

Constitutia interzice. retinerea, arestarea, perchezitionarea sau trimiterea ;in judecata penala sau contraventionala a deputatilor si senatorilor (art 69). Imunitatea nu este absoluta, ea putand fi ridicata in urma incuviintarii masurilor juridice de catre Camera din care face parte deputatul sau senatorul.

Parlamentul Romaniei, singurul detinator al puterii de a reglementa prin lege relatiile sociale, emite legi constitutionale, legi organice si legi ordinare (art 72). Initiativa legislativa apartine Guvernului, deputatilor, senatorilor, precum si unui numar de cel putin '250.000 de cetateni cu drept de vot'. Nu pot face obiectul initiativei legislative a cetatenilor problemele fiscale, cele cu caracter international, amnistia si gratierea.

Legile adoptate de Parlament se trimit spre promulgare presedintelui Romaniei, care poate cere Parlamentului, o singura data, reexaminarea legii sau verificarea constitutionalitatii acesteia, m care caz promulgarea se face in cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate dupa reexaminare sau de la primirea deciziei Curtii Constitutionale prin care i s-a confirmat constitutionalitatea (art. 77).

Ultimul articol al Capitolului I al Titlului III este consacrat Consiliului Legislativ, organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizeaza proiectele de acte normative in vederea sistematizarii, unificarii si coordonarii intregii legislatii (art. 79).

Capitolul II "Presedintele Romaniei' (art 80-100). Potrivit prevederilor aliniatului (1), Presedintele Romaniei reprezinta statul roman in exercitiul functiilor sale, personificand autoritatea statala atat in relatiile interne, cat si in cele internationale, Presedintele Romaniei, in calitatea sa de sef al statului, este garantul independentei, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii. Presedintele vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. In acest scop, el exercita functia de mediere intre puterile statului', precum si intre stat si societate (art. 80, aliniatul 2). "Presedintele Romaniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat', in doua tururi de scrutin (art 81). El.poate indeplini inalta functie "pentru cel mult doua mandate'. Mandatul Presedintelui Romaniei este de 4 ani si se exercita de Ia data depunerii juramantului (art 83) pana la depunerea juramantului de Presedintele nou ales. Mandatul poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa (art 83, aliniatul 3).

Presedintele Romaniei este comandantul fortelor armate si indeplineste functia de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii'. El poate declara, cu aprobarea Parlamentului, mobilizarea partiala sau generala a fortelor armate si ia masuri, in caz de agresiune armata indreptata impotriva tarii, pentru respingerea' agresiunii (art. 92). Instituie conform legii -starea de asediu ' sau starea de urgenta; solicitand Parlamentului incuviintarea masurii adoptate,

Atributiile Presedintelui legate de pozitia sa ca sef al statului vizeaza conferirea decoratiilor si a titlurilor de onoare,'acordarea gradelor de maresal, general si amiral, numirea in functii publice, in conditiile prevazute de lege, acordarea gratierii individuale (art. 94).

Presedintele poate fi suspendat din functie, in cazul savarsirii unor fapte grave prin care incalca prevederile Constitutiei; de Camera Deputatilor si de Senat, intrunite in sedinta comuna, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, dupa consultarea Curtii Constitutionale. Aprobarea suspendarii reclama organizarea, in cel mult 30 de zile, a unui referendum pentru demiterea Presedintelui.

Capitolul III "Guvernul' * (art.101-109) Articolul (101) stabileste statutul constitutional al Guvernului, care, potrivit programului sau de guvernare acceptat de Parlament, asigura realizarea politicii Interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice. Parlamentul acorda incredere Guvernului cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor (art. 102). Primul-ministru si membrii Guvernului depun juramantul individual in fata Presedintelui Romaniei (art 103)

Actele Guvernului, hotararile si ordonantele se semneaza de primul ministru si se contrasemneaza de ministri, care au obligatia executarii lor: Ele sunt publicate in "Monitorul Oficial' al Romaniei, cu exceptia celor cu caracter militar, care sunt comunicate institutiilor interesate. Din punct de vedere politic, Guvernul raspunde numai in fata Parlamentului pentru intreaga activitate, iar fiecare membru al Guvernului raspunde politic, solidar cu ceilalti membri pentru activitatea Guvernului si pentru actele acestuia.

