DREPTURILE SI INDATORIRILE MAGISTRATILOR

Drepturile si indatoririle magistratilor sunt reglementate de art.73 din Statutul judecatorilor si procurorilor: 'stabilirea drepturilor magistratilor se face tinandu-se seama de locul si rolul justitiei in statul de drept, de raspunderea si complexitatea functiei de magistrat de interdictiile si incompatibilitatile prevazute de lege si urmareste garantarea independentei si impartialitatii acestora'.

Drepturile magistratilor

Se pot impartii in doua categorii: drepturile specifice functiei si drepturile generale.

Drepturile specifice functiei sunt

- independenta magistratilor;

- inamovibilitatea judecatorilor si stabilitatea procurorilor, a magistratilor asistenti si a judecatorilor stagiari;

- dreptul la apararea reputatiei.

Drepturile generale sunt

- drepturile banesti: dreptul la salariu, premii, dreptul la prime, dreptul la calatorii gratuite, dreptul la locuinta de serviciu;

- drepturi privind asigurarea capacitatii de munca: dreptul la concediu, dreptul la asistenta medicala, dreptul de a folosi casele de odihna;

- drepturi profesionale: dreptul de a ocupa functii didactice in invatamantul superior, dreptul de a participa la alte activitati profesionale, dreptul de asociere, dreptul de a primi distinctii;

- drepturi privind siguranta magistratului: dreptul la protectia persoanei, dreptul la asigurare de risc profesional;

- drepturi de pensionare: dreptul la indemnizatii compensatorii, dreptul la pensie de serviciu.

Independenta magistratilor

Conform art. 174 din Constitutie judecatorii sunt independenti. Independenta poate fi functionala: independenta justitiei, principiul separatiei puterilor in stat si independenta personala care implica cerinta solutionarii litigiilor fara nici o ingerinta.

Independenta judecatorului asigura impartialitatea.

Controlul judiciar prin intermediul cailor de atac nu aduce atingere independentei judecatorului.

Independenta este asigurata de publicitatea dezbaterilor, secretul deliberarii si de inamovibilitate.

Independenta procurorului este statuata in art. 3 din Statut, conform caruia procurorii se bucura de stabilitate si sunt independenti in conditiile legi.

Inamovibilitatea judecatorului

Este un drept, dar si o garantei a independentei.

Conform Constitutiei judecatorii numiti de Presedintele sunt inamovibili.

Judecatorii inamovibili pot fi mutati prin transfer, delegare, detasare sau promovare numai cu acordul lor si pot fi suspendati sau eliberati din functie numai in conditiile legii.

Esenta principiului inamovibilitatii o constituie faptul ca impotriva judecatorului nu se pot lua nici un fel de masuri de genul celor mentionate si nici nu se pot aplica sanctiuni pentru modul in care a solutionat o cauza.

Impotriva judecatorilor pot fi dispuse masuri sanctionatorii pentru abateri profesionale sau deontologice, insa numai de catre CSM.

Stabilitatea procurorilor

Vizeaza atat pe procurori, cat si pe judecatorii stagiari si magistratii asistenti.

Stabilitatea reprezinta limitat ceea ce reprezinta inamovibilitatea pentru judecatori.

Procurorii isi desfasoara activitatea sub autoritatea Ministrului Justitiei si sunt supus controlului ierarhic. In mod similar procurorii pot fi transferati, detasati sau promovati numai cu acordul lor, in schimb ei pot fi delegati in conditiile prevazute de lege.

Dreptul la apararea reputatiei

CSM are obligatia de a apara magistratii impotriva oricarui act care le-ar putea afecta independenta sau impartialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.

Magistratii care considera ca independenta sau impartialitatea sunt afectate in orice mod prin acte de imixiune in activitatea lor profesionala se pot adresa CSM pentru ca acesta sa dispuna masurile necesare.

