DESFIINTAREA CASATORIEI

DESFIINTAREA CASATORIEI

.1. Felurile nulitatilor casatoriei

1.1. Reglementarea legala si specificul acesteia

A. Dispozitii de drept material

Codul familiei reglementeaza nulitatea casatoriei in art. 19-24. Din aceste reglementari rezulta urmatoarele trasaturi specifice pentru nulitatea actului casatoriei:

nesanctionarea cu nulitatea a incalcarii conditiilor si impedimentelor prohibitive la casatorie

scurtarea termenului de prescriptie pentru actiunile in nulitatea relativa a casatoriei la 6 luni

posibilitatea validarii unor casatorii sanctionate de lege cu nulitatea absoluta

reglementarea casatoriei putative pentru situatia in care cei doi soti sau ambii au fost de buna credinta cand au incheiat o casatorie nula

inlaturarea efectelor nulitatii fata de copiii rezultati dintr-o casatorie sanctionata cu nulitatea.

Dispozitiile Codului familiei referitoare la nulitatea casatoriei se intregesc cu regulile de drept comun in materie de nulitate, in masura in care aceste reguli sunt compatibile cu actul juridic al casatoriei.

1.2. Clasificari ale nulitatilor

A. Nulitati exprese si nulitati virtuale

Referitor la felurile nulitatii casatoriei se pot face urmatoarele precizari: practica judecatoreasca si doctrina admit ca si in materia casatoriei exista atat nulitati exprese (art. 19 Codul familiei) cat si nulitati virtuale (care nu sunt prevazute expres, dar care rezulta din incalcarea unor cerinte legale esentiale pentru incheierea casatoriei cum ar fi: lipsa sau necompetenta delegatului de stare civila, lipsa de diferentiere sexuala, casatoria fictiva sau simulata.)

B. Nulitati absolute si relative ale casatoriei

Precizare terminologica: in terminologia utilizata de Codul familiei si de literatura de specialitate nulitatea absoluta a casatoriei este desemnata prin exprimarea "casatorie nula", iar nulitatea relativa prin termenul "casatorie anulabila".

Din reglementarile Codului familiei rezulta ca marea majoritate a cauzelor de nulitate sunt cauze de nulitate absoluta cu exceptia viciilor de consimtamant care sunt cazuri de nulitate relativa.

In ceea ce priveste criteriul de delimitare intre cele doua feluri de nulitati, si in materia actului casatoriei isi gaseste aplicare criteriul de drept comun, caracterul interesului general sau personal pe care il promoveaza norma juridica incalcata cu ocazia incheierii casatoriei.

Distinctia care se face in dreptul comun intre nulitatile totale si partiale nu isi gaseste aplicare in privinta actului casatoriei.

Exista doi autori, Beleiu Ghe. si Pop A., care sustin ca in cazul casatoriei putative ar fi vorba de o nulitate partiala, dar majoritatea autorilor prefera sa spuna despre casatoria putativa ca este nula.

Principalele cazuri de nulitate absoluta

A. Lipsa de diferentiere sexuala

Este un caz virtual de nulitate absoluta a casatoriei dar unanim admis deoarece lipsa de diferentiere sexuala este o cerinta care tine de esenta casatoriei. Acest caz s-ar putea ivi in doua ipoteze:

ipoteza teoretica in care viitorii soti ar avea acelasi sex

ipoteza practica in care au existat defecte de conformatie care au facut imposibila consumarea casatoriei

B. Impubertatea

Se refera la neimplinirea varstei legale la casatorie (art. 4 din Codul familiei) prin exceptie nu este sanctionata cu nulitatea casatoria incheiata de o persoana care nu a implinit varsta pubertatii legale in urmatoarele cazuri:

daca femeii impubere i s-a acordat dispensa de varsta la casatorie in conditiile art. 4 alin. 2 din Codul familiei

casatoria incheiata impotriva dispozitiilor privitoare la varsta legala daca intre timp acela dintre soti care nu avea varsta ceruta a implinit-o ori daca sotia a dat nastere unui copil sau a ramas insarcinata.