In Capitolul IV sunt statuate "Raporturile Parlamentului cu Guvernul' (art. 110-114). Obligatia de informare a Parlamentului este strans legata de controlul parlamentar al activitatii Guvernului si al administratiei publice. Guvernul isi poate angaja raspunderea politica in fata camerei Deputatilor si a Senatului, intrunite in sedinta comuna, asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect de lege (art. 113), care completeaza sau modifica programul de guvernare pe baza caruia a fost investit.

Capitolul V .Administratia publica' articolele (115-122) are doua sectiuni: Administratia publica centrala de specialitate (art. 115-118) si Administratia publica locala (art. 119-122).

Atat ministerele, cat si autoritatile administrative autonome se infiinteaza prin lege (articolul 116), iar articolul 117 este consacrat armatei ca institutie publica de interes national.

Principiile de baza, de ordin constitutional, ale administratiei publice din unitatile administrativ-teritoriale - principiul autonomiei locale si principiul descentralizarii serviciilor publice sunt statuate in articolul (119). Autonomia locala in comune si orase se realizeaza prin doua autoritati: consiliul local, respectiv primarul,ambele alese in conditiile legii. Autoritatea administratiei publice pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti este consiliul judetean, care a fost ales si functioneaza in conditiile legii

Guvernul numeste cate un prefect in fiecare judet si in municipiul Bucuresti. Acesta "este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice descentralizate ale misterelor si ale celorlalte organe centrale, din unitatile administrativ-teritoriale'

Capitolul VI, .Autoritatea judecatoreasca' are 3 sectiuni (instantele judecatoresti, Ministerul Public,Consiliul Superior al Magistraturii) si 11 articole (art 123-133). ;

Primul articol al capitolului proclama faptul ca justjtia se infaptuieste in numele legii si statueaza principiul potrivit caruia judecatorii sunt independenti si se, supun numai legii (art. 123

Realizarea independentei judecatorilor este garantata .de: principiul inamovibilitatii lor reglementat de prevederile articolului 124.;Sedinteie de judecati sunt publice, .(art.126) iar procedura se desfasoara in limba romana

Cetatenii apartinand minoritatilor nationale au dreptul de a vorbi in instanta prin interpret.

Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din magistrati alesi pe o durata de 4 ani, de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna (art. 132). Consiliul propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor ;stagiari, in conditiile legii.; indeplineste rolul de Consiliu de disciplina a judecatorilor (art. 133).

Titlul IV "Economia si finantele publice' (art. 134-139). Formarea, administrarea si controlul resurselor financiare ale statului, ale unitatilor administrativ-teritoriale si ale institutiilor publice sunt reglementate prin lege (art. 136), ca garantie constitutionala impotriva unei gestionari abuzive sau ineficiente prin deturnarea de la finalitatea sa a banului public. Guvernul elaboreaza anual proiectul bugetului de stat si pe cel al asigurarilor sociale de stat pe care le supune, separat, aprobarii Parlamentului (art. 137). Articolul (139) este consacrat Curtii de Conturi, autoritate publica, care exercita controlul asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public.

Titlul V este consacrat "Curtii Constitutionale' (art. 140-145), organul politico-jurisdictional special si specializat pentru a asigura suprematia Constitutiei in sistemul juridic normativ. Curtea Constitutionala este alcatuita din 9 judecatori numiti pentru un mandat de 9 ani de Camera Deputatilor, Senat si Presedintele Romaniei. O treime din membrii Curtii Constitutionale este innoita din trei in trei ani (art. 140).

Curtea Constitutionala are atributii de control, rezultatul exercitarii acestora exprimandu-se prin decizii si atributii consultative si de urmarire a respectarii Constitutiei in cadrul unor anumite prevederi. Atributiile de control privesc constutionalitatea legilor, a regulamentelor Parlamentului, a ordonantelor, a initiativelor de revizuire a Constitutiei si constitutionalitatea unui partid politic. "j^ii-':

Titlul VI, "Revizuirea Constitutiei' (art. 146-148) stabileste ca aceasta poate fi initiata de Presedintele Romaniei la propunerea Guvernului, de cel putin din numarul deputatilor sau al senatorilor precum si cel putin 500.000 de cetateni cu drept de vot (art. 146). Procedura de revizuire cuprinde doua etape :

Dezbaterea si adoptarea proiectului sau propunerii de revizuire in cele doua Camere ale parlamentului

Definitivarea prin referendum

Nu pot face obiectul revizuirii dispozitiile Constitutiei privind "caracterul national, independent, unitar si indivizibil al statului roman, forma republicana de guvernamant, integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficiala (art. 148), precum si suprimarea drepturilor si a liberatilor fundamentale ale cetatenilor sau a garantiilor acestora

Constitutia nu'poate fi revizuita pe durata starii de asediu sau a starii de urgenta si nici in timp de razboi (art. 148, aliniatul3).

