DREPT CONSTITUTIONAL

DREPT CONSTITUTIONAL

A. Scurt istoric

DCo - ca disciplina stiintifica si ca ramura de drept apare mult mai tarziu desi regulile constitutiei exista de multa vreme.

incepe sa se afirma odata cu aparitia statelor prin sec 18 si 19.

poarta denumirea si drept de stat;

incepe sa fie studiat la sfarsitul sec. 19 intai in Italia si Franta ca apoi sa se extinda si in Europa;

in Romania studierea se face incepand cu sec.20 la facultatile din Iasi(1910) si la facultatile din Bucuresti(1915);

1215 - Anglia - magna charta libertatum(marea cartea a libertatii) - prima scriere cu continut constitutional;

DCo ca disciplina stiintifica cuprinde o serie concepte, ipoteze, teorii, categorii si metode de cercetare caracteristice acestei ramuri;

DCo se ocupa cu studiul diferitelor regimuri democratice insa stiinta dreptului nu poate face abstractie de sistemele nedemocratice;

demos = popor; cratie = putere

DCo face parte din marea familie a dreptului public alaturi de dreptul civil, dreptul penal, dreptul administrativ, dreptul financiar, etc.

Delimitarea dreptului in diferite ramuri presupune utilizarea unor criterii: dintre acestea amintim

Obiectul reglementarii juridice;

Metoda reglementarii juridice;

Forta juridica;

Ioan MURARU - Dreptul Constitutional este acea ramura a dreptului formata din norme juridice ce reglementeaza relatii sociale, fundamentale ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii statale a puterii.

Intotdeauna o Norma Juridica reglementeaza relatii sociale

DCo reprezinta un ansamblu de norme si principii care reglementeaza organizarea relatiilor sociale fundamentale care apar in procesul social de instaurare, mentinerea si exercitarea puterii politice organizate la nivel statal care consacra principiile de baza ale organizarii si functionarii institutiilor administrative si jurisdictionale si de asemenea consfinteste drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale ale omului determinand raportul persoanei cu statul si societatea ca un intreg.

Atunci cind doua institutii intra in legatura reprezinta Raport Juridic

B.Raporturile juridice de DCo si particularitatile acestora;

Raporturile juridice reprezinta relatiile sociale reglementate de normele de drept, cel mai important element al unui raport juridic este Norma De Drept.

Raporturile juridice de DCo sunt acele relatii sociale care apar in procesul de instaurare, mentinere si exercitarea puterii statale dar si exercitarii si garantarii drepturilor si libertatilor si indatoririlor fundamentale.

Raporturile juridice de DCo se stabilesc intre autoritatile publice, autoritatile publice si persoanele juridice de drept public sau intre acestea si persoane fizice

Toate normele de DCo sunt cuprinse in constitutie dar si in alte legi.

. Raporturile de DCo au caracter fundamental;

Normele constitutionale pot fi ca aplicatie mijlocita sau nemijlocita;

Normele constitutionale stabilesc elementele de identitate ale unei tari;

Structura logico-formala a normei de drept constitutional poate fi diferita in sensul ca unele norme nu contin toate cele trei elemente constitutive ale schemei clasice: ipoteza, dispozitie, sanctiune,

astfel: ipoteza nu este formulata explicit sau nu este stabilita sanctiunea.

Normele de drept constitutional sunt in mare lor majoritate imperative, spre deosebire de celelalte norme care sunt in majoritate dispozitive (mai mult decat obligatorii).

C.Subiectele raporturilor de drept constitutional

Intr-un asemenea raport cel putin unul din subiecte trebuie sa fie o autoritate publica, sau o persoana juridica de drept public iar conduita acestora sa se refere la instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii la nivel statal sau in legatura cu drepturile si libertatile fundamentale.

Subiectele raporturilor de D Co importante:

Poporul - primul subiect : constitutia precizeaza ca suveranitatea nationala apartine poporului roman si o exercita prin organele reprezentative si prin referendum;

Statul - al doilea subiect : in dreptul intern statul este subiect in relatiile de cetatenie dar si in raporturile cu strainii sau apatrizii ( fara cetatenie);

3. Organele statului (autoritatile publice);

Partidele, aliantele politice, coalitiile - sunt socotite drept persoane juridice de drept public si multe din statele lumii recunosc ca acestea prin activitatea lor sunt subiecte ale raporturilor juridice de DCo.;

Birourile elctorale - la nivelde judet o adunare formata din :1 presedinte si 1,2 membri care strang voturile in vedererea desemnarii celor alesi:

Autoritatea electorala permanenta - autoritate ce asigura aplicarea unitara a legii intre doua perioade electorale;

Cetatenii - pot fi subiete atat ca persoane fizice(in cazul obtinerii cetateniei) fie grupati unei circumscriptii electorale.

