DREPT EUROPEAN - TEST GRILA

DREPT EUROPEAN - TEST GRILA

1.Care a fost menirea Comitetului European de Cooperare Economica ?   

- de a realiza un studiu privind necesitatile europene de import din zona dolarului

2. Ce a propus Robert Schuman la 9 mai 1950 ?
- crearea unei "inalte autoritati" supranationale, care sa dirijeze productia si desfacerea otelului si carbunelui in Europa.

3. Ce a stat la baza propunerii lui Robert Schuman din data de 9 mai 1950 ?
- planul elaborat de Jean Monnet

4. Cand s-a semnat Tratatul C.E.C.O. si care au fost statele fondatoare ?
- 18 aprilie 1951 la Paris,
- Franta, Germania, Italia, Belgia, Olanda si Luxemburg

5. Ce viza Tratatul C.E.C.O. ?
- plasarea productiei franco-germane de carbune si otel sub o Inalta autoritate comuna, intr-un organism deschis participarii celorlalte tari ale Europei

6. Care au fost principiile fundamentale ale Tratatului C.E.C.O.?
- Luarea deciziilor de catre organe compuse din reprezentantii Guvernelor
- Statele nu vor fi obligate prin decizii contra voinei lor (aplicarea regulii unanimitatii
- Deciziile vor obliga numai statele care le accepta

7. Care este fundamentul economic al C.E.C.O.?
*Se afla in art. 4 al Tratatului in care sunt recunoscute ca incompatibile cu piata comuna a carbunelui si otelului si ca vor fi abolite si interzise:

- a) taxele la import si la export ori taxele avand efect echivalent si restrictiile cantitative privind circulatia produselor
- b) masurile si practicile discriminatorii intre producatori, intre cumparatori si intre consumatori, in privinta preturilor, conditiilor de livrare ori a tarifelor si conditiilor de transport, precum si a masurilor care impiedica libera alegere de catre cumparator a furnizorului
- c) subsidiile si ajutoarele acordate de state ori taxele speciale impuse de state in orice forma ar fi ele
d) practicile restrictive care tind spre impartirea si exploatarea pietei

8. Ce viza Tratatul instituind Comunitatea Europeana de Aparare?
-Crearea unei armate europene care sa asigure apararea comuna a statelor membre. Conducerea sa era incredinaata unui minister al apararii, controlat de o Adunare parlamentara europeana

-formarea unei armate europene, prin integrarea fortelor terestre si aeriene ale tarilor membre.

9. Ce a decis Conferinta la nivel inalt de la Messina?

- ca viitorul cooperarii europene sa se bazeze pe integrarea economica si, in special, pe realizarea unei piete comune intre statele membre

10. Cand s-a semnat Tratatul instituind C.E.. si Tratatul instituind C.E.E.A.?

- In 1957, la Roma

11. Care au fost principalele institutii politice ale C.E.C.O.?

- Inalta Autoritate,
- Adunarea responsabila cu controlul politic,
- Consiliu al Ministrilor, constituit din reprezentanti ai statelor membre,
- Curtea de Justitie

12. Ce a realizat Tratatul de fuziune din 1967?

- unificarea executivelor celor 3 comunitati (cele 3 Consilii de Ministri ale CEE si CEEA) si Inalta Autoritate (CECO) inlocuindu-le cu un Consiliu de Ministri si o Comisie.

13. Cand au avut loc pentru prima data alegeri pentru Parlamentul European si pe ce baza?
- Iunie 1979.
- Actul privind alegerea reprezentantilor Adunarii prin sufragiu universal direct.

14. Care sunt prevederile majore al Actului Unic European?

- Adaugarea la competentele Comunitatii Europene a sase noi domenii de strategie
- Extinderea competentelor Parlamentului European
- Introducerea in Consiliu a votului prin majoritate calificata (VMC)
- Acordarea unui statut oficial Consiliului European
- Declaratia ca piata interna a CE urma sa fie completa pana la 31 decembrie 1992.

15. Care au fost obiectivele T.U.E.?
1. trecerea de la piata unica la o uniune economica si monetara,
2. afirmarea identitatii pe scena internationala
3. intarirea protectiei drepturilor si intereselor resortisantilor statelor
4. dezvoltarea unei cooperari mai stranse in domeniul justitiei si afacerilor interne (JAI), 5. mentinerea integrala a acquis-ului comunitar si dezvoltarea lui.

16. Care sunt cei trei piloni ai U.E. si in ce consta fiecare?
R =Primul Piloneste alcatuit din 3 comunitati europeneCECO,CEE si Euratom
=AL doilea Pilon il constituie politica externa si de securitate comuna(PESC)
=Al Treilea Pilon il constituie justitia si afecerile interne(JAI)-transformat in ,,cooperare politieneasca si judiciara in materie penala,,