Titlul VII "Dispozitii finale si transzitorii" art. ( 149-152) prevede ca legea fundamentala a Romaniei, Constitutia, intra in vigoare la data aprobarii ei prin referendum, data la care Constituia din 21 august 1965 este si ramane in intregime abrogata (art 149).

CONSTITUTIA DIN 2003

Legea de revizuire a Constitutiei Romaniei numarul 429/2003 a fost aprobata prin referendumul national din 18-19 octombrie 2003 si a intrat m vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I numarul 758 din 29 octombrie 2003, pentru confirmarea rezultatului referendumului national din 18-19 octombrie 2003, privind Legea de revizuire a Constitutiei Romaniei.

Aceasta Constitutie este alcatuita din 156 de articole si este sistematizata pe VIII Titluri, care cuprind urmatoarele: principii generale, drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale, autoritatile publice, economia si finantele publice. Curtea Constitutionala, Integrarea euro-atlantica, Revizuirea Constitutiei, Dispozitii finale si tranzitorii.

Titlul I cuprinde Principii generale referitoare la Statul roman, Suveranitatea, Teritoriul, Unitatea poporului si egalitatea intre cetateni, Cetatenie, Romanii din strainatate, simbolurile nationale, limba oficiala, capitala!

Potrivit articolului 1 (aliniatul 1), Romania este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil. Forma de guvernamant a statului roman este republica. Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca in cadrul democratiei constitutionale.

In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie. Conform articolului (3) teritoriul Romaniei este inalienabil. Teritoriul este organizat sub aspect administrativ in comune, orase si judete. in conditiile legii, unele orase sunt declarate municipii. Romania este patria comuna si indivizibila a tuturor cetatenilor sai, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala.

Conform prevederilor articolului (7) Statul Sprijina intarirea legaturilor cu romanii din afara frontierelor tarii si actioneaza pentru pastrarea, dezvoltarea'sau exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase cu respectarea legislatiei statutului ai carui cetateni sunt. Cetatenia romana se dobandeste' se. pastreaza sau se pierde in conditiile prevazute de Legea numarul 21/1991 - Legea cetateniei romane. Cetatenia romana nu poate fi retrasa aceluia care a dobandit-o prin nastere..

Prevederile articolului (8) statueaza ca pluralismul in societatea romaneasca este o conditie si o garantie a democratiei constitutionale.

Partidele politice se constituie si isi desfasoara activitatea in conditiile legii. Ele contribuie la definirea si la.exprimarea vointei politice a cetatenilor respectand suveranitatea nationala, integritatea teritoriala, ordinea de drept, principiile democratiei.

In ceea ce.priveste, sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale, ele se constituie si isi desfasoara activitatea potrivit statutelor lor, in conditiile legii. Ele contribuie la apararea drepturilcr si la promovarea intereselor profesionale, econo mice si sociale ale membrilor lor.

Articolul (12) se refera la simbolurile nationale. Drapelul Romaniei este tricolor, culorile sunt asezate vertical in ordinea urmatoare incepand de la lance: albastru, galben, rosu. Ziua nationala a Romaniei.este 1 Decembrie. Imnul national al Romaniei este JDesteapta-te romane'. Stema tarii si sigiliul statului sunt stabilite prin legi organice.

In Romania, limba oficiala este limba romana. Capitala Romaniei este municipiul Bucuresti.

Titlul II, Drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale cuprinde patru capitole.

Capitolul I articolul 15 stipuleaza ca cetatenii beneficiaza de drepturile si de libertatile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevazute de acestea. Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari. Nimeni nu este mai presus de lege articolul 16 (aliniatul 21.

Cetatenii straini si apatrizii care locuiesc in Romania se bucura de protectia generala a persoanelor si a averilor, garantata de Constitutie si de alte legi. in ceea ce priveste accesul liber la justitie, orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime. Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept. Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.

