DEFINITIA DREPTULUI CONSTITUTIONAL

DEFINITIA DREPTULUI CONSTITUTIONAL

Pe baza celor expuse putem defini dreptul constitutional ca ramu-ra principala a dreptului romanesc care reglementeaza prin normele sa-le relatii sociale fundamentale ce apar in precesul instalarii,mentinerii si exercitarii statale a puterii.

5)Izvoarele formale ale dreptului constitutional

Doctrina juridica contemporana recunoaste calitatea de izvoare ale dreptului constitutional, formelor dreptului scris exprimate in actele normative ale organelor legiuitoare.Trebuie spus ca nu toate izvoarele dreptului explica doctrina juridica contamporana sunt izvoare de drept constitutional.

Trebuie sa observam ca sunt izvoare ale dreptului constitutional roman numai actele normative adoptate de autoritatile publice direct re

Prezentative.

In al-II-lea rand aceste acte normative trebuie sa reglementeze re-latii sociale fundamentale ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii.

Sunt astfel izvoare ale dreptului constitutional actele care regle-menteaza relatii sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterilor in stat :

a)Constitutia si legile de modificare a Constitutiei

b)Legile ca acte normative ale Parlamentului

c)Regulamentele Parlamentului

d)Ordonantele guvernamentale (O.G.)

e)Tratate internationale

a)Constitutia si legile de modificare a Constitutiei :

Sunt principale izvoare ale dreptului constitutional pentru ca ele reglementeaza toate problemele fundamentale care prin obiectul lor specificapartin dreptului constitutional.

b)Legile ca acte normative ale Parlamentului :

Ocupa al-II-lea loc in sistemul izvoarelor dreptului nostru. Prin continutul si importanta relatiilor sociale pe care le reglementeaza legile ca acte normative ale Parlamentului sunt principalele izvoare ale dreptului constitutional.Observam insa ca nu toate legile sunt izvoare ale dreptului constitutional. Unele dintre ele sunt izvoare ale altor ra-muri de drept . (EX : Codul Penal este izvor de drept penal.)Ceeace tre-

buie sa retinem ca legile sunt izvor de drept constitutional in masura in care reglementeaza relatii fundamentale din domeniul instaurarii, men-tinerii si exercitarii puterii.Sunt izvoare ale dreptului constitutional legi-le electorale, legea cetateanului.

c)Regulamentele Parlamentului

Regulamentele de functionare si organizare ale Parlamentu-lui sunt izvoare de drept constitutional intrucat ele sunt acte normative prin care sunt reglementate relatiile sociale fundamentale ce apar in pro

cesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii.

In sistemul nostru parlamentar sunt trei categorii de regu-lamente : -- regulamentele deputatilor

--regulamentele senatului

-- regulamentele sedintelor comune ale camerei deputatilor si senatului

d)O.G.

O.G. pot fi izvoare ale dreptului constitutional daca indepli-nesc conditia de a reglementa relatii sociale fundamentale privind insta-urarea, mentinerea si exercitarea puterii.Domeniul reglementat va fi in-sa stabilit prin legea de abilitare a Guvernului.

e)Tratate internationale

Pentru a fi izvor de drept constitutional, tratatul internatio-nal trebuie sa fie de aplicatie directa, sa fie ratificat de catre Parlament si sa privesca reglementarea unor realtii sociale specifice dreptului con-stitutional.

6)Dreptul constitutional si stiinta politica

Dupa cum se stie, dreptul constitutional studiaza fenomenele, ra-porturile juridico-politice care formeaza cel putin partial obiectul de stu

diu si al altor stiinte : sociologie, politologie.

Unii autori au identificat dreptul constitutional cu politica asa de EX -Hans Kelsen afirma ca statul ca organizatie politica este o comuni-tate constituita de catre o ordine coergitiva care nu este altceva decat dreptul , iar puterea politica este eficacitatea ordinei coergitive recunos-cuta de lege.

-Maurice Duverger identifica dreptul constitutional cu politica atunci cand afirma ca expresia de drept constitutional desemneaza in realitate ceea ce s-ar putea numi drept politic avand ca obiect de studiu organizarea generala a statului , regimul sau politic, structura sa fundamentala.