Competenta apartine plenului CSM conform regulamentului de functionare al acestui organism. Magistratii depun o cerere care este verificata de inspectori din cadrul inspectiei judiciare a CSM, apoi este prezentat un raport plenului, care pronunta o hotarare, atacabila, la randul sau cu recurs.

Dreptul la salariu

Magistratii au dreptul la o remuneratie stabilita in raport cu nivelul instantei sau parchetului, cu functia detinuta, cu vechimea in magistratura si cu alte criterii prevazute de lege.

Drepturile salariale nu pot fi diminuate sau suspendate decat in conditiile prevazute in Statut.

Salarizarea se stabileste prin lege speciala (OUG nr 27/2006).

Pe langa indemnizatie magistratii beneficiaza de o serie de sporuri ( pentru activitatea continua in magistratura, de vechime, de doctorat, pentru activitatea in mediu rural sau pentru conditii deosebit de periculoase de munca) si de diurne.

Dreptul la premii

In anumite situatii, magistratii au dreptul la premii egale cu indemnizatia de incadrare bruta din ultima luna a anului pentru care se face premierea.

La plecare in concedii magistratii beneficiaza de o prima de concediu.

Dreptul la prima de instalare

Absolventii la incadrarea ca judecatori, procurori sau personal asimilat, in unitati din alta localitate decat cea de domiciliu beneficiaza de idemnizatie de instalare. Indemnizatia va fi dubla daca instalarea se face in mediu rural.

Dreptul la locuinta de serviciu

Se acorda in aceleasi conditii ca si dreptul la prima de instalare, atunci cand magistratul nu are domiciliul in localitatea unde isi va desfasura activitatea.

Dreptul la calatorii gratuite

Conform art. 80 din Statut, magistratii beneficiaza, anual de 6 calatorii in tara dus - intors gratuite pe cale ferata, auto, naval, aerian sau echivalentul combustibilului daca deplasarea se face cu autoturismul propriu.

Dreptul la concediu

Este reglementat de art. 79 din Statut. Magistratii beneficiaza anual de un concediu de odihna platit de 35 de zile lucratoare. Concediu se efectueaza de regula in timpul vacantei judecatoresti, insa poate fi si fractionat pe durata unui an.

Concediul de studii poate fi acordat pentru participarea la orice forma de specializare organizate, dar si pentru pregatirea examenului de capacitate si de doctorat.

Exista si posibilitatea concediului fara plata, pe o perioada de cel mult 90 de zile.

Variante de concediu:

- concediu medical

- concediu de maternitate

- concediu pentru cresterea copilului

concediu pentru ingrijirea copilului bolnav

concediu parental

Dreptul la asistenta medicala

Magistratii in activitate sau pensionarii precum si sotul/sotia si copii aflati in ingrijirea acestuia beneficiaza in mod gratuit de asistenta medicala, medicamente, proteze etc.

Dreptul de a ocupa functii didactice in invatamantul superior

Este prevazut indirect ca o exceptie de la interdictii si incompabilitati.

Dreptul la asociere

Magistratii sunt liberi sa organizeze sau sa adere la organizatii profesionale, locale, nationale sau internationale in scopul apararii intereselor lor profesionale.

De asemenea, ei pot fi membri ai unor societati stiintifice sau ai oricaror persoane juridice de drept privat fara scop patrimonial.

Dreptul de a participa la activitati profesionale si de alta natura

Consta in posibilitatea participarii la elaborarea de publicatii, studii, articole de specialitate etc. sau in participarea la emisiuni audio- vizuale.

Dreptul la distinctii

Pentru merite deosebite in activitate magistratii pot fi distinsi cu Diploma Meritul Judiciar, care se aproba de Presedintele Romaniei.

Dreptul la protectie

Se asigura in principal prin paza instantelor si parchetelor.

Dreptul de asigurare pentru risc profesional

Magistratii beneficiaza de o astfel de asigurare realizata din fondurile bugetare ale I.C.C.J., respectiv ale Ministerului Justitiei sau Ministerului Public.

