CONTRACTUL DE INTRETINERE

CONTRACTUL DE INTRETINERE

A. Notiunea contractului de intretinere

Contractul de intretinere reprezinta o conventie prin care o parte, numita intretinut, transmite unul sau mai multe bunuri individualizate ori o suma de bani (capital), sau si bunuri si bani unei alte parti, numita intretinator, care se obliga, in schimb, sa presteze intretinere in natura fie contractantului sau, fie unei alte persoane, numita beneficiar al intretinerii, pe o perioada determinata sau, de regula, pe tot restul vietii, iar dupa moarte sa o inmormanteze.

B. Continutul notiunii de intretinere

Notiunea de intretinere presupune o obligatie complexa, care priveste, pe de o parte, mijloacele necesare traiului (in care se includ: alimente, imbracaminte, locuinta, cele necesare ingrijirii sanatatii etc.), iar, pe de alta parte, mijloacele necesare satisfacerii nevoilor spirituale ale creditorului (in care se includ nevoile culturale, artistice, stiintifice, de informare etc.).

De regula, partile prevad elementele obligatiei de intretinere, strict necesare, referitoare la: alimente, imbracaminte, locuinta, asistenta medicala, cheltuieli de inmormantare etc., iar uneori recurg si la formula generala "toate cele necesare traiului".

2. Caracterele juridice ale contractului de intretinere

a.      Contractul de intretinere este consensual, cu exceptia cazului in care bunul instrainat este un teren.

b.       Contractul de intretinere este sinalagmatic, dar poate fi si unilateral, cand se constituie prin donatie sau testament.

c.       tractul de intretinere este un contract aleatoriu.

In cazul intretinerii, factorul de risc (posibilitatea survenirii decesului creditorului intretinerii) exista din momentul incheierii contractului si este irelevant faptul daca s‑a prestat sau nu ceva in contul intretinerii.

In cazul in care contractul de intretinere s‑a incheiat pe o perioada determinata, el va avea caracter comutativ.

d.       Contractul de intretinere este un contract intuitu personae, intrucat contine o obligatie de a face, strict personala si netransmisibila.

3. Conditiile de validitate ale contractului de intretinere

Ambele parti trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu, deoarece intretinutul isi asuma obligatia transmiterii dreptului de proprietate asupra unui bun sau capital, iar intretinatorul va putea fi obligat la plata daunelor‑interese in caz de neexecutare a obligatiilor.

Consimtamantul trebuie sa fie liber exprimat, neviciat prin eroare, dol sau violenta.

Obiectul contractului de intretinere il pot forma atat bunurile mobile, cat si cele imobile aflate in circuitul civil general.

Cauza trebuie sa fie licita si morala, contrar, contractul este lovit de nulitate absoluta.

ASEMANARI SI DEOSEBIRI INTRE CONTRACTUL DE INTRETINERE SI ALTE CONTRACTE CIVILE

1. Asemanari si deosebiri intre contractul de intretinere si contractul de renta viagera

Cele doua contracte se aseamana prin faptul ca ambele se incheie, de regula, pe toata durata vietii creditorului, ambele sunt oneroase, aleatorii, bilaterale, consensuale (cu exceptia transmiterii terenurilor), cu executare succesiva pentru una dintre parti si instantanee pentru cealalta.

Pe langa aceste asemanari, intre cele doua contracte exista si importante deosebiri. Astfel:

- contractul de renta viagera este un contract numit, fiind expres reglementat de Codul civil (art. 1639‑1651), in timp ce contractul de intretinere este nenumit, partile stabilind prin vointa lor continutul actului juridic, in care se regasesc elemente specifice altor contracte reglementate in Codul civil, precum si elemente noi;

- in contractul de renta viagera, obligatia debitorului este o obligatie de a da, pe cand in contractul de intretinere, obligatia debitorului este de a face;

- in cazul contractului de renta viagera exista posibilitatea transmiterii rentei viagere catre o alta persoana, pe cand obligatia de intretinere este, in principiu, personala si netransmisibila;

- contractul de renta viagera trebuie incheiat pe durata vietii unei persoane (acest element fiind de esenta conventiei), pe cand contractul de intretinere poate fi incheiat si pe o perioada determinata, fara ca aceasta imprejurare sa-i modifice natura juridica.

2. Asemanari si deosebiri intre contractul de intretinere si contractul de vanzare‑cumparare

Contractul de intretinere prezinta unele asemanari, dar si deosebiri, fata de contractul de vanzare-cumparare - numit, deseori in practica, in mod gresit, contract de vanzare‑cumparare cu clauza de intretinere.