In practica judecatoreasca si in literatura de specialitate aceste doua exceptii au ridicat urmatoarele probleme:

a)      daca dispensa de varsta a fost acordata ulterior incheierii casatoriei valideaza sau nu respectiva casatorie?

b)      daca starea de graviditate a sotiei sau nasterea unui copil dintr-o casatorie nula pentru impubertatea barbatului valideaza sau nu respectiva casatorie? In acest caz prezumtia de paternitate se va aplica barbatului care nu a implinit varsta legala la casatorie, chiar daca respectiva casatorie va fi considerata nula.

C. Lipsa de consimtamant

Se poate ivi in doua situatii:

a)      lipsa materiala de consimtamant care consta in faptul ca unul din viitorii soti nu e prezent la incheierea casatoriei ori desi este prezent nu isi exprima expres consimtamantul

b)      lipsa psihica de consimtamant care poate sa apara in situatia persoanelor ce sufera de alienatie sau debilitate mintala ori in cazul persoanelor lipsite vremelnic de facultatile mintale

Precizari:

S-a pus problema:

de a sti daca alienatii sau debilii mintali pot sau nu sa incheie o casatorie valabila in momente de luciditate

de a sti daca alienatul sau debilul mintal trebuie sau nu sa fie pus sub interdictie pentru a fi oprit sa incheie o casatorie valabila

de a sti daca expertiza de specialitate trebuie sa stabileasca doar faptul ca persoana care a incheiat casatoria sufera de alienatie sau debilitate mintala ori daca aceasta expertiza trebuie sa stabileasca faptul ca la data exprimarii consimtamantului la casatorie persoana in cauza avea sau nu avea discernamant

de a sti daca cunoasterea de catre celalalt viitor sot a starii de alienatie sau debilitate mintala a consortului sau are sau nu o relevanta juridica

spre deosebire de dreptul comun (civil) starea de alienatie sau debilitate mintala se sanctioneaza in privinta casatoriei cu nulitatea absoluta

Referitor la persoanele lipsite vremelnic de facultatile mintale se impun urmatoarele precizari:

sunt persoane vremelnic lipsite de discernamant datorita unor boli, betiei complete voluntare sau involuntare sau datorita altor imprejurari pasagere

cand e vorba de persoane bolnave trebuie ca boala ce afecteaza discernamantul lor sa nu se incadreze in categoria alienatiei sau a debilitatii mintale fiindca aceste boli inlatura problema existentei discernamantului

lipsa de discernamant (lipsa facultatilor mintale) trebuie sa existe chiar in momentul exprimarii consimtamantului la casatorie ceea ce trebuie dovedit de catre cel ce invoca nulitatea casatoriei respective. Dovada lipsei de discernamant se va face in conditiile dreptului comun, respectiv in conditiile in care se va dovedi ca atat inainte de exprimarea consimtamantului la casatorie cat si dupa exprimarea acestuia persoana in cauza era lipsita de discernamant.

Sanctiunea nulitatii absolute a casatoriei pentru lipsa vremelnica de discernamant pare excesiva - ar fi mai indicat ca pentru asemenea situatii sa se aplice solutia nulitatii relative.

D. Bigamia

Este un termen conventional care desemneaza deopotriva situatia de poligamie si poliandrie. Pentru a fi retinuta situatia de bigamie sunt necesare urmatoarele conditii:

casatoria anterioara trebuie sa fie valabila, sa nu fie nula

prima casatorie trebuie sa fie in fiinta, sa nu fi fost desfacuta prin divort sau sa fi incetat prin moartea unui sot

a doua casatorie trebuie sa fie efectiv incheiata

In practica judecatoreasca s-a ridicat urmatoarea problema: daca prima casatorie se desface sau inceteaza ulterior incheierii celei de a doua casatorii, aceasta din urma va fi sau nu valabila? Potrivit art. 22 alin. 1 din Codul familiei in cazul in care sotul unei persoane declarata moarta s-a recasatorit si dupa aceasta hotararea declarativa de moarte este anulata, casatoria cea noua ramane valabila.

In alin. 2 al aceluiasi articol se prevede ca prima casatorie este desfacuta pe data incheierii noii casatorii. Acest text are menirea de a preintampina starea teoretica de bigamie care ar rezulta in urma anularii hotararii declarative de moarte a unei persoane casatorite.

Mentinerea noii casatorii dupa cum prevede art. 22 se justifica prin doua argumente:

a)      prin autoritatea de lucru judecat a hotararii judecatoresti declarative de moarte

b)      prin buna-credinta a sotilor din noua casatorie ceea ce inseamna ca daca unul dintre soti sau amandoi din casatoria noua sunt de rea-credinta va fi considerata valabila prima casatorie si va fi declarata nula noua casatorie.