De asemenea, beneficiaza si de asigurare pentru viata, sanatate, bunuri daca sunt afectate acestea in executarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu acestea.

Dreptul la indemnizatii compensatorii

Magistratii cu o vechime continua in profesie de 20 de ani beneficiaza la data pensionarii sau a eliberarii din functie pe motive neimputabile de o indemnizatie egala cu 7 indemnizatii lunare brute.

Dreptul la pensie

Magistratii cu o vechime de cel putin 25 de ani beneficiaza la implinirea varstei prevazuta de lege de pensie de serviciu in cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate in ultimele 12 luni de activitate inainte de pensionare.

Exista si posibilitatea pensionarii la cerere inainte de implinirea varstei prevazute de lege, insa in acest caz se acorda pensia de sreviciu numai cu indeplinirea conditiei de vechime.

Obligatiile magistratilor

Obligatiile privesc atat activitatea profesionala sau comportamentul in relatiile de serviciu, cat si atitudinea in societate.

I.            Obligatiile specifice magistratilor sunt

- obligatia de a fi impartial;

- obligatia de a asigura suprematia legii;

- obligatia de a avea o buna reputatie;

- obligatia de a participa la sedintele de judecata;

- obligatia de a pastra secretul deliberarii;

- obligatia de a pastra secretul profesional;

- obligatia de a solutiona lucrarile incredintate intr-un termen rezonabil;

- obligatia de a a sigura securitatea documentelor;

- obligatia de a informa asupra ingerintelor in actul de justitie;

- de a indeplini si alte atributii decat cele privind activitatea de judecata;

- de a respecta Codul deontologic.

II. Obligatii cu caracter general

- obligatia magistratului de a fi apt din punct de vedere medical, pentru exercitarea functiei;

- obligatia de a depune juramant;

- obligatia de a se perfectiona profesional;

- obligatia de a manifesta un comportament decent;

- obligatia de a respecta programul de lucru;

- obligatia de a completa declaratia de interese si declaratia de avere.

I. 1. Impartialitatea - are sensul de nepartinire, de obiectivitate si reprezinta o conditie fundamentala a existentei magistratului. Ea este asigurata de conditiile generale pentru dobandirea calitatii de magistrat, de existenta incompatibilitatilor, de asigurarea unor drepturi banesti rezonabile, dar si de principiul inamovibilitatii.

Impartialitatea este prevazuta de art. 125 din Constitutie, art. 2 din Legea nr. 303/2004 si in Cartea Europeana a Statutului Judecatorului.

I.2. Asigurarea suprematiei legii

Judecatorul se supune numai legii, iar procurorul isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii (art. 124 si 132 din Constitutie).

I.3. Buna reputatie

Desi in forma initiala a Legii de organizare judiciara nr. 92/1992 si in Statut a fost prevazuta expres ca o conditie pentru accesul in functia de magistrat, in prezent buna reputatie nu este stipulata ca atare, dar se regaseste in cuprinsul Statutului (art. 12).

Reprezinta credibilitatea de care se bucura magistratul pe plan profesional, dar si social.

I.4. Respectarea Codului deontologic

Prin 'deontologie' intelegem un ansamblu de reguli care reglementeaza o anumita conduita profesionala. Nerespectarea Codului deontologic reprezinta un criteriu al evaluarii calitatii activitatii magistratului.

I.5. Participarea la sedintele de judecata

- se refera in principal la judecatori;

- prevazuta de Regulamentul de ordine interioara al instantelor;

- presupune participarea efectiva la sedintele de judecata conform planificarii aprobate de Colegiul de conducere al instantei.

Procedura de solutionare a incidentelor privind abtinerea si recuzarea, completele de permanenta si repartizarea aleatorie a cauzelor, in sistemul informatizat, au fost introduse incepand cu anul 2004 pentru a se inlatura suspiciunile privind alegerea completelor ce solutioneaza cauzele;

Participarea la sedintele de judecata presupune trei aspecte:

- activitatea anterioara sedintei;

- participarea efectiva la sedinta;

activitatea ulterioara inchiderii sedintei.