17. Care au fost prevederile majore ale T.U.E.?

R=infiintarea Uniunii Europene(U.E)intr-o structura cu 3 piloni:
1-Comunitatea Europeana(CE)
2-Politica Externa si de securitate Comuna(PESC)
3-Cooperarea in Justitie si afaceri Interne(JAI)

~~~~Adaugare claus ptr 17:

-crearea unui program si a conditiilor pentru Uniunea Economica si Monetara, inclusive pentru o moneda unica;
- creearea cetateniei Uniunii Europene
- extinderea competentei CE la : educatie, cultura,,,
- acordul a 11 state membre ( fara UK) privind capitolul social
- extinderea in continuare a puterilor PE
- creearea fondului de coeziune
- Atribuirea competentei Curtii Europene de ZJustitie de a aplica amenzi statelor member
- Includerea subsidiaritatii in textul Tratatului
- Introducerea unei Politici Externe si de Securitate Comune cu prevedere limitata pentru votul cu majoritate
- introducerea competentelor legate de Justitie si Afaceri Interne si abordarea unor aspect precum politica de azil si de supraveghere

18. Care au fost obiectivele U.E. reformulate prin Tratatul de la Amsterdam?

- promovarea unui progress economic si social echilibrat si durabil si al unui nivel ridicat al ocuparii fortei de munca.prin stabilirea unei uniuni economice si monetare cuprinzand in viitor, o moneda unica.
- afirmarea identitatii sale pe scena international, in special prin implementarea PESC, inclusive prin definirea progresiva a unei politici de aparare comuna
- intarirea protectiei drepturilor si intereselor cetatenilor statelor member si insttuirea unei cetatenii europene
- mentinerea si dezvoltarea Uniunii ca zona a libertatii, securitatii si justitiei, in care libertatea de miscare a persoanelor sa fie asigurata impreuna cu masuri adecvate in domeniile controlului granitelor externe, azilului, emigrarii, precum si in material preveniriii criminalitatii
- mentinerea integrala a acquisului comunitar si dezvoltarea lui pentru a examina in ce masura ar fi necesara o revizuire a politicilor si formelor de cooperare instituite de tratat

19. In ce consta "conceputul flexibilitatii"?
R=in sensul acceptarii unei ,,cooperari mai stranse,, a unui grup de state hotarate sa atinga un nivel mai ridicat de integrare fara ca progresul in aceasta directie sa mai fie conditionat de asteptarea celorlalte state membre

20. Care au fost prevederile majore ale Tratatului de la Nisa?

R-anumite intruniri la nivel inalt,inclusiv ale Presedintelui comisiei si ale Inaltului Reprezentant pentru Politica externa si de Securitate Comuna
=anumite aspecte ale elaborarii acordurilor internationale
=actiuni vizand sprijinirea masurilor anti-discriminare adoptate de statele membre
=anumite actiuni pentru a le permite cetatenilor sa se bucure de libertatea de miscare
=majoritatea masurilor referitoare la vize,azil si imigratie
=acordarea de sprijin financiar de urgenta statelor membre
=majorotatea masurilor de politica industriala

Ce curente (orientari) s-au conturat in privinta constructiei comunitare?

- functionalismul sectorial
- interguvernamentalismul
- neofunctionalismul
- federalismul interguvernamental

CAP.II. Uniunea Europeana si Consiliul Europei

22. Cand, unde si prin ce s-a infiinat Consiliul Europei?
-5 mai 1949,prin Tratatul de la Londra

23. Ce fel de organizaie este Consiliul Europei?
-internationala,interguvernamentala si interparlamentara

24. Care este scopul Consiliului Europei?
- apararea si promovarea idealurilor si principiilor comune,pt.favorizarea progresului economic si social
-de a realiza o mai mare unitate intre membrii sai pt.salvgardarea si realizarea idealurilor si principiilor

25. Prin ce se realizeaza scopul Consiliului Europei?
-prin organele Consiliului,prin discutarea chestiunilor de interes comun si prin incheierea de acorduri si adoptarea unor actiuni comune in diverse domenii

26. Care sunt organele Consiliului Europei si care sunt competenele acestora?
-Comitetul Ministrilor care este competent sa actioneze in numele Consiliului Europei
-Adunarea Consultativa(sau parlamentara) care este competenta sa delibereze sau sa faca recomandari in numele CE

27. Care sunt principalele domenii de activitate ale Consiliului Europei?
-Drepturile omului
-Media si democratia
-Cooperare juridica
-Democratie locala si regionala
-Coeziune sociala,protectia mediului
-Protectia sanatatii,sport,tineret
-Educatie,cultura si patrimoniu

28. Ce s-a realizat prin Carta Europeana a Autonomiei Locale?
-protectia legala a autonomiei locale(principiul autonomiei locale)

29. Ce consacra si ce stabileste Convenia Europeana a Drepturilor Omului?
-apararea,promovarea si asigurarea constanta a dr.si libertatilor fundamentale ale omului

30. Care este procedura la Curtea Europeana a Drepturilor Omului?
-de examinare a cauzei in conditii de contradictorialitate si procedura de rezolvare pe cale amiabila

31. Care este compunerea si competena Curii Europene a Drepturilor Omului?
-un nr.de judecatori egal cu cel al inaltelor parti contractante
- comitete(3 judecat.),camere ( 7 judecat.) si Marea Camera(17 judecat.)
-curtea judeca toate problemele privind interpretarea si aplicarea Conventiei si a Protocoalelor,care ii sunt supuse in conditiile art.33,34,47

CAP.III. Competentele U.E.

32.Care sunt competenele Uniunii Europene?
- exclusive;
- partajate cu statele membre;
- competene complementare,abolite si implicite

33.Care sunt obiectivele Uniunii Europene?

-Obiectivele comune
-Obiectivele economice si sociale
-Obiectivele privind drepturile omului si cele cetaenesti
Obiectivele externe

34.Care sunt mijloacele de realizare a obiectivelor Uniunii Europene?

-prin definirea principiilor si orientarilor generale ale P.E.S.C.;
- prin stabilirea strategiilor comune;
- prin adoptarea aciunilor comune;
- prin adoptarea poziiilor comune;
- prin consolidarea cooperarii sistematice dintre statele membre privind orientarea politicii acestora.

35.Ce este competena de control a U.E.?
-?

36.Ce este competenta de actiune?

In domeniile cercetarii, dezvoltarii tehnologice si spatiului, Uniunea dispune de competenta
pentru a desfasura actiuni si, in special, pentru definirea si punerea in aplicare a programelor, fara ca
exercitarea acestei competente sa poata avea ca efect impiedicarea statelor membre de a-si exercita
propria competenta.
..
Uniunea este competenta sa desfasoare actiuni de sprijinire, de coordonare sau completare a actiunii
statelor membre. Prin finalitatea lor europeana, aceste actiuni au urmatoarele domenii:
(a) protectia si imbunatatirea sanatatii umane;
(b) industria;
(c) cultura;
(d) turismul;
(e) educatia, formarea profesionala, tineretul si sportul;
C 115/52 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 9.5.2008
(f) protectia civila;
(g) cooperarea administrativa.

37. Care este competenta internationala a U.E.?

-competente implicite: cand Comunitatea Europeana detine competente explicite intr-un domeniu anume (de exemplu, transporturi), ea are competente si in ce priveste relatiile internationale in acelasi domeniu (de exemplu, negocierea acordurilor internationale);


38.Sistemul comunitar de atribuire a competentelor

Exista trei tipuri de competente, ce depind de modul de atribuire
-competente explicite
-competente implicite
-competente subsidiare

39.Competente explicite de atribuire

-competente explicite: acestea sunt clar definite in Tratate..?

40.Competentele subsidiare

-competente subsidiare: cand Comunitatea nu detine competente explicite sau implicite pentru a indeplini un obiectiv privind piata unica, definit in Tratat, Articolul 308 permite Consiliului sa adopte masurile pe care le considera necesare, prin vot unanim.

41.Competentele implicite

-Enumerarea neexhaustiva a competenelor de catre tratatele institutive a dus la recunoasterea prin jurisprudenta Curtii Europene de Justitie si a altor competente, care au fost considerate a fi competente implicite, ele rezultand din obiectivele Uniunii Europene.

42.Competentele rezervate statelor

-Statele membre pot legifera pe calea delegarii de competena(atunci cand sunt abilitate deUniune) sau pentru punerea in aplicare a actelor Uniunii

43.Competentele exclusive
- uniunea vamala;
- stabilirea normelor privind concurena necesare funcionarii pieei interne;
- politica monetara a statelor din zona euro;
- politica europeana comuna privind pescuitul si conservarea resurselor biologice ale marii;
- politica comerciala comuna;
- incheierea de acorduri internaionale, atunci cand este prevazuta de un act legislativ al Uniunii
-Uniunea este competenta sa defineasca si sa puna in aplicare o politica externa si de securitate comune, inclusiv sa defineasca o politica de aparare comuna.
- inseamna ca doar Uniunea poate sa legifereze si sa adopte acte juridice cu forta obligatorie

44.Principiul subsidiaritatii

-Uniunea intervine numai in cazul si in masura in care obiectivele actiunii preconizate nu pot sa fie realizate intr-un mod satisfacator de catre statele membre dar pot fi realizate mai bine la nivel comunitar din cauza dimensiunilor sau efectelor actiunii preconizate

