Delimitarea nulitatii de alte sanctiuni si cauze de ineficacitate ale actului juridic civil

Delimitarea nulitatii de alte sanctiuni si cauze de ineficacitate ale actului juridic civil

1 Conceptul de ineficacitate

Notiunea de ineficacitate a actului juridic cuprinde toate cazurile in care producerea efectelor normale actului este impiedicata , limitata ori tulburata.

Conceptul de ineficacitate poate avea mai multe intelesuri.

Din punct de vedere general , numim act ineficace un act juridic , care este privat de efectele sale.

Ineficacitatea mai desemneaza si un act juridicvalabil in principiu, dar inopozabil tertilor.

Mai numim ineficace si un act juridiccaruia ii lipseste unui din elementele esentiale extrinseci sau intrinseci.

In sens larg , ineficacitatea priveste actele nule sau anulate , actele lipsite de efecte prin revocarea lor valabila de catre parti sau ca urmare a rezolutiunii ori a rezilierii, actele afectate de o conditie.[1]

In sens restrans , ineficacitatea are in vedere doar situatia in care actul juridic , desi incheiat in mod valbil , un produce efecte deloc sau le produce partial di cauze autonome    de vointa partilor.

Comparatie intre nulitate si alte cauze de ineficacitate a actului juridic civil

Nulitatea si Rezolutiunea

Prin rezolutiune se intelege desfiintarea pe cale judiciara sau conventionala a contractului sinalagmatic cu executare uno ictu, in cazul in care nu se indeplinesc in mod culpabil obligatiile asumate prin conventie, desfintare care produce efecte retroactive.

Intre nulitate si rezolutiune exista urmatoarele asemanari:

nulitatea , ca si rezolutiunea desfinteaza actul juridic cu efect retroactiv( ex tunc);

atat nulitatea , cat si rezolutiunea opereaza , in principiu , printr-o hotarare judecatoreasca

Intre nulitate si rezolutiune exista insa si importante deosebiri:

sub aspectul domeniului de aplicare : pe cand nulitatea se aplica tuturor categoriilor de acte juridice , rezolutiunea se aplica numai contractelor sinalagmatice;

sub aspectul cauzelor care le determina : nulitatea intervine pentru nerespectarea unor conditii de valabilitate, pe cand rezolutiunea este cauzata de neexecutarea culpabila a abligatiilor de catre una din partile contractului sinalagmatic, cand cealalta parte si-a executat obligatiile

sub aspectul datei cauzelor: cauzele nulitatii exista la incheierea actului juridic, pe cand cauza rezolutiunii este ulterioara incheierii contractului : se aici si o deosebire de ipoteza: nulitatea presupune un act nevalabil, pe cand rezolutiunea presupune un act valabil incheiat ;

Desi principiul libertatii de vointa este unul fundamental in dreptul civil, libertatea de a contracta a partilor se afla insa intodeauna subordonata prevederilor imperative ale art. 5 din Codul civil , potrivit carora un se poate deroga prin conventii sau acte juridice unilaterale de la legile care intereseaza ordinea publica si bunele moravuri.

Nulitatea si rezilierea

Rezilierea este sanctiunea de drept civil care consta in desfiintarea unui contract sinalagmatic cu executare succesiva, pentru neexecutarea culpabila a obligatiilor de catre una din parti.[3]

Daca rezolutiunea actioneaza desfiintand contractul pentru trecut, rezilierea produce efecte doar pentru viitor, prestatiile succesive executate nemaiputandu-se restitui.

Ca si element propriu acestei din urma comparatii, retinem ca, desi efectele nulitatii se produc in principiu retroactiv, iar rezilierea opereaza numai pentru viitor, totusi in cazul actelor cu executare succesiva si nulitatea produce efecte numai pentru viitor, un si pentru trecut.

Nulitatea si revocarea

Revocarea , ca sanctiune de drept civil , consta in inlaturarea efectelor actului juridic civil din cauza ingratitudinii gratificatului ( art. 831 C. civ.) a neexecutarii culpabile a sarcinii ( art. 806 C. civ. ) sau pentru survenienta de copil( art. 834 C. civ.).

In ceea ce priveste comparatia cu nulitatea , revocarea se aseamana cu aceasta , deoarece si ea reprezinta o cauza de ineficacitate a actului juridic. Insa intre cele doua sanctiuni civile exista si importante deosebiri:

o deosebire de ipoteze : pe cand nulitatea presupune cauze contemporane momentului incheierii actului, revocarea presupune cauze ulterioare incheierii actului juridic;

o deosebire de domeniu: daca nulitatea este aplicabila oricarui act juridic, revocarea se aplica , in principiu, actelor cu titlu gratuit( liberalitati);

Nulitatea si inopozabilitatea

Inopozabilitatea in sens restrans este sanctiunea civila care face ca un act juridic sau o situatie juridica creata prin acest act sa un produca efecte si sa un se impuna respectului tertelor persoane ca urmare a nerespectarii de catre partii a formelor de publicitate cerute de lege pentru ca actul sa fie opozabil tertilor.