E. Incestul

Casatoria incheiata intre rude in linie dreapta: intre tata si fiica, mama si fiu, bunic si nepot, bunica si nepot, strabunic si stranepoata, strabunica si stranepot, sau in linie colaterala pana la gradul IV inclusiv: intre frate si sora, unchi si nepoata, matusa si nepot, var primar si verisoara primara este sanctionata din considerente de ordin biologic si moral. Prin exceptie, art. 6 si art. 19 din Codul familiei, legea accepta cu dispensa, casatoria intre rudele de gradul IV (var primar - verisoara primara). Casatoria incheiata cu incalcarea impedimentului referitor la rudenia de sange constituie incest. In consecinta casatoria incheiata astfel este incestuoasa iar copiii rezultati dintr-o astfel de casatorie sunt copii incestuosi.

F. Lipsa totala de solemnitate

Lipsa totala de solemnitate la incheierea casatoriei, ca si lipsa unuia din elementele solemnitatii (absenta de la celebrarea casatoriei a unuia din viitorii soti, neexprimarea consimtamantului sau nedeclararea incheierii casatoriei de catre ofiterul de stare civila) atrage nulitatea absoluta a casatoriei.

G. Clandestinitatea

Casatoria clandestina este casatoria incheiata fara publicitate, adica accesul publicului nu a fost ingaduit. Aceasta casatorie (clandestina) este lovita de nulitate absoluta.

Casatoria clandestina trebuie deosebita de casatoria secreta, incheiata cu publicitate, dar pe care sotii o ascund fata de public si care este valabila. O asemenea atitudine a sotilor prin care cauta sa realizeze o clandestinitate posterioara nu constituie o cauza de nulitate a casatoriei.

H. Lipsa ofiterului de stare civila

Potrivit art. 16 din Codul familiei, casatoria se poate incheia numai in fata ofiterului de stare civila, iar conform art. 18 din Codul familiei dovada casatoriei se poate face numai prin certificatul eliberat conform actului intocmit de ofiterul care a oficiat incheierea casatoriei.

Prin traditie, casatoria incheiata fara prezenta delegatului de stare civila care constituie un element esential pentru valabilitatea acestui act, este o casatorie nula in mod absolut.

I. Incompetenta ofiterului de stare civila

Incompetenta ofiterului de stare civila de a celebra casatoria poate fi privita din trei puncte de vedere:

a) cu privire la calitatea sa de a instrumenta casatoria - "ratione materiae"

b) cu privire la persoanele a caror casatorie o poate celebra - "ratione personae"

c)      cu privire la teritoriul pe care poate instrumenta - "ratione loci"

a)      Incompetenta de a instrumenta casatoria

Principiul aparentei de drept exprimat in adagiul error communis facit ius s-a impus si in domeniul actelor de stare civila. Astfel inregistrarile facute in registrul de stare civila de o persoana necompetenta, care a exercitat in mod public atributia de stare civila, sunt valabile chiar daca persoana aceea nu avea aceasta calitate.

b)      Incompetenta privind persoanele a caror casatorie o instrumenteaza

Este stabilit ca daca ofiterul de stare civila a celebrat casatoria unor persoane care nu domiciliaza si nu isi au resedinta pe teritoriul unde autoritatea administrativa isi are competenta, casatoria va fi valabila intrucat formalitatile privind domiciliul sau resedinta sotilor nu tine de esenta casatoriei.

c)      Incompetenta privitoare la teritoriul pe care instrumenteaza

S-a considerat ca daca ofiterul de stare civila a instrumentat in afara razei teritoriale a locului sau de munca, el a lucrat fara calitate si in consecinta casatoria este lovita de nulitate absoluta.

J. Casatoria fictiva

Casatoria incheiata in alte scopuri decat cele ale casatoriei, fara intentia de a intemeia o familie, prin eludarea unor dispozitii legale imperative este o casatorie fictiva. Daca fictivitatea se realizeaza prin procedeul tehnic al simulatiei constituie o casatorie simulata.