185. Principiul subsidiaritatii:

A. este un principiu fundamental al dreptului comunitar;

B. presupune actiunea Comunitatii in limitele competentelor si obiectivelor conferite de tratate,

Comunitatea intervenind in masura in care obiectivele actiunii nu pot fi realizate satisfacator la

nivelul statelor membre;

C. nu limiteaza interventia comunitara

D. este consacrat expres in protocolul asupra aplicarii principiului subsidiaritatii anexat la Tratatul

de la Amsterdam

a. A+B+D

b. B+C

c. A+C

d. B

45.Principiul proportionalitatii

-Actiunea intreprinsa de Uniune in realizarea competentelor sale nu poate sa depaseasca ceea ce este necesar in vederea atingerii obiectivelor Tratatelor institutive

46.Principiul fidelitatii si cooperarii loiale

Nici Tratatele originare ºi nici Tratatele de la Maastricht ºi Amsterdam nu consacra explicit principiul colaborarii loiale intre instituþii, insa Curtea de Justiþie a Comunitaþilor Europene a interpretat articolul 5 CEE in sensul ca acesta creeaza o obligaþie de cooperare loiala intre statele membre ºi instituþiile comunitare. Astfel, articolul 5 CEE, preluat ºi in Tratatele de la Maastricht ºi Amsterdam, stipuleaza ca : Statele membre vor lua toate masurile necesare pentru a asigura indeplinirea obligaþiilor stabilite prin Tratat sau rezultate din acþiuni ale instituþiilor comunitare. Ele vor facilita indeplinirea sarcinilor Comunitaþii ºi se vor abþine de la orice acþiune ce ar putea impiedica atingerea obiectivelor Tratatului . Principiul cooperarii loiale impune instituþiilor nu doar sa-ºi respecte reciproc competenþele, ci ºi sa puna la punct proceduri menite sa asigure buna desfaºurare a procesului decizional.

CAP.IV. Libertatile fundamentale, concurenta si ajutorul de stat

47.Care sunt cele patru libertati fundamentale ale U.E.?
- libera circulaie a marfurilor;

- libera circulaie a serviciilor;

-libera circulaie a persoanelor

- libera circulaie a capitalului.

48.Ce presupune realizarea pieei unice ca obiectiv al Tratatului de la Roma?
- mai mare liberalizare a schimburilor de bunuri si servicii.

49.Pe ce obiective principale au fost grupate masurile legislative stabilite prin Carta Alba a Comisiei Europene din 1985 privind piaa unica?
- eliminarea frontierelor politice;
- eliminarea frontierelor tehnice;
- eliminarea frontierelor datorate de sistemele de taxe.

50.In ce consta masurile de standardizare?

Pentru produsele din Uniune au fost stabilite modele de standarde de calitate. Au fost reglementate condiiile introducerii pe piaa si utilizarii produselor, obligaiile producatorului, reprezentantului autorizat sau importatorului, procedura de evaluare a conformitaii produselor, marcajul de conformitate al produsului. Standardele au ca scop protecia muncii, protecia sanataii consumatorilor, protecia mediului, reducerea costurilor prin standardizare

51.Cum este definita libera circulaie a serviciilor?
- dreptul de a oferi servicii pe teritoriul oricarui Stat Membru, plecand de la un sediu principal sau secundar aflat pe teritoriul Uniunii Europene.

176. Libera circulatie a serviciilor este definita ca:

a. posibilitatea oricarui prestator de servicii de a efectua servicii ce intra in obiectul sau de

activitate

b. posibilitatea de a presta servicii catre institutiile Uniunii Europene de catre orice agent

economic avand sediul principal, filiala, sucursala pe teritoriul Uniunii Europene

c. dreptul de a oferi servicii pe teritoriul oricarui stat membru, plecand de la un sediu

principal sau secundar aflat pe teritoriul Uniunii Europene

d. Nici o definitie nu este corecta.

52.Care sunt criteriile de identificare a serviciilor?
1. Prestatorul serviciilor trebuie sa fie stabilit pe teritoriul unui Stat Membru, altul decat cel al beneficiarului prestaiei, iar prestarea serviciului sa se faca cu trecerea unei frontiere interioare a Uniunii.
2. Prestatorul sa fi fost stabilit in spaiul Pieei unice a UE.
3. Prestaia sa fie remunerata.

53.Care sunt felurile de libera circulaie a serviciilor?
- activa, atunci cand furnizorul se deplaseaza pe teritoriul statului beneficiarului, si
- pasiva, cand beneficiarul se deplaseaza in statul membru unde este stability prestatorul.

54.Cum se asigura libera circulaie a serviciilor de tip activ?
- Interdicia discriminarii fondata pe naionalitatea sau rezidena prestatorului.
- Interdicia masurilor naionale restrictive aplicate in mod nediscriminatoriu


55.In ce condiii sunt admise restricii naionale la libera circulaie a serviciilor?
1. domeniul vizat sa nu fi fost armonizat;
2. masura sa urmareasca un interes general;
3. masura sa nu fie discriminatorie;
4. masura sa fie in mod obiectiv necesara;
5. masura sa fie proporionala cu scopul urmarit;
6. masura sa respecte principiul recunoasterii reciproce.

56.Ce se intampla cu beneficiarul in cazul liberei circulaii a serviciilor de tip pasiv?
- beneficiarul care se deplaseaza la prestator, renunand astfel la protecia dreptului sau naional, trebuie sa aiba acces la toate serviciile, fara sa fie supus unor restricii pe criteriul naionalitaii sau rezidenei.

57.Ce desemneaza conceptul de libera circulaie a capitalurilor?
- operaiunile financiare care vizeaza in mod esenial plasarea si investirea sumelor in cauza si nu plata pentru o anumita prestaie.

58.In ce consta libera circulaie a persoanelor?

-eliminarea discriminarilor dintre cetatenii oricarui Stat Membru si cetatenii celorlalte State Membre care stau si muncesc pe teritoriul sau
59.Care a fost scopul Conveniei Schengen?
- eliminarea controalelor la frontierele interne pentru toate persoanele in paralel cu intarirea controalelor la frontierele externe.

60.Ce drepturi implica libera circulaie a lucratorilor?
-de a accepta ofertele reale de incadrare in munca;

-de a circula liber in acest scop pe teritoriul statelor membre;
-de sedere intr-un stat membru pentru a desfasura o activitate salarizata in conformitate cu actele cu putere de lege si actele administrative care reglementeaza incadrarea in munca a lucratorilor statului respectiv;

61.Prin ce se asigura libera circulaie a lucratorilor?

-cooperarea intre serviciile . naionale de ocupare a forei de munca;
-eliminarea obstacolelor . reprezentate de procedurile si practicile administrative precum si din perioadele de acces decurgand din dreptul intern sau din acordurile anterioare dintre statele membre;
-eliminarea perioadelor, restriciilor si . condiiilor diferite in alegerea unui loc de munca, dintre lucratorii celorlalte state membre si lucratorii statului respectiv;
-stabilirea de mecanisme . proprii pentru corelarea si echilibrarii cererii si ofertei de locuri de munca pentru a evita ameninarea grava a nivelului de trai si deocupare a forei de munca intre diferite regiuni si ramuri industriale.

62.Ce masuri comunitare s-au adoptat in domeniul securitaii sociale?
- cumulul tuturor . perioadelor lucrate in diferite state membre in vederea dobandirii si pastrarea dreptului la prestaii (pensii, somaj, altele), precum si calcularea acestora;
- plata prestaiilor pentru persoanele rezidente pe teritoriile . statelor membre.

63. Ce acte normative cu putere de lege ori administratvie si practici administrative vizand libera circulaie a lucratorilor nu pot fi aplicate?

-nu pot fi aplicate actele normative, cu putere de lege ori administrative si nici practicile administrative care:
- restrang sau supun unor condiii diferite de cele cerute propriilor cetaeni cererea si oferta de locuri de munca,
- accesul la ocuparea unui loc de munca;
- desi se aplica indiferent de cetaenie scopul sau efectul lor exclusiv sau principal, este de a impiedica accesul resortisanilor altui stat membru la locurile de munca diferite;
- restricioneaza incadrarea in munca a strainilor, ca numar sau ca procentaj, in funcie de intreprindere, de ramura de activitate, sau de regiune ori la nivel naional.

64.Cand lucratorii sunt asimilati celor nationali la acordarea de beneficii intreprinderilor?
- Atunci cand acordarea unor beneficii intreprinderilor, de orice natura ar fi ele, este condiionata de incadrarea unui procentaj minim de lucratori naionali, lucratorii provenii din celelalte state membre sunt considerai lucratori naionali.

65.Ce drepturi de asistena au lucratorii care cauta un loc de munca?
- beneficiaza de aceeasi asistena ca si cea acordata propriilor cetaeni.

66.Cand lucratorul european poate fi supus unei examinari in vederea angajarii?
- Atunci cand un lucrator este destinatarul ofertei este nominalizat (personal), angajatorul poate sa il supuna unei examinari profesionale.

67.Ce drepturi au lucratorii privind accesul la formare in scoli profesionale si cursuri de recalificare?
- au drept egal de acces la formare in scoli profesionale si centre de recalificare.

