PREZENTAREA CERCETARII - DREPT

PREZENTAREA CERCETARII - DREPT

1. PROBLEMA DE CERCETAT, PREMISE TEORETICE

Delincventa juvenila ridica probleme specifice, care o diferentiaza de infractionalitatea indivizilor majori tocmai datorita specificul varstei, al preocuparilor, al aptitudinilor, al vulnerabilitatii in fata vietii si capcanelor pe care uneori aceasta le intinde! In acest sens, asistenta sociala isi dovedeste utilitatea in rezolvarea problemelor minorilor delincventi, tocmai pentru ca acestia din urma constituie prioritate, datorita unei finalitati scazute din partea sistemului social asupra nevoilor imediate ale copilului!..De aici incepe totul.de aici pot lua nastere cariere infractionale in cazul in care nu se intervine la timp si in sens prosocial!

Problema stiintifica ce face obiectul acestei cercetari isi propune sa puna in balanta pedeapsa privativa de libertate si pedeapsa neprivativa de libertate, cu scopul unei mai bune intelegeri a sistemului punitiv aplicat la varsta decisiva a adolescentei, a carentelor sale, a modului in care asistenta sociala poate interveni spre oferirea de suport acestor minori!De ce tocmai o comparatie intre pedeapsa privativa de libertate si pedeapsa neprivativa de libertate, din perspectiva atitudinii minorilor condamnati penal fata de una sau cealalta? Pentru ca aceasta comparatie are rolul de a sublinia dezavantajele incarcerarii minorilor versus avantajele libertatii sub supraveghere!Se poate formula o alta intrebare pornind de la aceasta comparatie, si anume : cum trebuie sa fie, mai degraba pedepsiti minorii care incalca legea?iar raspunsurile sunt numeroase si diferite. Este pedeapsa privativa de libertate prea dura pentru minori? Poate aceasta sa reprezinte inceputul unei cariere infractionale?Este oare pedeapsa neprivativa de libertate prea indulgenta cu minorul infractor?Reprezinta aceasta o sansa acordata sau o trambulina pentru cariera infractionala, o modalitate de incurajare a comportamentului infractional prin mentinerea minorului in sanul comunitatii careia ii apartine?

Premisele teoretice de la care am pornit sustin ideea interdependentelor diferitelor categorii de factori asupra personalitatii minorului care sunt viabile in actul social, conform scarilor de socializare elaborate de G.H. Gough, si sunt reflectate la nivel metodologic, prin plasarea indivizilor in diferite puncte pe un continuum al socializarii, indicand :

-nivelul de maturizare sociala

-integrarea si capacitatea de a judeca

-capacitatea de a respecta normele sociale.

In acest sens, atitudinile estimeaza un anumit trend si o anumita conduita cu caracter antisocial a acestei categorii de varsta si identifica unele reactii de evaluare a valorilor si normelor moral-juridice care deriva din atitudinile fata de pedeapsa ale minorilor condamnati penal.

2. SCOP, OBIECTIVE, IPOTEZE ALE CERCETARII

Scopul cercetarii: Cercetarea de fata isi propune printr-un studiu comparativ sa reliefeze atitudinile minorilor condamnati penal fata de pedepsele privative/neprivative de libertate, intelegerea si asumarea responsabilitatii ce le revine in comiterea faptei si, intelegerea consecintelor comportamentului infractional, a avantajelor si dezavantajelor comiterii de infractiuni.

Obiectivul general pe baza caruia s-au construit dimensiunile cercetarii a fost urmatorul:

- realizarea unei evaluari comparative cantitative care vizeaza atitudinile minorilor condamnati penal fata de pedepsele privative/neprivative de libertate, determinand modul de intelegere si asumare a responsabilitatii ce le revine acestora in comiterea faptei, evidentiind modalitatile de intelegere de catre minorii condamnati penal a consecintelor comportamentului infractional, a avantajelor si dezavantajelor comiterii de infractiuni.