Codul familiei nu prevede casatoria fictiva printre cauzele de nulitate a casatoriei dar in practica s-a decis ca e lovita de nulitate absoluta casatoria incheiata in vederea sustragerii de la raspundere pentru viol daca intre soti nu s-au stabilit relatii conjugale.

Doctrina juridica promoveaza admiterea casatoriei fictive ca un caz virtual distinct de nulitate absoluta. In privinta casatoriei simulate ca forma a casatorie fictive, ea trebuie admisa numai atunci cand dovada actului secret poate fi facuta prin alte mijloace decat marturisirea sotilor.

1.4. Cazurile de nulitate relativa

Potrivit art. 21 din Codul familiei, casatoria poate fi anulata la cererea sotului al carui consimtamant a fost viciat prin eroare, dol, violenta.

A. Eroarea

Spre deosebire de dreptul civil, sfera de aplicare a erorii in cadrul dreptului familiei este restransa la eroarea asupra identitatii fizice a celuilalt sot. Restrangerea erorii la substituirea unei persoane alteia, reflecta grija legiuitorului de a preintampina desfiintarea usuratica a casatoriei, precum si eventuala eludare a divortului prin camuflarea acesteia sub forma unei actiuni in anulare.

B. Dolul sau viclenia

Poate duce la desfiintarea casatoriei ori de cate ori, comisiv sau omisiv, unul din viitorii soti l-a determinat pe celalalt sa incheie casatoria prin mijloace frauduloase, altfel spus cand eroarea provocata a fost cea care a determinat consimtamantul la casatorie.

C. Violenta

Art. 21 alin 1 din Codul familiei prevede violenta ca viciu de consimtamant la casatorie.

.2. Regimul juridic si efectele nulitatilor

2.1. Regimul juridic al nulitatilor

Regimul juridic al nulitatilor casatoriei se refera la persoanele care pot invoca nevalabilitatea casatoriei, la imprescriptibilitatea sau prescriptibilitatea actiunii si la posibilitatea de confirmare a casatoriei nevalabile.

A. Invocarea nulitatii

Nulitatea absoluta a casatoriei poate fi invocata de catre orice persoana interesata, adica de catre soti, de catre tertii care justifica un interes, de catre instantele judecatoresti din oficiu.

Nulitatea relativa poate fi invocata numai de catre sotul al carui consimtamant la casatorie a fost viciat deoarece este o nulitate de protectie.

B. Imprescriptibilitatea actiunii in nulitate si prescriptibilitatea actiunii in anulare a casatoriei.

Actiunea in nulitate a casatoriei este imprescriptibila in temeiul regulii de drept comun.

Actiunea in anularea casatoriei este, conform art. 21 alin. 2 din Codul familiei, prescriptibila in 6 luni de la incetarea violentei sau de la descoperirea erorii sau dolului.

C. Confirmarea casatoriei nule si a celei anulabile

Casatoria nula poate fi confirmata numai in cazurile prevazute de lege si in cazurile anume admise de practica judecatoreasca.

Casatoria anulabila poate fi confirmata intotdeauna expres sau tacit in conditiile dreptului comun.

Codul familiei, in art. 20 reglementeaza doua cazuri exprese de validare a casatoriei nule:

cazul in care sotul impuber a implinit varsta ceruta de lege inainte de pronuntarea nulitatii

cazul in care sotia impubera a ramas insarcinata sau a dat nastere unui copil

La acestea vom adauga un al treilea caz, prevazut de Legea nr. 119/1996 privitoare la actele de stare civila, care in art. 7 prevede urmatoarele: "actele de stare civila intocmite de o persoana care a exercitat in mod public atributii de stare civila, cu respectarea prevederilor prezentei legi, sunt valabile chiar daca acea persoana nu avea aceasta calitate".

Practica judecatoreasca a consacrat cateva cazuri de validare a casatoriei nule. Este vorba despre acordarea ulterioara a dispensei de varsta la casatoriei si validarea casatoriei fictive in situatia in care intre soti s-au stabilit relatii conjugale normale.

Confirmarea expresa a casatoriei anulabile s-ar putea materializa intr-o intelegere scrisa sau verbala, iar cea tacita se poate realiza printr-o serie de situatii cum ar fi:

- reluarea convietuirii sotilor, dupa ce in prealabil s-au despartit in fapt ca urmare a luarii la cunostinta a existentei cauzelor de anulare a casatoriei.