68.Care este sanciunea pentru condiiile discriminatorii vizand lucratorii din alte state membre U.E.?
- sunt nule de drept clauzele conveniilor colective sau individuale privind accesul, incadrarea, remunerarea sau alte condiii de munca in masura in care prevad sau permit condiii discriminatorii faa de lucratorii resortisani ai celorlalte state membre.

69.Ce condiii sunt in privina drepturilor sindicale ale lucratorilor?
- beneficiaza de egalitate de tratament privind afilierea si exercitarea drepturilor sindicale, inclusiv de vot

70.Ce drepturi au lucratorii privind locuinele?
Egalitatea de tratament include si drepturile si avantajelor privind locuinele, respectiv:
- dreptul de proprietate asupra locuinei de care are nevoie;
- sa se inscrie pe lista cererilor de locuine, in regiunea in care astfel de liste sunt inute.

71.Ce drepturi au lucratorii privind ramanerea pe teritoriul unui stat membru?
- dreptul lucratorilor de a ramane pe teritoriul unui stat membru dupa ce au ocupat un loc de munca.

72.Ce este profesia reglementata?
- o activitate sau un ansamblu de activitai profesionale al caror acces, exercitare sau una dintre modalitaile de exercitare este condiionata, direct sau indirect, in temeiul unor acte cu putere de lege si acte administrative, de posesia anumitor calificari profesionale;

-utilizarea unui titlu profesional limitata prin acte cu putere de lege si acte administrative la titularii unei anumite calificari profesionale constituie in special o modalitate de exercitare.
-Atunci cand prima teza nu se aplica, o profesie menionata la alineatul (2) este considerata profesie reglementata;

73.Ce reglementari sunt privind nivelul minim, de calificare?
Directiva nr.2005/36/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoasterea calificarilor profesionale. Potrivit acestei reglementari, statele membre isi menin dreptul de a stabili nivelul minim de calificare necesar pentru a garanta calitatea serviciilor prestate pe teritoriul lor fara sa poata insa sa impuna unui resortisant al unui stat membru sa obina calificari pe care le stabilesc in general numai in raport cu diplomele eliberate in cadrul sistemului naional de invaamant in cazul in care persoana a obinut deja toate sau o parte din aceste calificari intr-un alt stat membru. Orice stat membru gazda este obligat sa ia in considerare calificarile obinute in alt stat membru si sa verifice daca acestea corespund celor pe care le solicita.

74.Cand un stat poate impune o masura compensatorie?
Atunci cand nu au fost armonizate condiiile minime de formare profesionala pentru accesul la profesiile reglementate de sistemul general, statul gazda poate sa impuna o masura compensatorie

75.Ce este o calificare profesionala?
- calificarile atestate printr-un titlu decalificare, un atestat de competena si/sau experiena profesionala;

76.Ce este un titlu de calificare?
- diplomele, certificatele si alte titluri oficiale de calificare eliberate de autoritate a unui stat membru desemnata in temeiul actelor cu puterede lege si al actelor administrative ale respectivului stat membru si care certifica formarea profesionala in special in Comunitate. In cazul in care prima teza nu se aplica, un titlu menionat la alineatul (3) este considerat titlu de calificare;

77.Ce este experiena profesionala?
- e x e r c i t a r e a efectiva si legala a respectivei profesii intr-un stat membru;

78.Ce ceste stagiul de adaptare?
- exercitarea unei profesii reglementate in statul membru gazda, sub responsabilitatea unui profesionist calificat si insoita eventual de o formare profesionala suplimentara. Stagiul face obiectul unei evaluari. Condiiile stagiului si condiiile de evaluare a acestuia, precum si statutul de stagiar migrant sunt stabilite de autoritatea competenta din
statul membru gazda.

79.Ce este diploma de invaamant superior?

orice diploma, certificate sau alt titlu de calificare oficiala sau ansamblu de astfel de diplome, certificate sau titluri:
- care au fost eliberate de o autoritate competenta dintr-un stat membru, desemnata in conformitate cu actele cu putere de lege sau acte administrative ale statului membru;
- din care rezulta ca titularul a urmat cu succes un ciclu de studii postliceale cu o durata minima de trei ani sau cu o durata echivalenta la fara frecvena, in cadrul unei universitai sau altei instituii de invaamant superior sau altei instituii cu un nivel similar si, daca este cazul, ca el a urmat cu success oformare profesionala ceruta pe langa un ciclu de studii postliceale;
- care arata ca titularul are calificarea profesionala ceruta care ii permite accesul la profesie reglementata in statul membru respectiv sau exercitarea respectivei profesii, daca educaia si formarea atestate de diploma, certificatul sau titlul de calificare oficiala au fost obinute in special in Comunitate sau daca titlularul are o experiena profesionala atestata de statul membru care recunoaste o diploma, un certificat sau alt titlu eliberat de oara tera.

80.Ce este libertatea de stabilire?
Libertatea de stabilire priveste atat persoanele fizice cat si societaile constituite in conformitate cu legislaia unui stat membru si avand sediul social, administraia centrala sau locul principal de desfasurare a activitaii in cadrul Comunitaii, acestea fiind assimilate cu persoanele fizice. In termenul de societai sunt incluse si societaile cooperative si alte persoane juridice de drept public sau privat, cu excepia celor fara scop lucrativ.

CAP.V. Uniunea Economica si Monetara

81.Ce obiectiv avea Planul Pierre Werner si ce urmarea?

Planul Pierre Werner coninea principalele elemente ale Uniunii Monetare Europene si avea ca obiectiv pe termen lung o totala convertibilitate a monedelor si o completa libertate de circulaie a capitalurilor, plan ce urma a fi realizat in 3 etape in decurs de 10 ani Urmarea convergena politicilor economice, convertibilitatea totala si ireversibila a monedelor, stabilirea unei paritai fixe intre acestea, eliminarea marjelor de fluctuaie ale acestora, completa liberalizare a circulaiei de capital, instituirea unei linii directoare pentru adoptarea bugetelor naionale.

82.Pe ce se baza Sistemul Monetar European?
- pe principiul paritailor fixe dar ajustabile intre monedele naionale.

83.Ce a propus Raportul Delors?
- un proces in trei etape de realizare a UEM vizand coordonarea stransa a politicilor economice naionale, reguli stricte privind marimea si finanarea deficitelor bugetare si constituirea unei instituii comunitare independente care sa defineasca si sa aplice politica monetara comunitara.

84.Care sunt criteriile de convergena pentru introducerea monedei euro?
- un criteriu constituional constand in independena faa de orice alta putere din stat a bancii centrale a fiecarui stat membru, acesta neputand fi influenata in deciziile pe care le ia;
- un set de criterii economice dupa cum urmeaza:
- rata inflaiei monedei naionale sa nu depaseasca cu mai mult de 1,5 puncte procentuale (1,5%) performanele
celor mai bune trei state membre din anul trecut;
- deficitul public anual sa nu depaseasca 3% din PIB (cu anumite excepii temporare);
- datoria publica bruta anuala sa se incadreze in plafonul de maximum 60% din PIB (cu anumite excepii temporare);
- participarea la SME fara o devalorizare voluntara a monedei naionale timp de cel puin 2 ani consecutivi si o
limitare a ratei nominale pe termen lung a dobanzilor la maximum 2% mai mult decat cea practicata in anul anterior
de cele mai bune 3 state.

85.Care sunt avantajele monedei euro?
- stabilitatea schimburilor determinata de moneda unica comuna, constand in dispariia fluctuaiilor de schimb care puteau bloca comerul intereuropean. Va duce si la o crestere a schimburilor economice ca urmare a scaderii cheltuielilor prin necesitatea de cumparare a monedei straine si eliminarea fluxurilor speculative de capital dintre arile partenere;
- eliminarea riscului valutar, prin utilizarea monedei unice statele nemafiind silite sa ridice dobanzile pentru a-si pastra moneda naionala;
- economii privind moneda de rezerva, statele membre nemaifiind nevoite sa ina rezervele internaionale in acel spaiu;
- stimularea integrarii politicilor economice ca urmare a unei politici valutare comune.

86.Care sunt dezavantajele monedei euro?
- pierderea autonomiei politicilor monetare si valutare ale statelor membre, care duc si la absorbirea bancilor centrale naionale de catre o banca supranaionala. Aceasta constituie insa si un avantaj deoarece guvernele statelor membre nu pot spori masa monetara in circulaie, sporire care ar determina inflaie si "topirea" economiilor si rezervelor naionalilor acelui stat;
- posibila crestere a somajului in statele cu o economie ce nu poate ine pasul cu economiile mai performante din comunitate si de aici o migrare necontractuala cu consecine imprevizibile, in plan social si economic, a forei de munca;
- reducerea veniturilor instituiilor financiar-bancare provenind din schimbul de moneda. Acest cost este insa
