Deturnarea de fonduri

Deturnarea de fonduri

1 Cadrul legal al infractiunii de deturnare de fonduri

Potrivit art. 302² Cod penal, infractiunea de deturnare de fonduri consta in: "schimbarea destinatiei fondurilor banesti sau a resurselor materiale, fara respectarea prevederilor legale, daca fapta a cauzat o perturbare a activitatii economico-financiare sau a produs o paguba unui organ ori unei institutii de stat sau unei alte unitati dintre cele la care se refera art. 145 C. pen". Potrivit dispozitiilor legale cuprinse in alin. 2 al art. 302² Cod penal, daca fapta prevazuta la alin. 1 a avut consecinte deosebit de grave, pedeapsa este mai mare (inchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi).

De exemplu, poate savarsi aceasta infractiune persoana care in calitate de contabil-sef foloseste unele fonduri ale institutiei unde in alt scop decat cel stabilit prin normele legale, cauzandu-se in acest fel o perturbare activitatii financiare a unitatii. Se cunoaste ca respectarea disciplinei financiare care conditioneaza buna desfasurare a activitatilor economice impune utilizarea fondurilor banesti si a resurselor materiale numai conform destinatiei ce li s-a dat. astfel ca, atunci cand se schimba destinatia fondurilor sau resurselor de care am amintit cu incalcarea prevederilor legale, aceasta poate duce la consecinte destul de grave pentru activitatile economico-financiare[1].

Pentru prevenirea producerii acestor consecinte, fiecare unitate la care face referire art. 145 C. pen., trebuie sa-si administreze fondurile si resursele date de la buget avand in vedere destinatia acestora. Drept urmare, nimanui nu-i este permis sa schimbe destinatia fondurilor in alte directii, si in alte scopuri. Respectarea riguroasa a acestor reguli de disciplina bugetara este hotaratoare pentru realizarea in conditii corespunzatoare a bugetului de stat.

2 Conditii preexistente

1. Obiectul infractiunii

A. Obiectul juridic special. In cazul infractiunii de deturnare de fonduri, obiectul juridic special il constituie relatiile sociale privind disciplina financiara a carei respectare impune folosirea fondurilor banesti si a resurselor materiale in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare. Infractiunea poate avea si un obiect juridic secundar (adiacent) care consta in relatiile sociale cu privire la patrimoniu, deoarece prin comiterea faptei se pot produce si diverse pagube unui organ sau institutii de stat ori unei alte unitati din cele la care se refera art. 145 C. pen.

B. Obiectul material. Infractiunea de deturnare de fonduri are ca obiect material fondurile banesti ori resursele materiale care au fost deturnate prin fapta savarsita.

2. Subiectul infractiunii

A. Subiectul activ. Textul incriminator nu conditioneaza existenta infractiunii de vreo calitate a subiectului activ. Se arata insa ca fapta nu poate fi savarsite decat de functionarul care administreaza fondurile si resursele si caruia i se impune prin dispozitiile legale sa nu schimbe destinatia acestora. Intr-o alta opinie, se sustine ca infractiunea poate fi savarsita de orice persoana, iar participatia penala este posibila in toate formele[2]. Coautorii la aceasta infractiune sunt numai persoanele care detin aceeasi calitate (functionari) respectiv, au indrituirea sa schimbe destinatia unor fonduri sau resurse. In acelasi timp, insa, instigatori sau complici pot fi orice alte persoane.

B. Subiectul pasiv. In principal, subiect pasiv este statul ca titular al bugetului si care a fost prejudiciat prin savarsirea faptei.

3 Continutul constitutiv

1. Latura obiectiva

A. Elementul material. Elementul material al infractiunii de deturnare de fonduri consta in actiunea de a schimba destinatia fondurilor sau a resurselor materiale, respectiv, in utilizarea lor in alt scop decat cel stabilit. Infractiunea exista numai daca schimbarea destinatiei acestor fonduri sau resurse se face "fara respectarea prevederilor legale".

Totodata, trebuie precizat ca deturnarea de fonduri nu este conditionata din punct de vedere al elementului material de producerea unui rezultat care se poate materializa, fie intr-o perturbare a activitatii economico-financiare, fie intr-o paguba produsa unui organ, ori unor institutii de stat sau unei alte unitati din cele la care se refera art. 145 C. pen., urmari care sunt prevazute alternativ. Prin urmare, pentru existenta infractiunii este suficient sa se produca numai una dintre ele.

B. Urmarea imediata. Prin savarsirea acestei infractiuni se creeaza o perturbare a activitatii economico-financiare a institutiei pagubitoare ori alte urmari grave.

C. Raportul de cauzalitate. intre actiunea incriminata si urmarea produsa trebuie sa existe o legatura de cauzalitate. Aceasta legatura trebuie stabilita in fiecare caz.

2. Latura subiectiva.

Infractiunea de deturnare de fonduri se comite cu intentie directa sau indirecte. in cadrul laturii subiective nu se include vreun mobil (motiv) sau scop special.

4 Forme. Modalitati. Sanctiuni

Infractiunea de deturnare de fonduri, desi este susceptibila de forme imperfecte, legea nu sanctioneaza nici actele pregatitoare si nici tentativa.

Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se produce ca urmare a actiunii faptuitorului, fie o perturbare a activitatii economico-financiare, fie o paguba unui organ sau institutii de stat sau unei alte unitati dintre cele prevazute in art. 145 C. pen. Cu alte cuvinte, fapta se consuma cand bunurile si fondurile respective sunt scoase dintr-un articol bugetar si transferate in alt articol cu incalcarea dispozitiilor legale.

Infractiunea de deturnare de fonduri se realizeaza printr-o singura modalitate normativa, acesteia putand sa-i corespunda o multitudine de modalitati faptice.

Sanctiunea prevazuta de lege pentru infractiunea de deturnare de fonduri este inchisoarea de la 6 luni la 5 ani (pentru varianta tip a infractiunii), iar pentru forma agravata (daca fapta a avut consecinte deosebit de grave), inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

Actiunea penala se pune in miscare din oficiu. Urmarirea penala o efectueaza organele de politie, iar judecata in fond revine judecatoriei.