Strainii si apatrizii - in calitate de persoane fizice intra in raporturi juridice cu statul roman atunci cand cer cetatenie, azil politic sau statutul de refugiat.

Izvoare ale Dreptului constitutional(locul de unde isi trage seva)

forme juridice in care se exprima in mod concret normele.

DCo are izvoare specifice, cele mai importante izvoare sunt urmatoarele;

Constitutia si legile de modificare a acesteia;

legea ca act juridic al Parlamentului;

regulamentele parlamentului;

ordonantele guvernului;

tratatele internationale

CONSTITUTIA -cel mai important izvor de DCo, cele mai importante norme, fiind cuprinse in legea fundamentala din 1991, revizuita in 2003;

Legile de modificare a constitutiei;

Legea(in general) ca act juridic al Parlamentului: legile devin izvoare de DCo daca in continutul lor au ceva ce tine de principiile constitutionale(ex. legea electorala);

Regulamentele Parlementului-ale camerei deputatilor, senatului, precum si al sedintelor comune ale acestora(regulamentele sunt retete pentru functionarea camerelor deputatilor si senatului).

Ordonantele guvernului (parlamentul face legi - putere legislativa, guvernul putere executiva).

Tratatele internationale - sunt izvoare de drept international public, insa daca prin acel tratat international se face vorbire despre dispozitii constitutionale si acestea pot deveni izvoare de DCo(procedura de ratificare a pactului, tratatului - devine lege).

Sunt considerate in alte state izvoare de DCo urmatoarele:

Cutuma(obiceiul) - dreptul cutumiar;

Decretele prezidentiale;

Hotararile de guvern;

Deciziile Curtii Constitutionale;

Notiunea de CONSTITUTIE

intr-o prima apreciere putem considera constitusia ca un asezamant politic si juridic fundamental pentru stat;

- d.p.d.v. etimologic cuvantul constitutie provine de la cuvantul latin constitutiocare insemna asezare cu temei sau starea unui lucru.

mai tarziu in dreptul imperial roman, termenul avea si sensul de lege;

constitutiile apar mai tarziu spre sfarsitul sec. al XVIII-lea si inceputul sec. al XIX-lea cu toate ca legi constitutionale au existat mai de mult.

apar odata cu fiintarea noilor tipuri de state nationale;

la baza elaborarii tuturor constitutiilor moderne stau doua acte importante, acestea sunt:

- declaratia de independenta a S.U.A. 1776;

- declaratia drepturilor omului si cetateanului din Franta 1789;

constitutiile sunt legi fundamentale, motiv pentru care sunt izvoare ale DCo.

DEFINITII:

1. Constitutia:

- reglementeaza relatii sociale, esentiale sau fundamentale care conditioneaza existenta si functionarea societatii ca sistem;

- in primul rand se refera la relatii privind puterea politica organizata statal;

- se stabileste cum este organizat statul;

- care sunt autoritatile publice cum functioneaza;

- care sunt relatiile institutiilor cu cetatenii;

- se determina forma statului;

- proclama principii generale ale ordinii politice si juridice, simboluri nationale dar si drepturi, libertati si indatoriri fundamentale;

2.Constitutia:

- este o lege a unui stat investita cu forta juridica suprema si care reglementeaza relatiile sociale esentiale, care privesc instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii in societate;

- consfinteste cele mai importante principii ale vietii sociale, politice;

- consacra dreprurile, libertatile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor.

Aparitia Constitutiilor

- sunt rezultatul unui proces indelungat determinat de factori interni dar si internationali ai unei tari;

- d.p.d.v. cronologic primele constitutii au fost cele cutumiare(nescrise).

- constitutii scrise apar incepand cu 1787 - Constitutia S.U.A.;

- prima constitutie europeana - Polonia mai 1791 si urmata de cea a Frantei - noiembrie 1791, urmeaza constitutia Suediei - 1809, Norvegiei 1814, Belgia 1831, Romania 1866, Elvetia 1874;

- sunt state care au obtinut constitutii si in secolul XX dar sunt si state care au iesit in evidenta printr-o continuitate constanta remarcabila in sensul ca : constitutii adoptate acum 200 de ani continua sa supravietuiasca (SUA, Franta).

Constitutii cutumiare(nescrise) si scrise

Constitutii cutumiare

- constittutia cutumiara este rezultatul unor practici, uzante, traditii, obiceiuri, precedente, etc. cu privire la transmiterea puterii, la organizarea si exercitarea ei, dar si la relatiile dintre puter si cetateni;

- aceste uzante, practici, traditii.obiceiuri s-au decantat printr-o utilizare repetata in timp indelungat prin transmiterea de la o generatie la alta, devenind astfel cutume(obiceiuri), binenteles ca acest proces presupune consimtamantul tacit al guvernantilor si al poporului.