contrabalansat de reducerea costului de schimb.

CAP.VI. Uniunea vamala

87.Ce forme poate imbraca inelegerea vamala si cooperarea economica?

- uniunile vamale si zonele de liber schimb.

88.Ce sunt zonele de liber schimb?

- consta in eliminarea totala a drepturilor de vama si a restriciilor asupra schimburilor intre statele participante

89.Ce sunt uniunile vamale?

-vizeaza o integrare economica fara restricii in interiorul granielor ei, fara frontiere vamale si cu un tarif vamal comun aplicabil frontierelor externe.

90.Ce rol are Comisia Europeana in politica vamala?

- Comisia Europeana, prin Direcia privind fiscalitatea si uniunea vamala, este competenta in ce priveste iniiativele de dezvoltare si perfecionare a politicii vamale, face propunerile in domeniul legislaiei vamale si asigura cooperarea dintre administraiile Statelor Membre. Adopta legislaia secundara numita si "dispoziii
de aplicare", dupa aprobarea de catre Statele Membre in cadrul Comitetului Codului Vamilor pentru legislaia vamala sau in cadrul altui comitet atunci cand este vorba de o alta legislaie.

91.Care sunt instrumentele politicii vamale?

- tariful vamal comun si nomenclatura comunitara.

92.Ce sarcini are Europol (Conventia privind infiintarea Oficiului European de politie - EUROPOL)?

Articolul 3 Atributii/Sarcini
1. In cadrul obiectivului conform art. 2 alin. (1), Europol va avea urmatoarele atributii principale:
(1) Facilitarea schimbului de informatii intre statele membre;
(2) Obtinerea, centralizarea si analizarea datelor si informatiilor;
(3) Notificarea imediata a autoritatilor competente ale statelor membre, prin intermediul unitatilor nationale mentionate la art. 4, asupra informatiilor de interes, precum si asupra conexiunilor stabilite intre diferite infractiuni;
(4) Acordarea de sprijin in investigatiile desfasurate in statele membre prin furnizarea de informatii relevante unitatilor nationale;
(5) Mentinerea unui sistem computerizat al informatiilor culese cuprinzand datele prevazute la art. 8, 10 si 11.
2. Pentru imbunatatirea cooperarii si eficientei autoritatilor competente din statele membre, prin intermediul unitatilor nationale, in scopul indeplinirii obiectivului prevazut in art. 2 alin. (1), Europol va avea si urmatoarele responsabilitatile suplimentare:
(1) dezvoltarea cunostintelor specializate in domeniul procedurilor de investigatie ale autoritatilor competente din statele membre si oferirea de consultanta in ceea ce priveste desfasurarea anumitor investigatii;
(2) furnizarea de informatii strategice pentru a sprijini si a promova utilizarea eficienta a resurselor disponibile la nivel national in cadrul activitatilor operative;
(3) elaborarea de rapoarte privind situatia generala.
3. In contextul obiectivului care ii revine in conformitate cu art. 2 alin (1), Europol poate sprijini, de asemenea, statele membre, in conformitate cu resursele bugetare si de personal si in cadrul limitelor stabilite de Consiliul de Conducere, prin consultanta si activitate de cercetare in urmatoarele domenii:
(1) Instruirea membrilor autoritatilor competente;
(2) Organizarea si echiparea autoritatilor respective;
(3) Metode de prevenire a criminalitatii;
(4) Metode tehnice si de criminalistica specifice politiei si proceduri de investigatie.

93.Ce sarcini au unitatile nationale de legatura cu Europol (Conventia privind infiintarea Europol)?

Articolul 4 Unitatile nationale
1. Fiecare stat membru va infiinta sau va desemna o unitate nationala pentru indeplinirea sarcinilor enumerate in prezentul articol.
2. Unitatea nationala constituie singurul organism de legatura dintre Europol si autoritatile nationale competente. Relatiile dintre unitatea nationala si autoritatile competente se supun legislatiei nationale in vigoare si, in special, cerintelor constitutionale relevante.
3. Statele membre vor lua masurile necesare pentru a se asigura ca unitatile nationale sunt capabile sa-si indeplineasca sarcinile care le revin si ca, in special, au acces la date nationale relevante.
4. Unitatilor nationale le vor reveni urmatoarele sarcini:
(1) sa furnizeze Oficiului Europol, din proprie initiativa, datele si informatiile necesare indeplinirii sarcinilor care le revin;
(2) sa raspunda solicitarilor Europol in ceea ce priveste datele si informatiile si serviciile de consultanta;
(3) sa actualizeze datele si informatiile;
(4) sa evalueze datele si informatiile in conformitate cu legislatia in vigoare referitoare la autoritatile competente si sa transmita acestora materialele respective;
(5) sa emita solicitari de consultanta, de date si informatii si de analiza catre Europol;
(6) sa furnizeze Oficiului Europol date care sa fie stocate in sistemul computerizat;
(7) sa asigure respectarea legislatiei nationale la fiecare schimb de informatii dintre acestea si Europol.
5. Fara a aduce atingere exercitarii responsabilitatilor care revin statelor membre, in conformitate cu art. K.2 alin.(2) din Tratatul privind Uniunea Europeana, o unitate nationala nu va fi obligata intr-un anumit caz sa furnizeze datele si informatiile prevazute la alin. (4) pct. 1, 2 si 6, precum si in art. 7 si 10, daca acest lucru ar insemna:
(1) lezarea intereselor nationale esentiale de securitate; sau
(2) punerea in pericol a reusitei unei anchete in curs de desfasurare sau a sigurantei unor persoane;
(3) furnizarea de informatii referitoare la organizatii sau activitati ale serviciilor de informatii, in ceea ce priveste securitatea statului.
6. Cheltuielile efectuate de catre unitatile nationale in procesul de comunicare cu Europol vor fi suportate de catre statele membre si, cu exceptia cheltuielilor de conectare, nu vor fi imputate Oficiului Europol.
7. Sefii unitatilor nationale se vor intalni de cate ori este nevoie pentru a acorda consultanta Oficiului Europol.

94.Care domenii sunt excluse de la aplicarea Conveniei din 27 septembrie 1968 privind competena judiciara si executarea hotararilor judecatoresti in materie civila si comerciala (art.1)?
(a) starea si capacitatea persoanelor fizice, regimurile matrimoniale, testamente si succesiuni;
(b) falimente, concordate sau proceduri similare;
(c) securitate sociala;
(d) arbitraj.

95.In ce materii poate fi acionat in judecata un parat domiciliat intrun stat contractant pe teritoriul altui stat contractant (art.5 din Convenia din 27 septembrie 1968) ?

1. in materie contractuala, in fata instantelor de la locul in care obligatia care formeaza obiectul cererii a fost sau urmeaza a fi executata;
2. in materia obligatiei de intretinere, in fata instantelor de la locul unde creditorul obligatiei de intretinere este domiciliat sau isi are resedinta obisnuita sau, in cazul unei cereri accesorii unei actiuni referitoare la starea persoanelor, inaintea instantei competente conform legii forului competent sa instrumenteze cauza, cu exceptia cazului in care competenta se intemeiaza exclusiv pe nationalitatea uneia dintre parti;
3. in materie delictuala si cvasidelictuala, in fata instantelor de la locul unde s-a produs sau risca sa se produca fapta prejudiciabila;
4. in cazul unei actiuni civile in despagubiri sau in restituire nascuta in temeiul savarsirii unei infractiuni, in fata instantei sesizate cu privire la actiunea publica, in masura in care, conform legislatiei interne, instanta in cauza este competenta numai in materia actiunii civile;
5. in privinta unei contestatii privind exploatarea unei sucursale, agentii sau a unei alte unitati, in fata instantelor de la locul unde se afla sucursala, agentia sau unitatea in cauza;
6. in calitatea sa de fondator, trustee sau de beneficiar al unui trust constituit fie in aplicarea legislatiei, fie in scris sau printr-o conventie verbala, confirmata in scris, in fata instantelor din statul membru pe teritoriul caruia trustul in cauza isi are sediul;
7. in privinta unui litigiu referitor la plata unei remuneratii pretinse pentru salvarea sau asistenta de care a beneficiat o incarcatura sau o marfa, in fata instantei pe a carei raza teritoriala respectiva incarcatura sau marfa:

96.Care sunt competenele exclusive in materie civila si comerciala (art.16 Convenia din 27 septembrie 1968)?
Articolul 16
(1) Un consumator poate introduce o actiune impotriva celeilalte parti la contract fie inaintea instantelor din statul membru pe teritoriul caruia partea in cauza isi are domiciliul, fie inaintea instantelor din locul unde consumatorul isi are domiciliul.

(2) Actiunea poate fi introdusa impotriva consumatorului de catre cealalta parte la contract numai inaintea instantelor din statul membru pe teritoriul caruia consumatorul isi are domiciliul.

97.Cum sunt recunoscute hotararile judecatoresti pronuntate intrun stat contractant in alt stat contractant (art.26 Conventia din 27 septembrie 1968)?
