RUDENIA SI AFINITATEA

RUDENIA SI AFINITATEA

Sectiunea 1

Rudenia

186. Reglementare

Prevederi privind rudenia exista atat in Codul civil, in reglementarea succesiunilor (art. 660 - 663 C. civ.), cat si in Codul familiei, in Titlul II, "Rudenia" (art. 45 si 46).

187. Notiune

Din art. 45 alin. 1 C. fam. si 661 alin. 1 C. civ. rezulta ca rudenia este legatura de sange dintre doua sau mai multe persoane care "coboara" unele din altele sau care au un ascendent (stramos) comun.

188. Clasificare

Rudenia poate fi clasificata dupa mai multe criterii:

A. Dupa izvorul ei, rudenia poate fi:

a) rudenie de sange sau rudenie fireasca, rezultata din faptul conceptiei si al nasterii; rudenia de sange se poate si ea clasifica in:

. rudenie din casatorie - cand raporturile de rudenie s-au nascut in casatorie ori ca urmare a casatoriei - si

. rudenie din afara casatoriei - cand legaturile de sange s-au nascut in absenta casatoriei ori in afara ei.

In principiu, nu exista nici o deosebire intre rudenia din casatorie si cea din afara casatoriei, deoarece "copiii din casatorie sunt egali cu cei din afara casatoriei" (art. 48 alin. 3 din Constitutie) si, potrivit art. 63 C. fam., "copilul din afara casatoriei (.) are, fata de parinte si rudele acestuia, aceeasi situatie ca si situatia legala a unui copil din casatorie". O singura deosebire exista in ceea ce priveste stabilirea numelui copilului, care este reglementata diferit, dupa cum copilul este din casatorie (art. 62 C. fam.) sau din afara casatoriei (art. 64 C. fam.).

In acest context, trebuie mentionat si faptul ca desfiintarea casatoriei nu produce nici un efect cu privire la rudenie, intrucat "declararea nulitatii casatoriei nu are nici o urmare in privinta copiilor, care isi pastreaza situatia de copii din casatorie" (art. 23 alin. 2 C. fam.).

b) rudenia civila, rezultata din adoptie; dupa cum rezulta din art. 50 alin. 2 din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei, "prin adoptie se stabilesc filiatia intre adoptat si cel care adopta, precum si legaturi de rudenie intre adoptat si rudele adoptatorului".

B. Dupa modul in care se stabileste, rudenia este de doua feluri:

a) rudenia in linie dreapta este cea dintre persoanele care "coboara" una din alta (art. 45 alin. 1 si alin. 2 teza I C. fam. si art. 661 alin. 1 teza I C. civ.): parinte - fiu, bunic - nepot, strabunic - stranepot; la randul ei, rudenia in linie dreapta poate fi:

. ascendenta (art. 45 alin. 2 teza a II-a C. fam. si art. 661 alin. 2 si alin. 3 teza a II-a C. civ.) - care leaga o persoana cu aceia din care ea "coboara", deci cu ascendentii sai;

. descendenta (art. 45 alin. 2 teza a II-a C. fam. si art. 661 alin. 2 si alin. 3 teza I C. civ.) - care leaga o persoana cu aceia care "coboara" din ea, deci cu descendentii sai;

b) rudenia in linie colaterala este aceea dintre persoanele care au un ascendent comun (art. 45 alin. 1 teza I C. fam. si art. 661 C. civ. teza a II-a): frati, unchi si nepot, veri.

189. Gradul de rudenie

Art. 662 si 663 C. civ., precum si art. 46 C. fam. reglementeaza determinarea gradului de rudenie dupa cum urmeaza:

A. In cazul rudeniei in linie dreapta, gradul de rudenie se determina dupa numarul nasterilor (al generatiilor): parintele si fiul sunt rude de gradul intai, bunicul si nepotul - de gradul al doilea etc.

B. In cazul rudeniei in linie colaterala - dupa numarul nasterilor (al generatiilor), urcand de la una dintre rude pana la ascendentul (stramosul) comun si apoi coborand la cealalta ruda: fratii sunt rude de gradul doi, unchiul si nepotul - de gradul trei, verii "primari" - de gradul patru etc.

190. Durata rudeniei

Rudenia dureaza pana la moarte. Cu toate acestea, exista o situatie de exceptie cand rudenia inceteaza in timpul vietii, si anume cazul in care se realizeaza o adoptie cu efecte depline, cand - potrivit art. 50 alin. 3 din Legea nr. 273/2004 - "in momentul stabilirii filiatiei prin adoptie, rudenia fireasca dintre adoptat si descendentii sai, pe de o parte, si parintii sai firesti si rudele acestora, pe de alta parte, inceteaza". De la aceasta prevedere exista, la randul ei, o exceptie, si anume situatia in care adoptia este realizata de sotul parintelui firesc al adoptatului (art. 20 lit. b din Legea nr. 273/2004.