In practica judecatoreasca s-a ridicat problema de a sti daca mostenitorii sotilor dintr-o casatorie nula pot sa utilizeze dreptul de a cere nulitatea casatoriei. Raspunsul a fost DA, deoarece ei au un interes legitim, acela de a-si apara drepturile succesorale.

Referitor la nulitatea relativa s-a pus aceeasi intrebare: daca mostenitorii sotilor pot introduce sau continua o asemenea actiune. Intr-o prima opinie s-a sustinut ca mostenitorii nu au un asemenea drept deoarece actiunea are caracter personal si ea se transmite mostenitorilor doar in masura in care legea ar contine o dispozitie expresa in acest sens. Intr-o alta opinie, mostenitorilor trebuie sa li se recunoasca acest drept mai cu seama cand sotul supravietuitor a fost de rea-credinta incheind casatoria ca urmare a savarsirii unui dol sau prin violenta.

In acelasi timp actiunea in anulare poate fi uneori legata de o tagada a paternitatii, sau in ceea ce priveste actiunea in tagada paternitatii, art. 54, alin. 2 din Codul familiei da mostenitorilor dreptul de a continua actiunea introdusa de sotul decedat.

2.2. Efectele nulitatii casatoriei

A. Regula desfiintarii retroactive a casatoriei

Ca si in dreptul comun, intre nulitatile absolute si relative exista diferente de regim juridic dar nu exista deosebiri in privinta efectelor. Ceea ce inseamna ca si intr-un caz si in celalalt constatarea nulitatii casatoriei desfiinteaza retroactiv starea juridica de casatorit. Ca atare fostii soti sunt considerati ca nu au avut niciodata aceasta calitate, intre ei disparand pentru viitor si in masura in care e posibil si pentru trecut, orice efect patrimonial sau nepatrimonial specific casatoriei. De la regula retroactivitatii consecintelor nulitatii, Codul familiei consacra o derogare si o exceptie.

B. Derogarea

Derogarea este prevazuta in art. 23 alin. 2 din Codul familiei care spune: declaratia nulitatii casatoriei nu are nici o urmare in privinta copiilor care isi pastreaza situatia de copii din casatorie.

In virtutea acestor dispozitii nulitatea casatoriei nu are nici un efect asupra copiilor rezultati dintr-o casatorie nula sau anulata acestia avand statutul de copii din casatorie.

Principalele consecinte care decurg din acest statut sunt:

copiilor li se aplica prezumtiile de paternitate

copiii vor fi incredintati spre crestere si educare in modul in care sunt incredintati copiii la divort si tot astfel se va exercita in privinta lor ocrotirea parinteasca.

C. Exceptia

Pe langa derogarea mentionata, art. 23 alin. 1 si art. 24 alin. 1 din Codul familiei prevad ca exceptie de la regula desfiintarii retroactive a casatoriei aceea privitoare la mentinerea pentru trecut a efectelor produse de casatoria nula sau anulata in favoarea sotului de buna credinta la incheierea casatoriei. Aceasta exceptie este cunoscuta in literatura de specialitate si sub denumirea de casatorie putativa.

2.3. Casatoria putativa

A. Notiune, origine, utilitate

Reglementarea legala a casatoriei putative si a efectelor ei se gaseste in art. 23 alin. 1 si art. 24 alin 1 din Codul familiei.

Art. 23 alin.1 din Codul familiei prevede urmatoarele: "sotul care a fost de buna credinta la incheierea casatoriei declarata nula sau anulata pastreaza, pana la data cand hotararea judecatoreasca ramane definitiva, situatia unui sot dintr-o casatorie valabila".

Casatoria putativa este acea casatorie sanctionata cu nulitatea absoluta sau relativa, dar care produce efecte fata de sotul sau sotii de buna credinta pana la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de constatare a nulitatii casatoriei.

Observatie critica: Dispozitiile referitoare casatoria putativa cuprinse in art. 23 si art. 24 se interfereaza cu dispozitiile privitoare la situatia copiilor rezultati dintr-o casatorie nula sau anulata, aceasta interferenta putand duce la prima vedere la concluzia ca prevederile referitoare la situatia copiilor rezultati dintr-o casatorie nula sau anulabila si-ar gasi aplicarea doar in cazul casatoriei putative.

