CONTRACTUL DE RENTA VIAGERA

CONTRACTUL DE RENTA VIAGERA

Contractul de renta viagera este actul juridic in baza caruia o parte, numita credirentier, instraineaza un bun sau o suma de bani (capital) unei alte parti, numita debirentier, care se obliga, in schimb, sa‑i plateasca, periodic, o anumita suma de bani (renta viagera) credirentierului, pana la incetarea sa din viata. Contractul poate fi constituit si cu titlu gratuit, debirentierul neprimind nimic in schimbul rentei.

Renta viagera poate fi constituita si in folosul unei alte persoane, care nu este parte in contract (tert beneficiar), ipoteza in care renta viagera constituie o stipulatie in favoarea altuia (art. 1642 alin. 1 C. civ.).

Esential este ca durata contractului sa fie legata de timpul vietii unei persoane.

In cazul in care credirentierul (sau tertul de viata caruia partile leaga existenta contractului) era decedat la data incheierii acestuia sau daca constituirea rentei s‑a facut in favoarea unei persoane bolnave, care a decedat din cauza acelei boli in urmatoarele 20 zile de la incheierea contractului, acesta este nul (art. 1644-1645 C. civ).

Contractul de renta viagera este reglementat de Codul civil in Cartea a III‑a, Titlul XIII (Despre contractele aleatorii), in Capitolul III, intitulat Despre contractul de rendita pe viata, art. 1639-1651.

2. Caracterele juridice ale contractului de renta viagera

a.   Contractul de renta viagera este consensual, cu exceptia cazului in care are ca obiect un teren.

b.   Contractul de renta viagera este cu titlu oneros, dar poate fi constituit si cu titlu gratuit, prin donatie sau legat (art. 1640-1641 C. civ.

c.    Contractu de renta viagera este un contract aleatoriu, existand sanse de castig sau de pierdere pentru ambele parti. Cand renta viagera este constituta cu titlu gratuit, prin donatie sau legat, contractul nu mai are un caracter aleatoriu, fiind o liberalitate.

d.   Renta viagera este un contract sinalagmatic. Daca renta s-a instituit prin donatie, va avea caracter unilateral (cu exceptia cazului in care donatia este cu sarcina). Daca renta s-a constituit prin legat, va urma regimul actelor juridice unilaterale.

e.   Contractul de renta viagera este un contract translativ de proprietate.

f.     Contractul de renta viagera este un contract cu executare succesiva pentru debirentier.

CONDITIILE DE VALIDITATE ALE CONTRACTULUI DE RENTA VIAGERA

Atat credirentierul, cat si debirentierul trebuie sa aiba capacitatea de a dispune, intrucat renta viagera este translativa de proprietate. Daca renta este constituita cu titlu gratuit, debirentierul trebuie sa aiba capacitatea ceruta pentru incheierea contractului de donatie sau a unui testament.

Consimtamantul trebuie sa fie liber exprimat, sa nu fie viciat prin eroare, dol, violenta si, in unele conditii, leziune.

Obiectul prestatiei credirentierului poate sa fie atat un bun imobil, cat si un bun mobil, inclusiv o suma de bani, iar obiectul obligatiei debirentierului va consta intr‑o suma de bani (sau anumite cantitati de bunuri fungibile), platibila la anumite intervale de timp.

Cauza trebuie sa existe, sa fie licita si morala.

EFECTELE CONTRACTULUI DE RENTA VIAGERA

1. Obligatiile debirentierului

A. Plata rentei

Debirentierul este tinut sa plateasca ratele de renta in cuantumul convenit, pe toata durata vietii credirentierului (contractant sau tert beneficiar) ori pana la decesul tertului pana la moartea caruia credirentierul are dreptul la ratele de renta. Debirentierul nu se poate elibera de aceasta obligatie prin restituirea bunurilor primite de la credirentier, chiar daca ar renunta la restituirea de catre acesta a ratelor de renta viagera deja incasate (art. 1648 C. civ).

Plata rentei va fi facuta la datele prevazute in contract. Conform art. 1649 alin. 2 C. civ., partile pot conveni ca ratele de renta sa se plateasca anticipat.

Ca regula, renta se datoreaza pentru fiecare zi cat credirentierul sau persoana de a carei existenta a fost conditionata plata rentei se afla in viata.