191. Efectele rudeniei

Legea confera rudeniei mai multe efecte, fie prevazand expres gradul de rudenie care le determina, fie mentionand doar calitatea de ruda, fara sa precizeze gradul de rudenie, In primul caz, efectele se marginesc doar la persoanele aflate in gradul de rudenie prevazut de lege, iar in cel de al doilea efectele se produc intre persoane care au calitatea de ruda, fiind indiferent gradul de rudenie care exista intre ele.

A. Efectele care depind de gradul de rudenie sunt urmatoarele:

a) rudenia in linie dreapta si cea colaterala pana la gradul patru inclusiv constituie impediment la casatorie, indiferent ca este vorba de rudenia fireasca sau de sange (art. 6 C. fam.) ori de rudenia izvorata din adoptie (art. 50 alin. 4 din Legea nr. 273/2004);

b) intre rudele in gradul prevazut de lege exista obligatia de intretinere (art. 86 C. fam.), in ordinea stabilita de art. 89 c. fam.;

c) intre rudele in gradul prevazut de lege exista vocatie succesorala (art. 659 - 676 C. civ. si art. 1 si 6 din Decretul-lege nr. 319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor);

d) In cazul nedemnitatii succesorale, nedenuntarea omorului nu atrage aceasta sanctiune pentru ascendentii sau descendentii autorului infractiunii de omor (art. 656 C. civ.);

e) judecatorul poate fi recuzat intr-o serie de situatii determinate de existenta rudeniei (art. 27 pct. 1-4 si 9 C. pr. civ.);

f) o parte din proces poate sa ceara stramutarea pricinii, daca partea cealalta are doua rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv printre magistratii sau asistentii judiciari ai instantei (art. 37 alin. 1 C. pr. civ.);

g) potrivit art. 189 alin. 1 pct. 1 C. pr. civ., rudele pana la gradul III inclusiv nu pot fi ascultate ca martor;

h) legea instituie o prezumtie privind calitatea de persoana interpusa a anumitor rude: art. 812 alin. 2 si art. 941 C. civ. sau art. 10 teza a II-a din Legea nr. 115/1996 privind declararea si controlul averilor;

i) legea stabileste un regim juridic riguros pentru plata creantelor sau interzice incheierea de acte juridice intre tutore, sotul acestuia, o ruda in linie dreapta ori fratii sau surorile tutorelui, pe de o parte, si cel aflat sub tutela, pe de alta (art. 126 alin. 2 si art. 128 C. fam.).

B. Sunt cazuri in care legea confera rudeniei anumite efecte, fara sa faca referire la gradul de rudenie: art. 42 alin. 2 C. fam. (in cazul incredintarii copiilor la divort); art. 154 C. fam. (in materia curatelei); art. 14 alin. 1 din Legea nr. 272/2004 (referitor la dreptul copilului de a avea relatii personale cu rudele) etc.

192. Dovada rudeniei

Modul in care se face dovada rudeniei difera in functie de efectele urmarite:

A. Daca se urmaresc efecte de stare civila, proba se face cu actele de stare civila (art. 22 alin. 1 din Decretul nr. 31/1954) sau cu certificatele de stare civila - de nastere sau de casatorie, dupa caz (art. 22 alin. 2 din Decretul nr. 31/1954). Cu toate acestea, in cazuri exceptionale, dovada se poate face cu orice mijloc de proba, in conditiile art. 50 C. fam., art. 24 din Decretul nr. 31/1954 si ale art. 52 si 53 din Legea nr. 119/1996 privind actele de stare civila).

B. Cand se urmaresc efecte patrimoniale (de regula, succesorale), in jurisprudenta s-a decis ca dovada rudeniei se poate face si cu alte mijloace de proba decat actele de stare civila.

C. De asemenea, dovada rudeniei se poate face cu orice mijloc de proba atunci cand aplicarea unor dispozitii legale imperative depinde de relatiile de rudenie (impedimentul la casatorie rezultand din rudenie - art. 6 C. fam., existenta si executarea obligatiei de intretinere - art. 86 si urm. C. fam., recuzarea judecatorilor - art. 27 pct. 1-4 si 9 C. pr. civ., inlaturarea martorilor propusi spre audiere - art. 189 alin. 1 pct. 1 C. pr. civ.).

D. Si in procesul penal dovada rudeniei se poate face cu orice mijloc de proba atunci cand legea penala leaga anumite efecte de calitatea de "ruda apropiata" (definita de art. 149 C. pen.), de exemplu in cazul omorului calificat, fapta prevazuta si pedepsita de art. 175 lit. B C. pen. sau al tainuirii, cand art. 221 alin. 2 C. pen. prevede ca fapta savarsita de sot sau de o ruda apropiata nu se pedepseste.

