NOTIUNEA SI CARACTERELE JURIDICE ALE CONTRACTULUI DE ASIGURARE

NOTIUNEA SI CARACTERELE JURIDICE ALE CONTRACTULUI DE ASIGURARE. CLASIFICAREA ASIGURARILOR

1. Notiunea contractului de asigurare

Contractul de asigurare este acel act juridic prin care o parte, numita asigurat, se obliga sa plateasca o prima unei alte parti, numita asigurator, iar aceasta din urma se obliga ca, la producerea unui anume risc, sa plateasca asiguratului sau beneficiarului asigurarii despagubirea ori suma asigurata (indemnizatie), in limitele si la termenele convenite (art. 9 din Legea 136/1995).

Asigurarile sunt reglementate, in principal, prin Legea nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, la care se adauga Legea nr. 32/2000, privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor, modificata prin O.U.G. nr. 116/2000 si prin Legea nr. 76/2003.

2. Caracterele juridice ale contractului de asigurare

a. Contractul de asigurare este un contract bilateral.

b. Contractul de asigurare are un caracter oneros, intrucat asiguratul doreste ca, in cazul producerii riscului asigurat, sa obtina o despagubire pentru paguba creata suferita.

c. Contractul de asigurare este un contract aleatoriu, deoarece atat survenirea, cat si momentul la care se va produce riscul asigurat sunt incerte la data contractarii.

d. Contractul de asigurare are un caracter consensual, cu toate ca art. 10 alin. 1 din Legea nr. 136/1995 cere expres intocmirea unui inscris in momentul inchirierii contractului de asigurare. Cerinta este prevazuta doar ad probationem.

e. Contractul de asigurare este un contract cu executare succesiva, deoarece asiguratorul isi asuma o obligatie continua (suportarea riscului asigurat). In cazul asigurarii de bunuri si asiguratul isi asuma o obligatie continua, aceea de a intretine bunul asigurat (art. 26 alin. 1 din Legea nr. 136/1995).

f. Contractul de asigurare este un contract de adeziune, intrucat, de cele mai multe ori, clauzele contractuale nu sunt supuse negocierii intre parti, ele fiind prestabilite de catre asigurator, asiguratul putand opta intre a le accepta sau nu.

3. Clasificarea asigurarilor

A. In functie de obiectul lor, asigurarile se clasifica in:

- asigurari de bunuri (de exemplu, constructii, autovehicule, bunuri de uz gospo-

daresc, animale etc.);

- asigurari de persoane (au ca obiect un anumit atribut al persoanei fizice: viata persoanei fizice, capacitatea de munca, atingerea unei anumite varste etc.);

La randul lor, asigurarile de personae se impart in:

- asigurari de viata;

- asigurari de accidente.

- asigurari de raspundere civila (se refera la valoarea egala cu daunele-interese pe care ar trebui sa le plateasca asiguratul unei terte persoane, atunci cand i-a produs acesteia din urma un prejudiciu).

B. In functie de modul in care iau nastere, asigurarile se impart in:

- asigurari prin efectul legii (obligatorii), in cazul carora raporturile de asigurare, drepturile si obligatiile partilor se nasc si se sting direct, in temeiul legii, vointa partilor neavand nici o influenta in acest sens;

- asigurari contractuale (facultative) sunt acelea in cadrul carora drepturile si obligatiile partilor rezulta din contract.

C. In functie de felul raporturilor juridice generate de contract intre asigurator si asigurat avem:

- asigurari directe, in care raporturile de asigurare se nasc intre asigurator si asigurat;

- asigurari indirecte (sau reasigurarile), in cazul carora raportul de asigurare se stabileste intre reasigurat si reasigurator.

D. In functie de locul in care isi au sediul (respectiv domiciliul) partile avem:

- asigurari interne cand ambele parti (atat asiguratul, cat si asiguratorul) isi au sediul, respectiv domiciliul, in aceeasi tara, unde se afla si obiectul asigurarii si unde se produc si riscurile legate de acesta.

- asigurari externe in cazul carora partile contractante isi au sediul (domiciliul) in tari diferite ori obiectul asigurat sau riscul pe care il vizeaza se afla ori se produce intr-o alta tara decat cea in care s-a incheiat contractul, in marea libera sau in spatiul aerian international.

E. In functie de natura juridica a contractului de asigurare avem:

- asigurari comerciale (ambele parti sunt comercianti);

- asigurari comercial-civile (asiguratul este persoana fizica).

Pentru asigurator operatiunile de asigurare sunt intotdeauna fapte de comert, in intelesul legii comerciale (art. 3 pct. 17-18 C. com.), fiind guvernate de catre aceasta din urma, pe cand pentru asigurat raportul de asigurare poate avea si un caracter civil (art. 6 alin. 1 C. com.).