I.6. Solutionarea intr-un termen rezonabil a cauzelor

- prevazut de Constitutie (art. 21), Statut (art. 91), Regulamentul de ordine interioara al instantelor si art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului;

termenul rezonabil se apreciaza conform jurisprudentei CEDO in functie de circumstantele concrete ale cauzei.

I.7. Pastrarea secretului profesional

- magistratii sunt obligati sa respecte secretul profesional, au obligatia de a nu dezvalui pentru alte scopuri decat cele profesionale informatiile pe care le-au obtinut in exercitarea functiei (art. 91 din Statut si art. 15 din Codul Deontologic).

I.8. Pastrarea secretului deliberarii

Magistratul este obligat sa pastreze secretul deliberarii si al votului, inclusiv dupa incetarea exercitiului functiei (art. 91 alin. 2 din Statut si art.256 C. proc. civ.). Incalcarea acestor obligatii constituie abatere disciplinara.

I.9. Asigurarea secretului documentelor studiate

prevazuta in Regulamentul de ordine interioara al instantelor si Codul Deontologic; presupune ca lucrarile cu caracter confidential sa fie pastrate in incinta instantei si sa fie consultate doar in conditiile legii.

I.10. Obligatia de informare privind ingerintele in actul de justitie

Cadrul legal: Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei.

Magistratii au obligatia de a aduce de indata la cunostinta presedintelui instantei, respectiv a procurorului general, orice ingerinta in actul de justitie de natura politica, economica etc. din partea unei persoane fizice, juridice sau a unui grup de interese.

Conform Statutului, CSM are obligatia de a apara pe magistrati impotriva oricarui act ce ar afecta impartialitatea.

I.11. Indatorirea de a indeplini si alte obligatii decat cele privind activitatea de judecata

Conform art. 5 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor, in limitele functiei, judecatorul este obligat sa indeplineasca si alte activitati, cum ar fi: practica de casare, supravegherea unor compartimente, activitatea de judecator sindic, formarea continua si, mai ales, activitatea de judecator de serviciu.

Recomandarile europene sunt in sensul degrevarii judecatorului de alte sarcini.

Obligatiile cu caracter general

II.1. Obligatia de a fi apt din punct de vedere medical

Asa cum am aratat privitor la conditiile generale de admitere in magistratura, magistratul trebuie sa fie apt medical si psihologic.

II.2. Juramantul

Inainte de a incepe sa-si exercite functia, judecatorii si procurorii depun un juramant (art. 34 din Statut). Referirea la divinitate se poate schimba potrivit religiei persoanei si este facultativa.

Refuzul depunerii juramantului atrage de drept nulitatea numirii in functie. Juramantul de depune in sedinta solemna in fata judecatorilor sau procurorilor, dar instanta sau parchetul respectiv, dupa citirea actului de numire in functie.

II.3. Perfectionarea profesionala

Constituie o preocupare permanenta a legiuitorului in privinta magistratilor, vizand atat pe auditorii de justitie, magistratii stagiari, pe cei admisi cu sau fara concurs, cat si pe magistratii definitivi si inamovibili care au obligatia de a se perfectiona permanent.

Formarea profesionala continua a magistratilor constituie garantia independentei si impartialitatii acestora. Formarea continua presupune cunoasterea legislatiei, a documentelor internationale, a dreptului comparat, a normelor deontologice, a jurisprudentei interne, dar si a celei europene (C.E.D.O. si a Comunitatilor Europene).

Responsabilitatea pregatirii revine I.N.M., conducatorilor instantei, dar si fiecarui magistrat in parte.

Magistratii trebuie sa participe cel putin o data la trei ani la programe de formare profesionala continua organizate de INM sau de institutii de invatamant superior.

In cadrul fiecarei curti de apel sau al parchetului de pe langa aceasta, se organizeaza periodic activitati de formare profesionala continua.