Capitolul II se refera la drepturile si libertatile fundamentale: dreptul la viata si la integritate ; fizica si psihica, libertatea individuala, dreptul la aparare, libera circulatie, viata intima, familiala si privata, inviolabilitatea domiciliului, secretul corespondentei, libertatea constiintei, libertatea de exprimare, dreptul la informatie, dreptul la invatatura, accesul la cultura, dreptul la ocrotirea sanatatii, dreptul la mediu sanatos, dreptul la vot, dreptul de a fi ales, libertatea intrunirilor, dreptul de asociere,munca si protectia sociala muncii interzicerea muncii .fortate, dreptul la greva, dreptul de proprietate privata, niveul de trai, familia, dreptul de petitionare.

Capitolul III, se refea la indatoririle fundamentale:fidelitatea fata de tara articolul 54, apararea tarii articolul 55 contributii financiare articolul 56, exercitarea drept urilor si libertatilor

CapitoIui IV se refera la numirea si rolul Avocatului Poporului. Articolul 58 stipuleaza ca Avocatul Poporului este numit pe o durata de cinci ani pentru apararea drepturilor si libertatilor persoanelor fizice. Adjunctii Avocatului Poporului sunt specializati pe domenii de activitate. Avocatul Poporului si adjunctii sai nu pot indeplini nici; o alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior Avocatul Poporului isi exercita atributiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate in drepturile si libertatile lor, in limitele stabilite de lege. Avocatul Poporului prezinta celor doua Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau .la cererea acestora . Rapoartele pot contine recomandari privind legislatia sau masuri de alta naura , pentru ocrotirea drepturilor si libertatii cetatenilor

Titlul III Aztoritatile Publice cuprinde sase capitole: capitolul I Parlamentul capitolul II Presedintele Romaniei, capitolul III Guvernul, capitolul IV Raporturile Parlamentului cu Guvernul, capitolul V Administratia publica, capitolul VI Autoritatea judecatoreasca

Capitolul I Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tari. Parlamentul este alcatuit din Camera Deputatilor si Senat articolul 61 (aliniatele 1,2). t

Camera Deputatilor si Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, potrivit legii electorale. Camera Deputatilor si Senatul sunt alese pentru un mandat de patru ani, care se prelungeste de drept in stare de mobilizare, de razboi, de asediu sau de urgenta, pana la incetarea acestora.

Deputatii si senatorii se pot organiza in grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecarei Camere. Camera Deputatilor si Senatul lucreaza in sedinte separate. Camerele isi desfasoara lucrarile si in sedinte comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.

Camera Deputatilor si Senatul adopta legi, hotarari, si motiuni in prezenta majoritatii membrilor.In exercitarea mandatului, deputatii si senatorii sunt in serviciul poporului.

Consiliul Legislativ este organul consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizeaza proiectele de acte normative, in vederea sistematizarii, unificarii si coordonarii intregii legislatii. El tine evidenta oficiala a legislatiei Romaniei.

Capitolul II se refera la Presedintele Romaniei care reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii. Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. In acest scop, Presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate.

Presedintele Romaniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Mandatul Presedintelui Romaniei este de cinci ani si se exercita de la data depunerii juramantului.Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru si numeste Guvernul pe baza votului de ancredere acordat de Parlament.

Capitolul III Guvernul asigura realizarea politicii interne si externe. a tarii, si exercita conducerea generala, a admmistratiei publice (articolul 102 aliniatul (1)).

tGuvernul este alcatuit din prim- ministru,-ministri si alti membri stabiliti prin lege organica.

Primul-ministru conduce Guvernul si coordoneaza activitatea membrilor acestuia respectand atributiile ce le revin.

Guvernul adopta hotarari si ordonante articolul 108 (aliniatul 1). Hotararile se emit pentru organizarea executarii legilor. Ordonantele se emit in temeiul unei,legi speciale de abilitare,-in limitele si in conditiile prevazute de aceasta Guvernul raspunde politic numai in fata Parlamentului pentru inreaga sa activitate

Capitolul V,;Adrninistratia publica. In terneiul articolului 116, ministerele se organizeaza numai in subdrdinea Guyemului.In art. 120; se arata-ca administratia publica din unitatile administrativ-teritoriale se intemeiaza pe .principiile descentralizarii, autonomiei locale si deconcentrarii serviciilor publice.

Consiliile locale si primarii functioneaza in conditiile, legii, ca autoritati administrative autonome; si rezolva treburile publice din comune si din orase.

Consiliul judetean este autoritatea administratiei publice pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean.

Guvernul numeste un prefect in fiecare judet si in municipiul Bucuresti (articolul 125 (aliniatul 1))..

Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale.