Confuzia dintre dreptul constitutional ca ramura a stiintei juridi-ce si stiinta politica isi are originea in faptul ca dreptul constitutional are ca obiect studierea institutiilor constitutionale care au si un pronun-tat caracter politic.

Daca avem invedere faptul ca stiinta politica se ocupa de studiul problemelor privind sistemul partidelor politice, miscarile si ideile poli-tice , intelegem de ce sunt inevitabile interferentele cu dreptul constitu-tional care reglementeaza toate aceste probleme din punct de vedere ju-ridic.

7)Raporturile si normele de drept constitutional

Raporturile de drept constitutional fiind raporturi sociale, obiec-tul lor il formeaza activitatea oamenilor, a colectivelor si a organelor.Nu orice activitate sociala poate forma insa obiectul raportului de drept con

stitutional, ci numai acele activitati care se refera la principalele aspec-te ale vietii social-politice si exercitarii statale a politicii.

Definitia raporturilor de drept constitutional

Raporturile de drept constitutional pot fi definite ca fiind acele ra-porturi sociale reglementate sau sanctionate de o norma juridica in care oamenii fie individual, fie organizati politic ca titulari de drepturi si o-bligatii ce apartin in dreptul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii.

Problema care se pune este aceea de a sti daca toate normele de drept constitutional sunt susceptibile sa dea nastere, sa modifice sau sa stinga raporturi juridice, si-n al 2 rand daca normele de drept constitu-tional au intotdeauna ca obiect de reglementare raporturi sociale ce apartin dreptului constitutional.

In legatura cu primul aspect al acestei probleme trebuie retinut ca legea fundamentala constituie ca act normative o alcatuire unitara de norme juridice si dupa cum se stie normele juridice reglementeaza rela-tiile sociale care devin astfel relatii juridice.

In ceea ce priveste al 2 aspect al problemei, raspunsul nu poate fi decat afirmativ.

Normele constitutionale reglementeaza raporturi de drept consti-tutional care apartin acelor forme fundamentale de activitate a statului care este instaurarea.

Astfel raporturile sociale nascute in legatura cu unele din drep-turile fundamentale ale catatenilor, organizarea si functionarea organe-lor administratiei publice devin prin reglementarile lor raporturi de drept constitutional , dar sunt in acelasi timp si raporturi juridice ce apartin altor ramuri ale dreptului : dreptul administrativ, dreptul mun-cii, dreptul civil, dreptul familiei.

Teoria dreptului ne arata ca toate ramurile acestuia isi trag sorgin

tea din principiile constitutionale.

8)Notiunea de instituie politica

Prin institutie in general se intelege forma de organizare a rapor-turilor sociale ..... si tipizate potrivit normelor juridice stabilite pe domeniul de activitate si obligand caracterul istoric al oranduirii so-cietatii respective.

In legatura cu definirea institutiilor politice s-a purtat si inca se poarta discutii.Cunoscutul politolic Maurice Duverge a sustinut ca noti-unea generala de institutie se defineste prin 2 elemente : 1 element struc

tural si 1 element de credinta.

Folosirea notiunii de institutie politica in cursurile de drept consti

tutional este pe deplin indreptatita deoarece ca ramura a sistemului de drept, aceasta reglementeaza raporturi sociale fundamentale din dome-niul cuceririi si exercitarii puterii politice.Cu alte cuvinte, dreptul consti

tutional stabileste modul de organizare si functionare a atributiilor insti

tutiilor prin intermediul carora se exercita puterea politica.

In limbajul comun, notiune de institutie desemneaza organizatii care au un statut, reguli de functionare si actiuni pentru realizarea anu-mitor nevoi sociale.

Modelul tipic de organizatie e statul.

In polotologie termenul de institutie desemneaza organele investi-te cu autoritatea de a exercita puterea politica.

Dreptul constitutional limiteaza prin institutiile societatii la autori

tatile instituite prin textele constitutionale la modul lor de organizare, functionare si la interferenta lor in procesul de exercitare a puterii politi

ce.

Institutiile politice spre deosebire de cele cu caracter cultural reli-gios sunt create in scopul ce au legatura cu instaurarea sau exercitarea statala a puterii, cu participarea la putere, la conducerea societatii.

Sunt institutii politice : parlamentul, guvernul, partidele politice.