In caz de neexecutare a obligatiei de plata a rentei, credirentierul are dreptul de a cere executarea silita asupra patrimoniului debirentierului in termenul general de prescriptie de 3 ani (art. 3 din Decretul nr. 167/l958), termen care se calculeaza separat pentru fiecare rata de renta, din momentul in care ea a devenit exigibila.

Credirentierul nu va putea solicita rezolutiunea contractului pentru neexecutare, ci numai executarea silita a contractului (art. 1647 C. civ.). Prin exceptie, se poate cere rezolutiunea in urmatoarele situatii:

- partile au stipulat in acest sens un pact comisoriu expres;

- partile au prevazut ca anularea contractului de renta viagera atrage obligatia lor de a restitui prestatiile primite;

- debirentierul nu ofera sau micsoreaza garantiile stipulate prin contract pentru plata rentei.

Desfiintarea contractului poate interveni si atunci cand constituirea rentei s‑a facut cu titlu gratuit sau ca o sarcina a donatiei, intrucat donatia este revocabila pentru neexecutarea sarcinii (art. 829 C. civ.).

In cazul in care instanta de judecata a pronuntat rezolutiunea contractului de renta viagera, debirentierul va fi obligat sa restituie bunurile primite, nefiind insa indreptatit la inapoierea ratelor platite, deoarece se considera ca acestea reprezinta echivalentul folosintei bunurilor transmise sau al sumei de bani platite de catre credirentier.

B. Obligatia debirentierului de a oferi credirentierului garantiile stipulate in contract pentru asigurarea platii rentei

Debirentierul este obligat sa ofere garantii pentru plata rentei si, o data instituite

aceste garantii, sa nu le diminueze. Astfel, debirentierul poate garanta plata rentei cu o ipoteca sau cu o fidejusiune. Potrivit art. 1646 C. civ., persoana in favoarea careia s‑a constituit renta viagera cu titlu oneros poate cere desfiintarea contractului, daca debirentierul nu ofera garantiile promise sau le micsoreaza. In cazul in care renta viagera s‑a constituit cu titlu gratuit, dispozitiile art. 1646 C. civ. devin inaplicabile.

2. Obligatiile credirentierului

A. Obligatia de predare a lucrului sau de plata a sumei promise

In cazul in care contractul de renta viagera este cu titlu oneros, credirentierul este tinut sa predea debirentierului bunul mobil ori imobil care formeaza obiectul contractului sau sa plateasca suma de bani promise, ori ambele, dupa cum s-au invoit partile contractante.

B. Obligatia de garantie contra evictiunii si contra viciilor ascunse

Credirentierul trebuie sa asigure debirentierului linistita posesiune a lucrului, avand obligatia de garantie contra evictiunii, provenita atat din fapta tertilor, cat si din faptul sau personal. In acelasi timp, trebuie sa‑l garanteze pentru viciile ascunse ale lucrului, existente in momentul incheierii contractului de renta viagera.

3. Urmarirea rentei viagere de catre creditori

Renta viagera, indiferent ca a fost constituita cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, poate fi urmarita de creditorii credirentierului. In cazul in care renta a fost constituita cu titlu gratuit, ea poate fi declarata neurmaribila prin conventia partilor (art. 1650 C. civ.). Cu toate acestea, o astfel de renta va putea fi urmarita pentru datorii de alimente, chirie sau alte creante privilegiate asupra mobilelor.

Renta viagera constituita cu titlu oneros nu poate fi declarata neurmaribila, deoarece reprezinta echivalentul bunului transmis sau a sumei de bani instrainate, astfel ca dreptul de gaj general al creditorilor chirografari asupra patrimoniului credirentierului debitor nu sufera nici un fel de modificare.

INCETAREA CONTRACTULUI DE RENTA VIAGERA

Ca regula, renta viagera inceteaza la moartea persoanei in functie de durata vietii careia a fost constituita.

Contractul inceteaza si prin rezolutiune, care poate fi judiciara sau conventionala.

Daca renta a fost constituita printr-o liberalitate (donatiune intre vii sau legat), ea va putea fi revocata pentru oricare dintre cauzele prevazute de lege in aceasta materie (art. 829 si 930 C. civ.).