In stransa legatura cu perfectionarea profesionala se afla evaluarea activitatii magistratului. Pentru verificarea competentei profesionale magistratii sunt supusi la fiecare trei ani la o evaluare ce priveste eficienta sa, calitatea activitatii, integritatea, formarea profesionala continua si absolvirea unor cursuri de specialitate. Pentru magistratii cu functii de conducere se verifica si modul de indeplinire a atributiilor manageriale.

Prima evaluare se face la doi ani de la numirea in functie. Evaluarea se face de comisii constituite prin hotarare a CSM, separat pentru judecatori si procurori, comisie formata din conducatorul institutiei si doi judecatori sau procurori din colegiul de conducere. Procedura de evaluare este prevazuta intr-un regulament adoptat prin hotarare a CSM.

Magistratului i se poate acorda unul dintre calificativele foarte bine, bine, satisfacator sau nesatisfacator. Cei nemultumiti de calificativ pot face contestatie la sectia corespunzatoare a CSM in 30 de zile de la comunicare.

Magistratii care primesc calificativul nesatisfacator sunt obligati sa urmeze cursuri speciale la INM pe o perioada de 3-6 luni.

Sunt obligati sa urmeze aceleasi cursuri si magistratii care primesc calificativul satisfacator la doua evaluari consecutive.

Cursurile se incheie prin sustinerea unui examen.

Magistratul care primeste la doua evaluari consecutive calificativul nesatisfacator sau care nu promoveaza examenul este eliberat din functie pentru incapacitate profesionala de catre Presedintele Romaniei la propunerea CSM

Evolutia carierei magistratului se consemneaza in fisa din dosarul profesional intocmita si pastrata de CSM.

II.4. Comportamentul decent

Magistratii sunt obligati sa se abtina de la orice acte care atrag demnitatea lor. Relatiile magistratilor la locul de munca si in societate se bazeaza pe respect si buna-credinta.

Aceasta obligatie este prevazuta in Statut, Regulamentul de ordine interioara al instantelor, Codul deontologic si Legea nr. 161/2003.

II.5. Respectarea programului de lucru

Conform Codului muncii, timpul de munca este timpul pe care il foloseste salariatul pentru indeplinirea sarcinilor de serviciu.

Conform Regulamentul de ordine interioara al instantelor programul de lucru la instante este de 8 ore zilnic, 5 zile pe saptamana, incepand de regula de la ora 8 si incheindu-se la ora 16.

Avand in vedere natura muncii magistratului, s-a propus renuntarea la un program strict sau prevederea unui program mai flexibil.

Conform legii sedintele de judecata trebuie sa inceapa la ora 8³⁰.

II.6. Declaratia de interese

Magistratii sunt obligati sa prezinte in termenele prevazute de lege o declaratie de interese. Conditiile depunerii declaratiei de interese sunt prevazute in Legea nr. 161/2003.

Declaratia de interese trebuie privita in corelatie cu incompatibilitatile si interdictiile. Incalcarea obligatiei de a depune declaratia constituie abatere disciplinara.

II.7. Declaratia de avere

Magistratii sunt obligati sa depuna declaratia de avere in conditiile Legii nr. 115/1996 pentru declararea si controlul averii demnitarilor, magistratilor, a unor persoane cu functii de conducere si de control si a functionarilor publici. Se face in scris, pe proprie raspundere, se depune la CSM, se actualizeaza anual daca se achizitioneaza sau se instraineaza bunuri sau cel putin la 4 ani. Nedepunerea in termen constituie abatere disciplinara.

Incompatibilitati si interdictii

Incompatibilitatea magistratului poate fi privita sub doua aspecte:

1. incompatibilitatea functiei de magistrat cu alte functii;

2. incompatibilitatea magistratului in exercitiul efectiv al functiei.

1. In legislatia actuala incompatibilitatea este reglementata in Constitutie, de Statut, de Codul deontologic, de Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, de Statutul Universal al Judecatorilor si de Carta Europeana a Statutului Judecatorilor.