- putine tari mai au constritutii cutumiare (ex.Anglia, Noua Zeelanda, canada, Australia).

- un loc aparte ocupa Israelul care are ca lege fundamentala TORRA, in aceeasi categorie intra statele arabe, Libia, Oman, Arabia Saudita, acestea invocand coranul ca lege suprema si fundamentala.

In toate aceste state exista totusi legi constitutionale care fac vorbire despre institutiile statului sau drepturile si libertatile cetatenilor.

Constitutii scrise

- au avantajul claritatii si preciziei ;

- reprezinta o garantie in plus pentru realizarea principiului separatiei puterilor in stat, in scopul ingradirii puterii arbitrare , absolutiste dar si garantarii unor drepturi si libertati cetatenesti.

- consfintesc suprematia normelor inscrise in cuprinsul lor fata de toate celelalte norme.

- majoritatea statelor au constitutii scrise, exista totusi state in care "convietuiesc cutuma si precedentul alaturi de constitutii scrise";

In cazul supravietuirii celor doua tipuri de constitutie cutuma poate fi interpretativa ori supletiva.

Cutuma interpretativa este atunci cand o dispozitie constitutionala este ambigua iar cutuma rezolva aceasta incertitudine.

Cutuma supletiva are rolul sa completeze unele scapari ale textului constitutional.

Cutuma nu poate niciodata sa modifice sau sa abroge o dispozitie constitutionala scrisa. O norma constitutionala nu-si va pierde din valoare juridica chiar daca nu se aplica o lunga perioada de timp.

CONSTITUTIA IN SENS MATERIAL

SI CONSTITUTIE IN SENS FORMAL SAU ORGANIC

In cursurile de specialitate sunt mai multe opinii cum ca constitutiile se pot defini si dupa criteriul material sau organic. Astfel definim Constitutia in sens material - are in vedere continutul constitutiei adica normele care se refera la stat, la forma acestuia, la organele puterii, la drepturile cetatenilor, etc.

In acelasi timp in constitutie pot exista norme care nu au legatura directa cu obiectul de DCo, dar vointa poporului le ridica la acest rang. Aceste forme au denumirea in literatura de specialitate "Constitutii formale sau organice" (ex: constitutia romaneasca 1923 continea un articol cu scopul de a satisface nevoile de lemn de foc ale populatiei).

ADOPTAREA CONSTITUTIEI

- este proprie numai constitutiilor scrise;

- adoptarea presupune stabilirea subiectelor care au initiativa dar si a celor competente sa o elaboreze precum si procedura corespunzatoare.

- constitutiile apar ca rezultat a unor presiuni sociale exercitate asupra puterii in urma unor transformari sociale, economice sau politice;

- de asemenea pot aparea constitutii noi din initiativa vechii puteri care cauta sa-si consolideze sau legitimeze putere.

Moduri de adoptare a constitutiei - au existat mai multe moduri de elaborare si adoptare a constitutiei, functie de acestea avem:

constitutia acordata(concedata);

statutul;

pactul;

constitutia conventie;

constitutia parlamentara   

Constitutia acordata - in care atat initiativa cat si competenta de elaborare apartine unei singure persoane(ex. monarhul), constitutia este actul unui singur titular acesta neactionand din marinimie ci constrans de evenimente , el incercand sa-si consolideze sau sa-si legitimeze puterea.

Constitutia statut - este o varianta a constitutiei acordata. Initierea apartine sefului statului, elaborarea si adoptarea tot acestuia. Totusi supune spre ratificare constitutia prin plebiscite( referendum)

Profesorul Muraru considera ca plebiscitul este un referendum alterat, suveranitatea poporului nu este activa ci pasiva, el nu decide ci accepta.

Pactul dupa revolutiile din 1848, constitutiile acordate de monarhi au fost abandonatesi inlocuite cu veritabile pacte fundamentale. In constitutiile ,,pact" puterea vine de la popor si este acordata in limite bine definite regelui si nu invers, avem practice un contract intre rege si popor, poporul fiind reprezentat de parlament.

Constitutia conventie este rezultatul unui mod de adaptare democratic. Ea reprezinta in fel intelegerea intre cetateni, o conventie prin care acestia aleg o adunare constituanta , functioneaza pe o perioada determinata necesara elaborarii constitutiei, dupa care se dizolva.

Constitutia parlamentara acest tip de constitutie este elaborate si adoptat de parlament, acesta are atat competente cat si initiativa. Constitutia este adoptata in acelasi mod ca si celelalte legi, doar ca este nevoie de o majoritate mai mare.