Asemanarea existenta intre cele doua contracte se refera la caracterul translativ al

dreptului de proprietate si, in mod corelativ, la obligatia de plata in sens juridic.

Statuarea exacta a naturii juridice a celor doua contracte este mai dificila in ipoteza in care bunul se instraineaza in schimbul unei sume de bani si a intretinerii. Calificarea corecta a contractului incheiat intre parti este deosebit de importanta, intrucat cele doua contracte produc efecte diferite. Astfel:

- in situatia neexecutarii obligatiei de intretinere, debitorul acesteia este de drept

in intarziere, pe cand in cazul contractului de vanzare‑cumparare, debitorul trebuie sa fie pus in intarziere;

- in cazul contractului de intretinere, clauzele neclare se interpreteaza in favoarea

debitorului, in vreme ce, in cazul contractului de vanzare‑cumparare toate clauzele indoielnice se interpreteaza in contra vanzatorului;

- in ce priveste cheltuielile contractuale, in cazul contractului de intretinere, ele sunt suportate de ambele parti, pe cand in cazul contractului de vanzare‑cumparare, in lipsa de stipulatie contrara, ele sunt suportate de catre cumparator.

- in caz de incetare a contractului prin rezolutiune, in materia contractului de vanzare-cumparare, partile sunt repuse in situatia anterioara, restituindu-si prestatiile primite, pe cand in cazul contractului de intretinere, rezolutiunea va produce efecte retroactive numai pentru una din parti (doar intretinatorul va restitui ceea ce a primit).

Pentru corecta determinare a naturii contractului ca fiind de vanzare‑ cumparare sau de intretinere, este necesar a se stabili intentia partilor care rezulta din continutul actului, precum si din imprejurari de fapt.

EFECTELE CONTRACTULUI DE INTRETINERE

1. Obligatiile intretinutului

Din contractul de intretinere, intretinutului ii revine obligatia de a preda intretinatorului bunul (mobil sau imobil) care face obiectul prestatiei sale si, totodata, de a‑l garanta pe acesta impotriva evictiunii si pentru viciile ascunse ale acestui lucru, la fel ca si in cazul vanzatorului.

In cazul in care intretinutul refuza remiterea bunului, intretinatorul poate cere fie executarea contractului, fie rezolutiunea lui.

2. Obligatiile intretinatorului

Intretinatorul are ca obligatie principala prestarea intretinerii catre intretinut care, din cauza caracterului ei alimentar, trebuie executata in natura, zi de zi. Cerinta prestatiilor succesive trebuie sa vizeze deopotriva, cele doua planuri ale obligatiei de intretinere: material si spiritual.

Desi intretinerea trebuie executata in natura, se pot plati, in subsidiar, si unele sume de bani pentru procurarea unor servicii curente creditorului, atunci cand debitorul nu le poate realiza nemijlocit, prin persoana sa.

Daca executarea in natura a devenit imposibila din culpa debitorului, instanta de judecata, la cererea creditorului, poate stabili obligatia de intretinere printr‑o suma de bani, platibila la anumite intervale, sub forma unor prestatii periodice si cu titlu de despagubire echivalenta (art. 1075 C. civ.). In situatia in care in calitate de intretinatori stau mai multe persoane, intretinutul poate sa pretinda intretinerea de la oricare dintre ei, iar cel care a platit se poate regresa impotriva celorlalti (obligatie indivizibila cu pluralitate de debitor).

REZOLUTIUNEA CONTRACTULUI DE INTRETINERE

In caz de neexecutare culpabila a obligatiei de intretinere, creditorul poate cere fie executarea contractului, fie rezolutiunea acestuia.

Rezolutiunea contractului de intretinere poate fi ceruta de intretinut, mostenitorii sai, creditorii chirografari ai acestora si chiar de intretinator.

In cazul contractului de intretinere, rezolutiunea produce efecte specifice: dreptul de proprietate asupra bunului stramutat de beneficiarul intretinerii va fi redobandit de catre acesta, pe cand valoarea intretinerii prestate, din cauza caracterului aleatoriu al contractului, nu se restituie, fiind retinuta de catre intretinut cu titlu de contraechivalent al folosirii bunului de catre intretinator.

In ipoteza in care debitorul intretinerii a achitat si o suma de bani in schimbul bunului, aceasta trebuie sa fie restituita celeilalte parti.

Rezolutiunea contractului de intretinere duce si la desfiintarea cu efect retroactiv a drepturilor dobandite de terti. Cu toate acestea, tertii s‑ar putea opune la restituire invocand uzucapiunea sau posesia de buna‑credinta asupra bunurilor mobile (art. 1909 - 1910 C. civ.).