(1) In cazul in care cereri avand acelasi obiect si aceeasi cauza sunt introduse intre aceleasi parti inaintea unor instante din state membre diferite, instanta sesizata ulterior suspenda din oficiu actiunea pana in momentul in care se stabileste competenta primei instante sesizate.
(2) Daca se stabileste competenta primei instante sesizate, instanta sesizata ulterior isi declina competenta in favoarea acesteia.

98.Cum sunt puse in executare hotararile judecatoresti in alt stat contractant (art.31 din Convenia din 27 septembrie 1968)?
Articolul 31
Masurile provizorii si de conservare prevazute de legislatia unui stat membru pot fi solicitate instantelor statului in cauza chiar daca, in temeiul prezentului regulament, o instanta dintr-un alt stat membru este competenta sa judece cauza pe fond.

99.Ce este mandatul european de arestare, care este domeniul de aplicare si cum se executa (Decizia cadru a Consiliului nr.2002/584/JAI - art.1-2)?

(1) Mandatul european de arestare este o decizie judiciara emisa de un stat membru in vederea arestarii i a predarii de catre un alt stat membru a unei persoane cautate, pentru efectuarea urmaririi penale sau in scopul executarii unei pedepse sau a unei masuri de siguran a privative de libertate.
Domeniul de aplicare a mandatului european de arestare
(1) Un mandat european de arestare poate fi emis pentru fapte pedepsite de legea statului membru emitent cu o pedeapsa sau o masura de siguran a privative de libertate a caror durata maxima este de cel pu in douasprezece luni sau, atunci cand s-a dispus o condamnare la o pedeapsa sau s-a pronun at o masura de siguran a, pentru condamnari pronun ate cu o durata de cel pu in patru luni.
(2) Urmatoarele infrac iuni, in cazul in care sunt pedepsite in statul membru emitent cu o pedeapsa sau o masura de siguran a privative de libertate a caror durata maxima este de cel pu in trei ani, astfel cum sunt definite acestea de dreptul statului membru emitent, duc la predarea pe baza unui mandat european de arestare, in condi iile prezentei decizii-cadru i fara verificarea dublei incriminari a faptei:
- apartenen a la o organiza ie criminala;
- terorismul;
- traficul de persoane;
- exploatarea sexuala a copiilor i pornografia infantila
- traficul ilicit de stupefiante i substan e psihotrope;
- traficul ilicit de arme, muni ie i materiale explozive;
- corup ia;
- frauda, inclusiv frauda care aduce atingere intereselor financiare ale Comunita ilor Europene, in sensul Conven iei privind protejarea intereselor financiare ale Comunita ilor Europene din 26 iulie 1995;
- spalarea produselor infrac iunii;
- falsificarea, inclusiv falsificarea monedei euro;
- criminalitatea informatica;
- infrac iunile impotriva mediului, inclusiv traficul ilicit de specii animale pe cale de dispari ie i traficul ilicit de specii i soiuri de plante pe cale de dispari ie;
- facilitarea intrarii i a ederii ilegale;
- omuciderea voluntara, loviturile i vatamarile corporale grave;
- traficul ilicit de organe i esuturi umane;
- rapirea, sechestrarea i luarea de ostateci;
- rasismul i xenofobia;
- jafurile organizate sau armate;
- traficul ilicit de bunuri culturale, inclusiv antichita ile i operele de arta;
- in elaciunea;
- racketul i extorcarea de fonduri;
- contrafacerea i pirateria produselor;
- falsificarea de documente administrative i traficul de falsuri;
- falsificarea mijloacelor de plata;
- traficul ilicit de substan e hormonale i de al i factori de cre tere;
- traficul ilicit de materiale nucleare i radioactive;
- traficul de vehicule furate;
- violul;
- incendierea cu inten ie;
- infrac iunile de competen a Cur ii Penale Interna ionale;
- sechestrarea ilegala de aeronave i nave;
- sabotajul.
(3) Consiliul poate decide in orice moment, hotarand in unanimitate i dupa consultarea Parlamentului European, in condi iile prevazute la articolul 39 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeana, sa adauge alte categorii de infrac iuni la lista inclusa la alineatul (2) din prezentul articol. Consiliul examineaza, pornind de la raportul prezentat de Comisie, in temeiul articolului 34 alineatul (3), daca aceasta lista trebuie extinsa sau modificata.
(4) Pentru alte infrac iuni decat cele prevazute la alineatul (2), predarea poate fi subordonata condi iei ca faptele pentru care a fost emis mandatul european de arestare sa constituie o infrac iune, in conformitate cu dreptul statului membru de executare, oricare ar fi elementele constitutive sau calificarea acesteia.
100.Motive de neexecutare a mandatului european de arestare (Decizia cadru a Consiliului nr.2002/584/JAI art.3, vezi si 30 - T.U.E.)?

1. atunci cand infrac iunea care se afla la baza mandatului de arestare este acoperita de amnistie in statul membru executare, atunci cand acesta ar avea competen a sa urmareasca aceasta infrac iune in temeiul dreptului sau penal;
2. atunci cand din informa iile aflate la dispozi ia autorita ii judiciare de executare rezulta ca persoana cautata a fost judecata definitiv intr-un stat membru pentru acelea i fapte, cu condi ia ca, in caz de condamnare, sanc iunea sa fi fost executata sau sa fie in acel moment in curs de executare, sau sa nu mai poata fi executata, in conformitate cu dreptul statului membru de condamnare;
3. atunci cand persoana care face obiectul mandatului european de arestare nu poate, datorita varstei sale, sa raspunda penal pentru faptele aflate la originea acestui mandat, in temeiul dreptului statului membru de executare.

CAP.VII. Politicile Uniunii Europene

Cum este cetaenia europeana?

Cetatenia europeana este o creatie unica a unei organizatii unice. Este vorba de prima cetatenie interdependenta de alte nationalitati. Cetatenia comunitara isi are fundamentul in nationalitatile statelor membre pe care nu le inlocuieste ci se suprapune acestora, si le completeaza.

-Nu inlocuieste cetatenia nationala
-Este complementara cetateniei nationale.

Prin ce tratat este introdusa cetaenia europeana? Tratatul Consiliului Europei

Prin ce tratat sunt acordate dreptul de a alege si de a fi ales? Tratatul de la Maastricht

4. Care sunt proteciile conferite de cetaenia europeana?

Trei erau prevazute in Tratatul de la Maastricht:
- protectia acordata de catre autoritatile diplomatice si consulare ale statelor membre,
- dreptul de petitionare si
- dreptul de a se adresa mediatorului.

5. Cum poate fi petiia?

-poate fi o cerere individuala

-o plingere
-o sesizare
-apel adresat Parlamentului

6. Prin ce tratat a fost introdus dreptul de a se adresa mediatorului?

Tratatului de la Maastricht

7. Cand incepe mediatorul studiul problemei?

-in momentul primirii plingerii.

8. Caror instituii transmite mediatorul raportul?

prezinta un raport Parlamentului European la sfarsitul fiecarei sesiuni anuale.
-institutiilor sau organismelor Comunitatii, in cauza (cu exceptia Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene si a Tribunalului de Prima Instanta).

9. Ce presupune dreptul de a comunica cu instituiile si organelle comunitare?

orice cetatean al Uniunii poate scrie oricarui organ sau institutii vizate de prezentul articol sau de articolul 7 'intr-una din cele 2 limbi oficiale ale Comunitatii' si sa primeasca un raspuns 'redactat in aceeasi limba'.
10. Care sunt instrumentele juridice ale politicii externe si de

securitate a U.E.?

11. Ce include politica externa si de securitate comuna?

definirea progresiva a unei politici de aparare comuna, care ar putea conduce la o aparare
comuna, daca Consiliul European decide in acest sens

Articolul III-294
1. In cadrul principiilor si obiectivelor actiunii sale externe, Uniunea defineste si pune in aplicare o politica externa si de securitate comuna care include toate domeniile politicii externe si de securitate

12. Ce includ politicile comune ale. Uniunii in asigurarea spaiului de liberate, securitate si justiie?

politicile privind controlul frontierelor, azilul si imigratia;
- cooperarea judiciara in materie civila;
- cooperarea judiciara in materie penala, si
- cooperarea politieneasca

13. Pe ce principiu sunt reglementate politicile Uniunii in domeniul controlului, frontierelor, azilului si imigraiei?

"reglementate pe principiul solidaritatii si distribuirii echitabile a responsabilitatilor statelor membre, inclusiv pe plan financiar".

14. Ce respecta Uniunea din perspectiva unui spaiu de libertate, de securitate si de justiie?

respectarea drepturilor fundamentale, in care se tine seama de diversitatea traditiilor si a sistemelor judiciare ale statelor membre".

15. Care sunt garaniile oferite de Uniunea Europeana plecand de la principiile care guverneaza spaiul de liberatate, securitate si justiie?

-Uniunea garanteaza neefectuarea controalelor asupra persoanelor la frontierele interne;

-dezvolta o politica comuna in domeniul azilului, imigrarii si controlului la frontierele externe, intemeiata pe: solidaritatea intre statele membre, care este echitabila fata de resortisantii tarilor terte.

16. Pe baza carui principiu Uniunea faciliteaza accesul la justiie?

