DEFINIREA DREPTULUI PROCESUAL CIVIL

DEFINIREA DREPTULUI PROCESUAL CIVIL

Totalitatea normelor de conduita, exprimate intr-o anumita forma, a legii, garantate la nevoie prin forta de constrangere a statului, formeaza sistemul unitar al dreptului romanesc, in care este inclus si dreptul procesual civil.

Ỉnfaptuirea justitiei in cauzele civile se realizeaza, in conformitate cu procedura stabilita de lege, pe baza unui ansamblu de norme juridice ce regelementeaza aceasta procedura.

Dupa unii autori dreptul procesual civil este definit ca un ansamblu de norme juridice exprimand vointa de stat, norme care reglementeaza modul de judecata si de rezolvare a pricinilor precum si modul de executare silita a hotararilor judecatoresti pronuntate in aceste pricini.

Pornind de la definitia data dreptului in ansamblul sau, putem defini dreptul procesual civil ca fiind un sistem de norme juridice care reglementeaza modul in care este organizata si se desfasoara activitatea de judecata a pricinilor privitoare la drepturi si interese civile, legitime, precum si modul in care sunt duse la indeplinire ( sunt executate ) hotararile judecatoresti sau alte titluri executorii .

Dreptul procesual civil reglementeaza in amanunt, prin normele sale, fiecare dintre fazele si etapele pe care le poate parcurge un proces civil.

Legaturile dreptului procesual civil cu alte ramuri de drept

Privit in ansamblul sau, dreptul romanesc are un character unitar cuprinzand, asa cum am mai aratat, totalitatea normelor de conduita ce sunt exprimate in forma prevazuta de lege fiind garantate, la nevoie, prin forta de constrangere a statului.

Dreptul procesual civil reprezinta o ramura autonoma a acestui ansamblu, dar nu este izolat de celelalte ramuri, aflandu-se intr-o stransa legatura cu acestea.

Este o ramura distrincta a dreptului in ansamblul sau pentru ca are un obiect propriu de reglementare (grupa de raporturi sociale referitoare la raporturile procesuale civile), dispunand de metode specifice de reglementare ce tin cont de o serie de principii fundamentale .

Au existat perioade in care dreptul procesual civil era considerat ca fiind o subdiviziune a ramurii dreptului judiciar, ce cuprinde normele de organizare judecatoreasca, normele dreptului procesual civil si cele ale dreptului procesual penal.

Avand un obiect propriu de reglementare si metode proprii, astazi in literatura juridica de specialitate majoritatea autorilor admit caracterul autonom al dreptului procesual civil.

Dreptul procesual civil si dreptul constitutional

La baza dreptului procesual civil, ca de altfel la baza oricarei ramuri de drept, stau normele fundamentale ale dreptului constitutional care stabilesc principiile dreptului in ansamblul sau.

Constitutia Romaniei, izvorul principal al dreptului constitutional consacra autoritatii judecatoresti un intreg capitol (Capitolul VI) precizand principiile care guverneaza activitatea de judecata.

Astfel, la art.123 alin. 1 se arata ca justitia se infaptuieste in numele legii, iar la alin.2 "judecatorii sunt independenti si se supun numai legii". Se mai au in vedere, de asemenea principiile publicitatii, al dreptului de aparare care dau expresie democratismului din tara noastra.

Consitutia consacra de asemenea la art.124 alin.1 principiul inamovibilitatii judecatorilor numiti de Presedintele Romaniei, iar la alin.2 si art.131 alin.2 faptul ca functia de judecator si procuror este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior.

Dreptul procesual civil si dreptul material civil

Dreptul material cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale. Caracterul juridic asigura realizarea lor pe cale judiciara prin folosirea la nevoie a fortei de constrangere a statului.

Dreptul material civil ar fi insa ineficient fara existenta dreptului procesual civil care sa asigure realizarea lui, dupa cum dreptul procesual civil nu s-ar justifica fara existenta continutului ( dreptul civil) pe care sa-l apere la nevoie.

Ca forma a continutului , norma procesuala trebuie sa fie adecvata acestuia, caruia trebuie sa-i permita sa se realizeze in integralitatea lui iar pentru determinarea intelesului normei procesuale trebuie sa se aiba in vedere continutul normei dreptului substantial. Rezulta ca norma procesuala este menita sa ofere caile cele mai potrivite pentru realizarea drepturilor subiective consacrate de dreptul material.

Drepturile subiective procesuale nu trebuie sa se restranga ori sa anihileze dreptul subiectiv material, norma procesuala fiind necesara pentru ca dreptul material sa se poata realiza in integritatea sa.