Aceasta este insa o concluzie eronata deoarece inlaturarea efectelor nulitatii casatoriei in ceea ce-i priveste pe copiii minori rezultati din casatorie are loc indiferent de buna sau reaua credinta a sotilor la incheierea casatoriei.

Casatoria putativa isi are originile in dreptul canonic, fiind o modalitate de inlaturare a neajunsurilor care rezulta ca urmare a frecventelor cazuri de nulitate, datorata atat multiplelor si excesivelor impedimente si conditii la casatorie, cat si datorita nereglementarii sau reglementarii restrictive a divortului.

In dreptul actual, casatoria putativa prezinta o utilitate practica relativ restransa, si aceasta deoarece cazurile de nulitate a casatoriei nu sunt foarte frecvente.

In acelasi timp, in masura in care (cand exista cazuri de nulitate) casatoria putativa este utila fiindca promoveaza un principiu fundamental al dreptului si vietii si anume principiul ocrotirii bunei-credinte.

A.     Conditii la casatoria putativa

a)      sa existe o aparenta juridica de casatorie

b)      unul dintre soti sau chiar ambii sa fie de buna-credinta

a) Aparenta juridica de casatorie

Existenta unei aparente juridice de casatorie este o conditie neprevazuta expres de lege si neamintita de literatura noastra juridica. Aceasta aparenta juridica de casatorie rezulta, de regula, dintr-un titlu aparent de casatorie care consta in celebrarea casatoriei in fata delegatului de stare civila si in inregistrarea casatoriei si se dovedeste prin certificatul de casatorie.

Cerinta aparentei juridice de casatorie, cu toate ca nu e mentionata legislativ, este utila practic pentru a putea distinge casatoria putativa de simplul concubinaj.

b) Buna-credinta

Referitor la buna credinta a sotilor sau a unuia dintre ei, aceasta consta in convingerea eronata ca au incheiat o casatorie valabila. Altfel spus, consta in ignorarea de catre acestia a existentei motivelor de nulitate a casatoriei.

Buna-credinta la casatoria putativa a ridicat in doctrina si practica judecatoreasca urmatoarele probleme:

intrebarea de a sti cand trebuie sa existe buna-credinta? Este suficient sa existe doar la data incheierii casatoriei sau trebuie sa persiste pe toata durata relatiilor dintre soti pana la data introducerii actiunii in justitie.

S-a apreciat ca la fel ca in dreptul comun ca buna-credinta trebuie sa existe doar la data incheierii casatoriei, a actului juridic al casatoriei.

buna credinta trebuie dovedita sau prezumata?

Solutia preconizata e cea din dreptul comun: buna-credinta este prezumata, doar reaua-credinta trebuie dovedita.

Printr-o decizie de indrumare nr. 3/1974 a Tribunalului Suprem se spune ca ori de cate ori instanta constata nulitatea casatoriei ea este datoare sa se pronunte si asupra bunei sau relei credinte a sotilor si aceasta pentru a evita un viitor proces in care sa se discute aceasta problema.

In legatura cu aceasta decizie literatura de specialitate a facut o nuantare. Instanta este datoare sa cerceteze si sa se pronunte doar asupra relei credinte deoarece buna-credinta este prezumata.

In practica judecatoreasca s-a facut precizarea ca in cazul nulitatii casatoriei pentru bigamie, buna-credinta poate fi retinuta doar in privinta sotului inocent, deoarece celalalt savarseste cu buna stiinta o fapta ilicita si nu poate fi prezumat de buna-credinta.

Totusi in doctrina s-a specificat ca si in cazul bigamiei s-ar putea ivi situatia de exceptie in care sotul bigam vinovat sa poata invoca beneficiul bunei-credinte. Ex: cazul in care acesta ar suferi de alienatie sau debilitate mintala.

Buna-credinta se intemeiaza pe o credinta eronata; intreaga literatura de specialitate mentioneaza faptul ca in materia casatoriei putative aceasta eroare pe care se sprijina buna-credinta poate fi nu numai o eroare de fapt ci si o eroare de drept, constand in necunoasterea reglementarilor legale privitoare la incheierea casatoriei. Ex. cazul sotilor, rude de grad apropiat care s-ar casatori stiind ca sunt rude dar care nu cunosc dispozitiile legale care le interzic incheierea casatoriei.