Principalele deosebiri dintre nilitate si inopozabilitate sunt urmatoarele:

o deosebire de ipoteze: nulitatea presupune un act nevalabil, pe cand inopozabilitatea presupune un act valabil incheiat;

o deosebire de efecte: in caz de nulitate efectele privesc atat partile cat si tertii, iar in caz de inopozabilitate efectele se produc fata de parti, dar un fata de terti;

o deosebire de cauze : la nulitate cauzele sunt contemporane inchierii actului, pe cand inopozabilitatea presupune neindeplinirea unor formalitati ulterioare incheierii actului

o deosebire privind modalitatile de remediere: nulitatea relativa poate fi confirmata, pe cand inopozabilitatea    poate fi inlaturata prin ratificare.

Nulitatea si caducitatea

Caducitatea este aceea cauza de ineficacitate care consta in lipsirea de efecte a unui act juridic civil valabil incheiat , datorita intervenirii unei imprejurari ulterioare incheierii sale si care este independenta se vointa autorului.

Ca exemple de caducitate putem enumera: legatul cuprins intr-un testament valabil devine caduc, daca legatarul predecedeaza testatorului, daca bunul ce formeaza obiectul legatului cu titlu particular piere, neacceptarea ofertei de catre destinatarul acestei, determina caducitatea acestei oferte.

Intre nulitate si caducitate exista urmatoarele deosebiri:

o deosebire de ipoteze : nulitatea presupune un act nevalabil , pe cand caducitatea presupune un act valabil incheiat;

modul de producere a efectelor: daca nulitatea este retroactiva , caducitatea produce efecte numai pentru viitor

o deosebire privind data cauzelor: daca nulitatea presupune cauze contemporane incheierii actului , caducitatea presupune o cauza ulterioara incheierii sale , straina de vointa autorului actului.

Nulitatea si reductiunea

Reductiunea este sanctiune civila aplicabila in cazul actului juridic incheiat cu nesocotirea unor interdictii stabilite de lege pentru ocrotirea unor persoane sau pentru restabilirea echilibrului contraprestatiilor intr-un contract cu titlu oneros si comutativ.[7]

In consecinta , deosebim , pe de o parte , reductiunea liberalitatilor excesive , adica a legatelor si donatiilor facute de persoana care lasa mostenirea( de cujus) si incalca rezerva succesorala iar pe de alta parte, reductiunea unei prestatii pentru leziune[8], sau in anumite circumstante, pentru eroare indiferenta, precum si in cazurile in caare si-ar gasi aplicare teoria impreviziunii.

Principalele deosebiri intre nulitate si reductiune sunt:

o deosebire de ipoteze: nulitatea este aplicabila tuturor actelor juridice , pe cand reductiunea se aplica fie liberalitatilor excesive fie contractelor cu titlu oneros si comutative

nulitatea implica un act nevalabil incheiat, pe cand in cazul reductiunii liberalitatilor excesivesi al aplicarii teoriei impreviziunii, actele juridice au fost facute in mod valabil, dar ulterior intervine ineficacitatea totala sau partiala , datorita incalcarii rezervei succesorale sau datorita aparitiei unor imprejurari neavute in vedere de parti la momentul incheierii actului, care duc la ruperea echilibrului contractual;

cauza nulitatii consta in nerespectarea unor dispozitii legale referitoare la incheierea valabila a actului, iar reductiunea este determinata fie de incalcarea rezervei succesorale ( depasirea cotitatii disponibile),fie de existenta , de la data aceasta in chiar momentul incheierii actului, a unor disproportii vadite intre contraprestatii.

Reductiunea liberalitatilor excesive poate fi ceruta numai de mostenitorii rezervatarii, care sunt tertii in raport cu actul a carui reductiune o cer, reductiunea prestatiei pentru leziune o poate cere doar minorul cu capacitate restransa de execitiu care a incheiat acte de administrare fara autorizarea parintilor , pe cand nulitatea relativa poate fi invocata numai de cei ocrotiti care sunt parti in actul juridic anulabil, iar nulitatea absoluta poate fi invocata de orice persoana interesata.

Nulitatea si Inexistenta

In literatura de drept civil inexistenta a fost definita ca fiind sanctiunea care declara invaliditatea unui act juridic civil indeplinit cu neobservarea conditiilor esentiale prevazute de lege pentru existenta sa.[10]

Din aceasta definitie rezulta o prima si esentiala diferenta intre nulitate si inexistenta: in timp ce nulitatea vizeaza conditiile de validitate ale actului juridic , inexistenta priveste conditiile de existenta ale acestuia .

Alte deosebiri intre nulitate si inexistenta:

nulitatea presupune un act juridic imperfect incheiat care determina invalidarea sa , inexistenta presupune un act care un exista ca realitate juridica si are doar o existenta fizica materiala

actul lovit de nulitate va produce efectele specifice pana la declararea sa ca atare , actul inexistent este lipsit de orice efecte juridice chiar de la incheierea sa ;

actul juridic nul este susceptibil uneori de refacere, remediere, in timp ce actul inexistent un poate fi supus unor asemenea operatiuni;

efectele nulitatii constau in desfintarea actului declarat nul de organul jurisdictional, efectele inexistentei actului opereaza de drept