Legatura intre dreptul procesual civil si dreptul material civil, trebuie inteleasa deci in sensul ca norma procesuala este subordonata normei de drept substantial.

Dreptul procesual civil si dreptul administrativ

Potrivit art.1 din legea nr.29/1990 privind contenciosul administrativ "orice persoana fizica sau juridica, daca se considera vatamata in drepturile sale, recunoscute de lege printr-un act administrativ, sau prin refuzul nejustificat al unei autoritati administrative de a-i rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege se poate adresa instantei judecatoresti competente, pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins si repararea pagubei ce i-a fost cauzata". Asadar, corelatia dintre dreptul procesual civil si dreptul administrativ are la baza prevederile legale potrivit carora instantele judecatoresti au obligatia sa judece cererile celor vatamati in drepturile lor, prin acte administrative putand sa se pronunte si asupra legalitatii acestor acte. De asemenea, dispozitiile Codului de procedura civila care se aplica in mod corespunzator.

Dreptul procesual civil si dreptul comercial

Normele procesuale civile sunt chemate sa asigure realizarea unor prevederi din legislatia comerciala, mai ales atunci cand este vorba de incalcari ale acestei legislatii si prin aceasta nu sunt recunoscute sau sunt inculcate unele drepturi subiective.

In art.889 din Codul commercial roman se prevede ca: 'exercitiul actiunilor comerciale se exercita de Codul de procedura civila, afara de dispozitiile codicelui de fata". Trimiteri la reglementari din Codul de procedura civila, se fac si in alte articole ale titlului I din cartea IV - a a Codului comercial.

Reglementari referitoare la procedura de solutionare a pricinilor comerciale reies si din art.721 C.proc.civ. "Dispozitiile codului de fata alcatuiesc procedura de drept comun in materie civila si comerciala".

Dispozitia din care rezulta legatura dreptului procesual civil cu dreptul comercial, se gasesc si in alte legi speciale. Astfel, in art.3 din Legea nr.11/1991 privind combaterea concurentei neloiale se prevede ca: incalcarea obligatiilor prevazute in art.1, atrage raspunderea civila, contraventionala ori penala in conditiile prezentei legi.La art.7 din aceasta lege se arata ca "Actiunile izvorand dintr-un act de concurenta neloiala sunt de competenta tribunalului locului savarsirii faptei sau in a carei raza teritoriala se gaseste sediul paratului sau inculpatului, in lipsa unui sediu este competent tribunalul domiciliul paratului sau inculpatului", iar in art.9 alin.1 se arata ca: "daca vreuna dintre faptele prevazute de art.4 sau 5 cauzeaza daune patrimoniale sau morale, cel prejudiciat este in drept sa se adreseze instantei competente cu actiune in raspundere civila corespunzatoare" urmand ca "Pentru luarea unor masuri ce nu sufera amanarea, se pot aplica dispozitiile art.581 si art.582 din Codul de procedura civila". Asemenea reglementari se gasesc si in alte legi speciale cum ar fi: Legea nr.26/1990 privind Registrul Comertului: Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale s.a.

Dreptul procesual civil si dreptul procesual penal

Dupa cum am aratat, aceste ramuri ale sistemului unitar al dreptului au fost si sunt inca private, in unele state ca subdiviziuni, alaturi de organizarea judecatoreasca, a dreptului judiciar.

In tara noastra sunt socotite ca ramuri autonome, existand intre ele asemanari, dar si deosebiri.

Asemanari: a) aceleasi instante solutioneaza in majoritatea lor, atat cauzele civile cat si pe cele penale la baza lor stau principii fundamentale identice sau similare; b) procesul civil ca si cel penal, parcurge etape asemanatoare: sesizarea instantei, administrarea de probe, dezbaterea, deliberarea, pronuntarea hotararii, caile de atac, conditiile de exercitare fiind uneori diferite.

Deosebiri: a) natura deosebita a normelor de drept material aparate; b) obiect diferit al celor doua procese: raport juridic civil, respective penal; c) masuri de constrangere diferite; in pricinile penale pedeapsa penala, in cele civile se urmareste, in primul rand, restabilirea drepturilor subiective inculcate; d) modul de sesizare este diferit: in cazurile penale sesizarea se poate face prin plangere formulata de partea vatamata ori din oficiu, pe cand in pricinile civile sesizarea instantei se face de catre partea interesata si numai in cazurile expres prevazute de lege, procuror sau alte organe carora legea le recunoaste calitatea procesuala activa.