Conform art. 125 din Constitutie functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior. La acestea din urma Statutul adauga si functia de formator in cadrul INM.

Conform art. 7 din Statutul magistratilor, nu pot fi lucratori efectivi, inclusiv acoperiti informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii. In acest sens magistratii completeaza anual o declaratie autentica pe propria raspundere.

2. Cazurile de incompatibilitate in exercitarea efectiva a functiei sunt prevazute de art. 24 din Codul de procedura civila si 46-48 din Codul de procedura penala.

Conform Codului de procedura civila judecatorul care a pronuntat o hotarare intr-o cauza nu poate lua parte la judecarea aceleiasi cauze, in apel, in recurs sau in rejudecarea dupa casare. Este de asemenea, incompatibil judecatorul care a fost martor, expert sau arbitru in cauza.

Codul de procedura penala prevede mai multe cazuri de incompatibilitate bazate pe rudenia intre judecatori, pe pronuntarea anterioara sau calitatea de aparator, expert, martor ori, daca exista un interes in cauza, inclusiv al sotului sau al unei rude apropiate.

Conform Legii nr. 161/20036 magistratilor le este interzis sa participe la judecarea unei cauze, in calitate de judecator sau procuror daca sunt soti sau rude pana la gradul IV intre ei ori daca ei, sotii sau rudele pana la gradul IV au vreun interes in cauza.

De asemenea, incompatibilitatea subzista si atunci cand sotul sau ruda a participat la judecata in fond a cauzei.

Pentru preintampinarea situatiilor de incompatibilitate legea prevede cai specifice de inlaturarea magistratilor de la judecarea unei cauze: abtinerea, recuzarea si stramutarea.

Abtinerea acea situatie in care un judecator care stie ca se afla intr-unul din cazurile prevazute de lege solicita retragerea sa din complet.

Abtinerea este reglementata de cele doua coduri de procedura, de Statut si de Codul deontologic

Conform Statutului judecatorilor si procurorilor sunt obligati sa se abtina de la orice activitate legata de actul de justitie in cazuri care presupun existenta conflict de interese

In scop preventiv magistratii trebuie sa completeze anual o declaratie privind exercitarea de catre soti, rude sau afini pana la gradul IV a unei functii sau activitati juridice.

Recuzarea este situatia in care o parte din proces solicita, in cazurile strict prevazute de lege, indepartarea unuia sau mai multor judecatori din completul de judecata

Cazurile de recuzare sunt identice cu cele de abtinere.

Stramutarea reprezinta trecerea unei cauze de la instanta competenta la o alta instanta, egala in grad, din alta localitate, in cazurile prevazute de lege, atunci cand exista suspiciuni privitoare la buna infaptuire a justitiei la instanta respectiva.

Interdictiile impuse magistratilor limiteaza acestora accesul in anumite functii sau calitati. Interdictiile sunt prevazute in actele normative interne si internationale. Ele sunt:

1. interdictia desfasurarii de activitati comerciale direct sau prin intermediul altor persoane;

2. interdictia privind exprimarea opiniei profesionale;

3. judecatorii si procurorii nu-si pot exprima public opinia cu privire la cauzele aflate in curs de desfasurare. De asemenea, magistratii nu pot acorda consultatii juridice scrise sau verbale in probleme litigioase, chiar daca respectivele cauze sunt pe rolul altor instante; magistratii nu pot fi nici arbitri;

4. interdictia dobandirii unor calitati sau functii: magistratilor le este interzis sa aiba calitatea de asociat sau membru in organele de conducere la orice fel de societati civile sau comerciale, inclusiv societati nationale sau regii autonome;

5. interdictia exprimarii convingerilor politice;

6. interdictia de a declara greva prevazuta in Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca;

7. interdictia de a constitui organizatii sindicale (Legea nr. 54/2004 a sindicatelor).

Incalcarea incompatibilitatilor si interdictiilor constituie abatere profesionala.