C. Efectele casatoriei putative

Art. 24 alin. 1 din Codul familiei, stipuleaza dupa cum urmeaza: in cazul prevazut de art. 23 alin. 1, cererea de intretinere a sotului de buna-credinta si raporturile patrimoniale dintre barbat si femeie sunt supuse prin asemanare dispozitiilor privitoare la divort. Aceste dispozitii trebuie aplicate distinct dupa cum ambii soti au fost de buna-credinta sau numai unul.

Efectele casatoriei putative in cazul in care ambii soti au fost de buna-credinta sunt:

pana la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de constatare a nulitatii, cursul prescriptiei este suspendat intre fostii soti

femeia minora de buna-credinta isi pastreaza capacitatea de exercitiu dobandita ca urmare a casatoriei

comunitatea de bunuri se considera ca exista intre fostii soti si, ca atare, impartirea bunurilor comune se va face in acelasi mod si dupa aceleasi criterii ca la divort

pana la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti, sotii au vocatie succesorala reciproca

obligatia de intretinere exista intre fostii soti dintr-o casatorie putativa in aceleasi conditii in care ea exista intre sotii divortati

in cazul casatoriei putative sotii nu pot sa-si pastreze numele dobandit prin casatorie, asa cum o pot face la divort, deoarece art. 24 alin. 1 din Codul familiei se refera la obligatia de intretinere si la raporturile patrimoniale dintre soti nu si la cele personale.

Efectele casatoriei putative in cazul in care numai unul dintre soti a fost de buna-credinta:

suspendarea prescriptiei opereaza numai in favoarea lui

femeia minora de buna-credinta pastreaza capacitatea de exercitiu dobandita prin casatorie

sotul supravietuitor de buna-credinta este chemat la succesiunea consortului sau predecedat

Bunurile dobandite in perioada cat a existat casatoria putativa au urmatoarea cale:

In literatura de specialitate s-au conturat doua opinii:

Filipescu: de comunitatea de bunuri beneficiaza si sotul de rea-credinta din urmatoarele considerente:

art. 24 dispune ca beneficiaza de dispozitiile privitoare la divort, in ceea ce priveste pensia de intretinere numai sotul de buna-credinta, pe cand in privinta relatiilor patrimoniale dintre barbat si femeie textul nu mai precizeaza ca beneficiaza de aceleasi dispozitii numai sotul de buna-credinta ceea ce ne face sa credem ca vor beneficia amandoi.

in fapt nu poate exista un regim juridic privind raporturile patrimoniale dintre barbat si femeie pentru un sot si un alt regim juridic pentru celalalt sot, ceea ce inseamna ca odata ce s-a invocat comunitatea de bunuri de catre un sot, aceasta se va rasfrange si asupra celuilalt sot deoarece proprietatea comuna in devalmasie presupune cel putin doi titulari, care sunt sotul de buna-credinta si consortul sau.

Un al doilea punct de vedere sustine ca numai sotul de buna-credinta se poate prevala de existenta comunitatii de bunuri, ca efect al casatoriei putative. De ce? Pentru bunurile pe care sotul de rea-credinta le-a dobandit in timpul casatoriei va fi suficient ca sotul de buna-credinta sa invoce beneficiul putativitatii ca acele bunuri sa fie prezumate a fi comune (art. 30 alin. 3 Codul familiei). Daca sotul de rea-credinta pretinde ca a contribuit la dobandirea bunurilor celuilalt sot, el trebuie sa faca dovada dreptului sau, drept care va fi dupa imprejurari o proprietate comuna pe cote parti sau o creanta impotriva celuilalt sot in masura in care cu mijloacele sale a sporit patrimoniul acesteia.

Dupa parerea noastra aceasta a doua varianta este mai convingatoare si in acord cu dispozitiile art. 24 din Codul familiei.

Situatia juridica a actelor incheiate pe parcursul existentei casatoriei putative in termenul mandatului tacit reciproc

Se apreciaza ca tertii cu care s-au incheiat aceste acte vor fi ocrotiti in masura in care au fost de buna-credinta. Aceste acte vor fi valabile. Daca tertii au fost de rea-credinta se preconizeaza:

daca unul dintre soti a fost de rea-credinta si el a contractat nu va putea invoca mandatul tacit pentru a mentine actul

sotul de buna-credinta nu va trebui sa-si dovedeasca opozitia pentru a cere anularea actului respectiv.