"Uniunea faciliteaza accesul la justitie, in special pe baza principiului recunoasterii reciproce a hotararilor judecatoresti si extrajudecatoresti in materie civila."

17. Ce faze a cunoscut procesul de unificare a politicilor economice si monetare?

a.Sarpele monetar european

b. Sistemul monetar european (SME) si

c. Uniunea Economica si Monetara (UEM).

18. De cine este definita si pusa in aplicare politica monetara?

sistemul European al Bancilor Centrale(una din misiunile ei) sau

Prin planul Delors² din 1989 s-a realizat o definire a politicii monetare europene

a intrat in functiune insa, practic, prin aplicarea efectiva de la 01.01.1993 a Tratatului de la Maastricht⁵

19. Care este obiectul sistemului European al Bancilor Centrale?

Obiectivul principal al SEBC a fost mentinerea stabilitatii preturilor si sprijinirea politicilor economice generale din comunitate, prin actiuni conforme principiilor economiei de piata.

20. In ce tratat sunt prevazute obiectivele si principiile directoare ale politicii economice si monetare?

Tratatul Constituional

21. Ce includ obiectivele si principiile directoare ale politicii enomice si monetare prevazute de Tratatul Constitutional?

Actiunea statelor membre si a Uniunii implica, in conditiile prevazute in Constitutie:
- adoptarea unei politici economice bazate pe stransa coordonare a politicilor economice ale statelor membre, pe piata interna
- definirea de obiective comune si realizate prin
- respectarea principiului unei economii de piata deschisa, in care
- concurenta este libera (art. III - 69).
Totodata, actiunea statelor membre si a Uniunii mai implica, in conditiile si conform procedurilor prevazute in Constitutie:
- moneda unica - Euro,
- definirea si realizarea unei politici monetare si a unei politici de schimb unice, cu obiectiv principal
- mentinerea stabilitatii preturilor si sustinerea politicilor economice generale in cadrul Uniunii.
Politica Economica si Monetara, ca actiune a statelor membre si a Uniunii implica, totodata, respectarea principiilor directoare, stabilite expres si limitativ in art. 111-69 pct. 3 din Constitutia Uniunii Europene:
- preturi stabile,
- finante publice si conditii monetare sanatoase si
- balanta de plati stabila

22. Ce necesita pietele comune ale Uniunii Europene?

Pietele comune necesita politici comerciale comune, principiu consacrat si in Tratatul C.E. de la Roma (1957).

23. Ce a constituit obiectivul central al politicii comerciale comune?

infiintarea unei uniuni vamale si a unui tarif vamal comun (TEC

24. Care a fost scopul Politicii Comerciale Comune?

Scopul Politicii Comerciale Comune a fost de a institui o Uniune Vamala in spatiul comunitar, in locul unei simple zone de liber schimb.

25. Cand a fost atins scopul Politicii Comerciale Comune?

A fost atins la 1 iulie 1968

26. Care sunt fazele in care se realizeaza procesul decizional al Uniunii Europene asupra comerului?

stabilirea obiectivelor negocierilor

- purtarea negocierilor

- adoptarea rezultatelor, adica a deciziei finale privind acordurile comerciale

27. Cui aparine competena de a stabili obiectivele negocierilor in procesul decizional al U.E. asupra Comerului?

Consiliului de Ministri la propunerea Comisiei;

28. Cui aparine competena de a purta negocierile in procesul decizional al Uniunii Europene asupra comerului?

Comisiei in numele UE

29. Cui aparine competena de a adopta rezultatele finale in procesul decizional al Uniunii Europene asupra comerului?

Consiliului de Ministri.

30. Prin ce se stabilesc masurile necesare pentru punerea in aplicare a politicii comerciale comune?

Masurile necesare pentru punerea in aplicare a politicii comerciale comune" (III-217 pct. 2) se vor stabili prin legile sau legile-cadru europene.

Care a fost scopul declarat de Politica Agricola Comuna (PAC)?

Scopul declarat al P.A.C. a fost mentinerea unui sector economic institutional si social, distinct, multifunctional si orientat catre fermele de familie, cu reglementari stufoase pentru intreaga uniune.

32. Care sunt obiectivele Politicii Agricole Comune?

1. cresterea productivitii in agricultura ,

2. asigurarea unui nivel de viata echitabil populatiei agricole, in special prin ridicarea

venitului individual al celor ce lucreaz in agricultura ;

3. stabilizarea pietelor;

4. garantarea securitii in aprovizionare;

33. Cand a fost atinsc scopul politicii comerciale comune de a institui o Uniune Vamala in spaiul comunitar?

a fost atins la 1 iulie 1968, in locul unei simple zone de liber schimb

34. Care au fost obiectivele majore mai profunde ale Uniunii Europene in ceea ce priveste politica comerciala comuna?

.1) eliminarea totala a taxelor aferente, a restrictiilor cantitative si normative,

2) aplicarea unui tarif extern comun (T.E.C.)

3) existenta unei libertati totale in circulatia marfurilor, pe teritoriul Uniunii, oricare ar fi provenienta lor.

35. Cand au fost atinse obiectivele majore mai profunde ale Uniunii Europene privind politica comerciala comuna?

au fost atinse incepand cu 1 ianuarie 1993

36. Care sunt elementele cheie ale politicii comerciale comune?

Elaborarea deciziei in UE

competentele institutionale

37. Cum este evideniata importana consacrata Politicii Comerciale Comune?

Masurile necesare pentru punerea in aplicare a politicii comerciale comune" (III-217 pct. 2) se vor stabili prin legile sau legile-cadru europene.
Aceasta dispozitie constitutionala consacra importanta PCC si atribuie, deci, competenta reglementarii masurilor de aplicare a politicii comerciale comune numai legilor europene sau legilor-cadru europene, excluzand regulamentul sau decizia europeana, ca acte comunitare secundare.

38. Cui aparine competena negocierilor cu unul sau mai multe State sau organizaii internaionale in ceea ce priveste politica comerciala comuna?

Competenta negocierii acordurilor cu "unul sau mai multe state sau organizatii internationale" este data numai Comisiei (III-217 pct. 3), cu consultarea Comitetului special.

39. Cu cine supravegheaza comisia, ca acordurile negociate (privind politica comerciala comuna) sa fie compatibile cu politicile si normele interne ale U.E.?

Competenta negocierii acordurilor cu "unul sau mai multe state sau organizatii internationale" este data numai Comisiei (III-217 pct. 3), cu consultarea Comitetului special.

40. Ce presupune principiul "preferina pentru produsele comunitare"?

trebuie sa fie favorizat consumul produselor originare din Europa in raport cu cele din alte tari, iar patrunderea acestor produse pe piata comunitara sa fie descurajata prin taxe prohibitive;

41. Ce presupune principiul "o organizare comuna a pieei"?

inlocuieste sistemele nationale, cu un pret unic in interiorul Uniunii, fixat pentru fiecare produs;

42. Ce presupune principiul "circulaia libera a produselor"?

fiind constituit un spatiu unic comun fara taxe vamale, impozite si subventii, dar cu reglementari administrative, sanitare si veterinare armonizate progresiv;

43. Care a fost scopul adoptarii sistemului garantarii preurilor?

- favoriza pe o anumita perioada dezvoltarea unor produse anume,

- garanta veniturile producatorilor si a

- mentine costul vietii in limite rezonabile.

44. Ce presupune sistemul garantarii preurilor?

stabilirea unui pret orientativ, un pret de prag care se aplica importurilor la intrarea in Uniune si un pret de interventie, corespunzator unui minim garantat, cu care organismele competente cumpara produsele excedentare ca sa le stocheze sau sa le distruga.

45. Ce constituie Politica Agricola Comuna?

P.A.C. constituie un mecanism economic si politic

46. Care sunt obiectivele majore ale Politicii Agricole Comune fixat prin Tratatul C.E. ?

- ameliorarea productivitatii,

- asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru producatori si prin mentinerea si securitatea veniturilor fermierilor,

- stabilizarea cursului si a pietelor,

- garantarea securitatii aprovizionarii si

- preturi rezonabile fata de cumparatori.

CAP.VIII. Cooperarea poliieneasca si judiciara in materie penala

101.Prin ce se realizeaza obiectivul U.E. de a oferi cetatenilor un nivel ridicat de protectie intr-un spatiu de libertate, securitate si justitie (art.29 T.U.E.)?

Acest obiectiv se realizeaza prin prevenirea criminalita ii, organizate sau de alt tip, i prin combaterea acestui fenomen, in special a terorismului, a traficului de fiin e umane i a infrac iunilor impotriva copiilor, a traficului de droguri, a traficului de arme, a corup iei i fraudei, prin:
- o mai stransa cooperare intre for ele de poli ie, autorita ile vamale i alte autorita i competente din statele membre, atat direct, cat i prin intermediul Oficiului European de Poli ie (Europol), in conformitate cu articolele 30 i 32;
- la o cooperare mai stransa intre autorita ile judiciare i alte autorita i competente ale statelor membre, inclusiv prin intermediul Unita ii Europene de Cooperare Judiciara (Eurojust), in conformitate cu articolele 31 i 32;