Capitolul VI, "Autoritatea judecatoreasca." in articolul 124, se stipuleaza ca justitia se infaptuieste in numele legii. Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti. Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii.

Justitia se realizeaza prin inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite prin lege. .

Articolul 133 prevede Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei. Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din 19 membri. Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de sase ani. ,

Titlul IV, Economia si finantele publice se refera la economie, proprietate, impozite, taxe si alte contributii, Curtea de Conturi, Consiliul Economic si Social.

Economia Romaniei este economie de piata, bazata pe libera initiativa si concurenta. Proprietatea este publica sau privata. Proprietatea publica este garantata si ocrotita prin lege si apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale.

Bugetul public national cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele locale ale comunelor, ale oraselor si ale judetelor. Impozitele,taxele si orice alte venituri ale bugetuluide stat si ale bugetului asigurarilor sociale de stat stabilesc numai prin lege.

Curtea de Conturi exercita controlul asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public.

Curtea de Conturi prezinta anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale pugetului public national in exercitiu bugetar expirat , cuprinzand si neregulile constatate

La cererea Camerei Deputatilor sau a Senatului Curtea de Conturi controleaza modul de gestionare a resurselor publice si raporteaza despre cele constatate. Consilierii de conturi sunt numiti de Parlament pentru un mandat de noua ani, care nu poate fi prelungit sau innoit.

Memebrii Curtii de Conturi sunt independenti in exercitarea mandatului lor si inamovibili pe toata durata acestuia.Curtea de Conturi se innoieste cu o teime din consilierii de contrui numiti de Parlament, din trei in trei ani., in conditiile prevazute de legea organica a Curtii. Revocarea membrilor Curtii de Conturi se face de catre Parlament , in conditiile prevazute de lege.

Titlul V, "Curtea Constitutionala" este garantul suprematiei Constitutiei (art. 142). Curtea Constitutionala se compune din noua judecatori, numiti pentru un mandat de noua ani, care nu poate fi prelungit sau innoit. Trei judecatori sunt numiti de Camera Deputatilor, trei de Senat si trei de Presedintele Romaniei.

Judecatorii Curtii Constitutionale aleg, 'prin vot secret presedintele acesteia, pentru o perioada de trei ani. Judecatorii Curtii Constitutionale trebuie 'sa aiba pregatire juridica superioara , inalta cmpetenta profesionali si o vechime de cel putin 18 ani in activitatea juridica sau in invatamantul juridic superior.

Curtea Constitutionala are ca atributii: se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a Guvernului, a inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Avocatului Poporului, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori,' precum si din oficiu asupra 'initiativelor de revizuire a Constitutieii se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor sau a altor acorduri internationale, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori; hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial; exceptia de neconstitutionalitate poate fi ridicata si direct de Avocatul Poporului solutioneaza conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice, la cererea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a primului-ministru sau a presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii; vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei si confirma rezultatele sufragiului. Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor.

Titlul VI, Integrarea euro-atlantica. Aderarea Romaniei la Tratatul Atlanticului de Nord se face prin lege adoptata in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului, cu o majoritate de 2/3 din numarul deputatilor si senatorilor (art. 149).

Titlul VII, Revizuirea Constitutiei poate fi initiata de Presedintele .Romaniei la propunerea Guvernului, de cel putin o patrime din numarul deputatilor sau al senatorilor, precum si de cel putin 500.000 de cetateni cu drept de vot Cetatenii care initiaza revizuirea Constitutiei trebuie sa provina din cel putin jumatate din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete sau in municipiul Bucuresti trebuie sa fie inregistrate cel putin 20.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative.

Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptata de Camera Deputatilor si de Senat, cu o majoritate de cel putin 2/3 din numarul membrilor fiecarei Camere.

Daca prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, hotarasc cu votul a cel putin din numarul deputatilor si senatorilor..-

Revizuirea este definitiva dupa aprobarea ei prin referendum, organizat in cel mult 30 de zile de la data adoptarii proiectului sau a propunerii de revizuire.

Nu pot forma obiectul revizuirii: forma republicana de guvernamant, integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismul politic, limba oficiala, caracterul national, independent, unitar si indivizibil al statului roman. Constitutia nu poate fi revizuita pe durata starii de asediu, sau a starii de urgenta si nici in timp de razboi.

Titlul VIII se refera la Dispozitii finale si tranzitorii. Conform articolului 155, Constitutia intra in vigoare la data aprobarii ei prin referendum.