Dovada rudeniei in procesul penal poate ridica probleme specifice in cazul recunoasterii inculpatului: cand nu exista alte probe decat recunoasterea inculpatului, aceasta produce efecte de stare civila (de exemplu, recunoasterea de filiatie, potrivit art. 57 alin. 2 C. fam.). Insa, pentru a determina efecte specifice dreptului penal - cum este incidenta agravantei unei infractiuni sau a unei cauze de nepedepsire -, ea trebuie coroborata cu alte probe, deoarece art. 69 C. pr. pen. prevede ca "declaratiile invinuitului sau ale inculpatului facute in cursul procesului penal pot servi la aflarea adevarului numai in masura in care sunt coroborate cu fapte si imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza".

193. Rudenia nedovedita

Pot exista situatii de fapt in care rudenia sa existe, dar sa nu fi fost inca dovedita. Daca ea nu poate fi dovedita cu nici un mijloc de proba, logica juridica ar impune solutia potrivit careia idem est non esse et non probari (a nu dovedi este acelasi lucru cu a nu exista). Cu toate acestea, este putin probabil sa existe indicii, informatii cu privire la existenta rudeniei si sa nu existe posibilitatea dovedirii ei. Daca se ridica o astfel de problema in practica, autoritatea care a sesizat-o (ofiter de stare civila, procuror, judecator etc.) are obligatia de a face toate demersurile pentru a identifica in mod cert, pe baza mijloacelor de proba recunoscute de lege, existenta rudeniei si de a-i conferi efectele prevazute de lege (de exemplu, ofiterul de stare civila, avand informatii privind rudenia nedovedita dintre viitorii soti, are obligatia de a amana incheierea casatoriei - potrivit art. 15 C. fam. - si de a face investigatii privind existenta acesteia, in vederea aplicarii impedimentului la casatorie rezultand din art. 6 C. fam.).

194. Aspecte specifice privind rudenia civila

Desi, in principiu, nu exista deosebiri intre rudenia fireasca si rudenia civila, odata ce aceasta din urma s-a nascut in temeiul adoptiei, iar gradul de rudenie se calculeaza la fel, nu mai putin sunt unele aspecte specifice ale rudeniei civile, in raport cu cea de sange, care se impun a fi enuntate.

A. In principiu, rudenia fireasca nu ia sfarsit decat prin moarte, cu exceptia cazului in care se realizeaza o adoptie cu efecte depline (art. 50 alin. 3 din Legea nr. 273/2004), in timp ce rudenia civila poate sa inceteze prin desfacere sau prin desfiintare (art. 54-60 din Legea nr. 273/2004).

B. Dovada rudeniei civile se face intre adoptator si adoptat prin dovada adoptiei insesi (prin hotararea de incuviintare a adoptiei, pronuntata potrivit art. 34-37 din Legea nr. 273/2004), in timp ce intre rudenia intre adoptat si rudele adoptatorului se face prin dovedirea rudeniei dintre adoptator si rudele sale, potrivit regulilor de dovada a rudeniei firesti, unita cu dovada adoptiei.

Sectiunea 2

Afinitatea

195. Notiune. Gradul afinitatii.

Legea se refera in diverse imprejurari la afinitate (de exemplu, art. 27, 34, 189 C. pr. civ.), dar nu o defineste.

Afinitatea (sau alianta) este legatura care se stabileste intre un sot si rudele celuilalt sot (de exemplu, socrul cu ginerele, soacra cu nora, parintele vitreg, cumnatii etc.).

Gradul de afinitate se stabileste prin calculul gradului de rudenie dintre sot si rudele sale, iar celalalt sot va fi afin in acelasi grad cu rudele sotului sau (de exemplu, socrul si ginerele sunt afini de gradul unu, parintele vitreg cu copilul sau - tot de gradul unu, cumnatii sunt afini de gradul doi etc.).

196. Durata afinitatii

Afinitatea dureaza atata timp cat dureaza rudenia si casatoria; deci ea poate inceta fie prin incetarea rudeniei (ca urmare a adoptiei, in conditiile art. 50 alin. 3 din Legea nr. 273/2007), fie prin disolutia casatoriei (prin desfiintare, incetare sau desfacere).

197. Efectele afinitatii

Legea prevede o serie de efecte ale afinitatii in diverse situatii:

A. In materia nedemnitatii succesorale (art. 656 C. civ.);

B. In cadrul procesului civil (art. 27 C. pr. civ.- recuzarea judecatorilor, 37 C. pr. civ. - stramutarea pricinilor, 189 C. pr. civ. - audierea martorilor);

C. In materia pensiei de intretinere, art. 87 prevede efecte ale afinitatii, fara sa o denumeasca astfel: "Sotul care a contribuit la intretinerea copilului celuilalt sot este obligat sa dea intretinere copilului.".

Efectele afinitatii dureaza atata timp cat dureaza afinitatea insasi. Cu toate acestea, exista situatii in care anumite efecte ale afinitatii supravietuiesc incetarii acesteia:

A. In cazul recuzarii judecatorilor (art. 27 alin. 3 C. pr. civ.);

B. In cazul obligatiei de intretinere prevazute de art. 87 C. fam., care nu prevede incetarea acestei obligatii daca inceteaza afinitatea.