- uniformizarea, atat cat este necesar, a reglementarilor de drept penal ale statelor membre, in conformitate cu articolul 31 litera (e).
102.La ce se refera actiunea comuna in domeniul cooperarii politienesti (art.30 T.U.E.)?

(a) cooperarea operativa intre autorita ile competente, inclusiv intre serviciile de poli ie, serviciile vamale i alte servicii specializate de aplicare a legii, din statele membre, in domeniul prevenirii, depistarii i cercetarii infrac iunilor;
(b) colectarea, stocarea, prelucrarea, analizarea i schimbul de informa ii relevante, inclusiv de informa ii de inute de serviciile de aplicare a legii privind semnalari ale unor tranzac ii financiare suspecte, in special prin intermediul Europol, sub rezerva unor dispozi ii adecvate privind protec ia datelor cu caracter personal;
(c) cooperarea și inițiativele conjugate in domeniul formarii, al schimbului de ofițeri de legatura, al detașarilor, al utilizarii echipamentelor și cercetarii criminalistice;
(d) evaluarea comuna a tehnicilor speciale de investigare privind depistarea unor forme grave de criminalitate organizata.

103.Ce rol are Europol (art.30 T.U.E.)?

(a) permite Europol sa faciliteze și sa sprijine pregatirea și sa incurajeze coordonarea și punerea in aplicare a unor acțiuni specifice de cercetare conduse de autoritațile competente ale statelor membre, inclusiv acțiunile operative ale unor echipe comune, cuprinzand reprezentanți ai Europol cu titlu de sprijin;
(b) stabilește masuri care sa permita Europol sa solicite autoritaților competente din statele membre sa conduca și sa coordoneze cercetarile in cauze anume, precum și sa dezvolte competențe specializate care pot fi puse la dispoziția statelor membre, pentru a le sprijini in cercetarile referitoare la criminalitatea organizata;
(c) favorizeaza stabilirea de contacte intre acei magistrați și investigatori specializați in combaterea criminalitații organizate care colaboreaza strans cu Europol;
(d) realizeaza o rețea de cercetare, de documentare și de statistici privind criminalitatea transfrontaliera.
104.Ce poate solicita Europol autoritatilor competente din statele membre (art.30 T.U.E.)?

-sa conduca și sa coordoneze cercetarile in cauze anume

-sa dezvolte competențe specializate care pot fi puse la dispoziția statelor membre, pentru a le sprijini in cercetarile referitoare la criminalitatea organizata.
105.Ce vizeaza actiunea comuna in domeniul cooperarii judiciare in materie penala (art.31 T.U.E.)
(1) Acțiunea comuna in domeniul cooperarii judiciare in materie penala vizeaza, printre altele:
(a) facilitarea și accelerarea cooperarii intre ministerele competente și autoritațile judiciare competente sau echivalentele acestora din statele membre in materie de procedura și executare a deciziilor, inclusiv, daca este cazul, prin intermediul Eurojust;
(b) facilitarea extradarii intre statele membre;
(c) asigurarea compatibilitații normelor aplicabile in statele membre, in masura necesara imbunatațirii acestei cooperari;
(d) prevenirea conflictelor de competențe intre statele membre;
(e) adoptarea progresiva a masurilor de instituire a unor norme minimale referitoare la elementele constitutive ale infracțiunilor și la sancțiunile aplicabile in domeniul crimei organizate, al terorismului și al traficului de droguri.

106.Ce rol joaca Eurojust (art.31 T.U.E.)
(2) Consiliul incurajeaza cooperarea prin intermediul Eurojust astfel:
(a) permite Eurojust sa contribuie la o buna coordonare intre autoritațile naționale de urmarire penala din statele membre;
(b) incurajeaza participarea Eurojust la cercetarile privind criminalitatea transfrontaliera grava, in special in cazul criminalitații organizate, ținand seama in special de analizele efectuate de Europol;
(c) faciliteaza o stransa cooperare intre Eurojust și Rețeaua judiciara europeana in special pentru a facilita executarea comisiilor rogatorii și punerea in aplicare a cererilor de extradare.

CAP.IX. Cooperare judiciara in materie civila.

107.Ce urmaresc masurile de cooperare judiciara in materie civila cu incidenta transfrontaliera (art.65 T.C.E.)

(a) sa imbunatațeasca și sa simplifice:
- sistemul de comunicare și notificare transfrontaliera a actelor judecatorești și fara caracter judecatoresc;
- cooperarea in materie de obținere a probelor;
- recunoașterea și executarea hotararilor in materie civila și comerciala, inclusiv a hotararilor fara caracter judecatoresc;
(b) favorizarea compatibilitații normelor aplicabile in statele membre in materie de conflicte de legi și de competența;
(c) eliminarea obstacolelor din calea bunei desfașurari a procedurilor civile, la nevoie prin inlesnirea compatibilitații normelor de procedura civila aplicabile in statele membre.

108.Cum se notifica si se transmit (comunica) intre statele member actele judiciare si extrajudiciare in materie civila si comerciala (Regulamentul C.E. nr.1348/2000 al Consiliului din 29 mai 2000)

Actele judiciare sunt transmise direct si in termenul cel mai scurt intre autoritatile desemnate in conformitate cu articolul 2.
-se poate face prin orice mijloace corespunzatoare, cu conditia ca actul primit sa aiba un continut conform si fidel cu cel al actului inaintat si ca toate informatiile continute de acesta sa poata fi citite cu usurinta.

notificarea sau comunicarea actului, fie in conformitate cu legislatia din statul membru de destinatie, fie in conformitate cu forma particulara ceruta de autoritatea de origine se poate face prin orice mijloace corespunzatoare

109.Cum sunt actionate in judecata persoanele care au nationalitatea statului membru (art.2 din Regulamentul Consiliului nr.44/2001 din 22.12.2000)
Articolul 2
(1) Sub rezerva dispozitiilor prezentului regulament, persoanele domiciliate pe teritoriul unui stat membru sunt actionate in justitie, indiferent de nationalitatea lor, in fata instantelor statului membru in cauza.

110.Cum sunt actionate in judecata persoanele care nu au nationalitatea statului membru (art.2 din Regulamentul C.E. nr.44/2001 din 22.12.2000)
(2) Persoanele care nu au nationalitatea statului membru pe teritoriul caruia au domiciliul sunt supuse normelor de competenta aplicabile cetatenilor statului in cauza.

111.In ce condiii o persoana care are domiciliul pe teritoriul unui stat membru poate fi acionata in judecata in alt stat membru (art.5 din Regulamentul C.E. nr.44/2001)

1. (a) in materie contractuala, in fata instantelor de la locul in care obligatia care formeaza obiectul cererii a fost sau urmeaza a fi executata;
(b) in sensul aplicarii prezentei dispozitii și in absenta vreunei conventii contrare, locul de executare a obligatiei in cauza este:
- in cazul vanzarii de marfuri, locul dintr-un stat membru unde, in temeiul contractului, au fost sau ar fi trebuit sa fie livrate
marfurile;
- in cazul prestarii de servicii, locul dintr-un stat membru unde, in temeiul contractului, au fost sau ar fi trebuit sa fie prestate
serviciile.
(c) in cazul in care nu se aplica litera (b), se aplica litera (a);
2. in materia obligatiei de intretinere, in fata instantelor de la locul unde creditorul obligatiei de intretinere este domiciliat sau isi are resedinta obisnuita sau, in cazul unei cereri accesorii unei actiuni referitoare la starea persoanelor, inaintea instantei competente conform legii forului competent sa instrumenteze cauza, cu exceptia cazului in care competenta se intemeiaza exclusiv pe nationalitatea uneia dintre parti;
3. in materie delictuala si cvasidelictuala, in fata instantelor de la locul unde s-a produs sau risca sa se produca fapta prejudiciabila;
4. in cazul unei actiuni civile in despagubiri sau in restituire nascuta in temeiul savarsirii unei infractiuni, in fata instantei sesizate cu privire la actiunea publica, in masura in care, conform legislatiei interne, instanta in cauza este competenta numai in materia actiunii civile;
5. in privinta unei contestatii privind exploatarea unei sucursale, agentii sau a unei alte unitati, in fata instantelor de la locul unde se afla sucursala, agentia sau unitatea in cauza;
6. in calitatea sa de fondator, trustee sau de beneficiar al unui trust constituit fie in aplicarea legislatiei, fie in scris sau printr-o conventie verbala, confirmata in scris, in fata instantelor din statul membru pe teritoriul caruia trustul in cauza isi are sediul;
7. in privinta unui litigiu referitor la plata unei remuneratii pretinse pentru salvarea sau asistenta de care a beneficiat o incarcatura sau o marfa, in fata instantei pe a carei raza teritoriala respectiva incarcatura sau marfa:
(a) a fost sechestrata in vederea obtinerii unei astfel de plati sau
(b) ar fi putut fi sechestrata, insa a fost depusa o cautiune sau alta garantie,
cu conditia ca aceasta dispozitie sa se aplice numai in cazul in care se pretinde ca paratul are sau a avut un drept asupra incarcaturii sau marfii in momentul operatiunii de salvare sau de asistenta.