Pentru realizarea acestui obiectiv s-au avansat urmatoarele ipoteze ale cercetarii :

exista diferente intre atitudinile fata de pedeapsa ale minorilor condamnati penal in functie de felul pedepsei- privativa sau neprivativa de libertate

2- exista o legatura intre asumarea responsabilitatii in randul minorilor condamnati penal fata de fapta comisa, si trecutul infractional, felul si tipul comiterii infractiunii;

3- exista o corelatie intre atitudinea fata de pedeaspa a minorilor condamnati penal si asumarea responsabilitatii de catre acestia cu privire la infractiunea savarsita

3. SCURTA DESCRIERE A BAZEI DE DATE SPSS FOLOSITE

Metoda aleasa pentru tema investigata a fost ancheta sociologica iar instrumentul utilizat a fost chestionarul. Caracterul studiului este unul exploratoriu, iar demersul principal folosit in analiza si sinteza datelor este cel comparativ.

Studiul l-am efectuat pe un lot de 44 subiecti minori de sex masculin condamnati penal, cu varstele cuprinse intre 14 si 17 ani, dintre care 24 minori cu pedeapsa privativa de libertate sunt inchisi in Penitenciarul de Maxima Siguranta Gherla, iar ceilalti 20 minori cu pedeapsa neprivativa de libertate se afla in supravegherea Serviciului de Probatiune de pe langa Tribunalul Cluj.

In functie de cele doua pedepse privativa/neprivativa de libertate, instrumentul utilizat in cercetare, desi acelasi pentru ambele categorii de minori, s-a diferentiat prin numarul de intrebari, in speta, chestionarul aplicat minorilor aflati in supravegherea Serviciului de Probatiune avand 46 intrebari, iar cel aplicat minorilor inchisi in Penitenciarul de Maxima Siguranta Gherla avand 45 intrebari, datorita adaptarii la cele doua medii si la cele doua feluri de pedepse.Astfel chestionarul se structureaza pe urmatoarele unitati tematice: absenteism, relatii familiale, modele infractionale in cadrul familiei, trecut infractional, presiunea grupului de egali, atitudine fata de pedeapsa, intelegerea responsabilitatii si asumarii acesteia pentru fapta comisa, constientizarea consecintelor comportamentului infractional, a avantajelor si dezavantajelor comiterii de infractiuni.

Calendarul cercetarii:

4.Descrierea , analiza si interpretarea rezultatelor cercetarii

Interpretarea chestionarului cu privire la atitudinea fata de pedeapsa si asumarea responsabilitatii de catre minorii condamnati penal-privire comparativa intre pedeapsa privativa si pedeapsa neprivativa de libertate.

Chestionarul a fost aplicat unui numar de 44 de minori condamnati penal, dintre care 24 minori cu pedeapsa privativa de libertate sunt inchisi in Penitenciarul de Maxima Siguranta Gherla, iar 20 minori cu pedeapsa neprivativa de libertate se afla in supravegherea Serviciului de Probatiune de pe langa Tribunalul Cluj.

Structura pe varste

Dupa criteriul varstei 65% dintre minorii care au primit o pedeapsa neprivativa de libertate si 45,8% dintre minorii care au primit o pedeapsa privativa de libertate si se afla in momentul cercetarii in Penitenciarul de Maxima Siguranta Gherla au 17 ani.Dupa cum reiese din tabelul de mai jos, pedeapsa privativa de libertate s-a aplicat si minorilor cu varsta cuprinsa intre 14-16 ani, reprezentand 2,27% (14 ani) , respectiv 9,09%(15 ani) din totalul de subiecti supusi studiului.Acest fapt subliniaza reticenta judecatorilor in acordarea pedepsei neprivative de libertate care se impune in cazul minorilor- categorie speciala in rindul detinutilor , tocmai datorita varstei, imaturitatii, responsabilitatii reduse, vulnerabilitatii crescute.

Tabel nr.1 structura pe varste

Fig.nr.1 -varste minori penitenciar    Fig.nr.2- varste minori probatiune

Structura dupa mediul de provenienta

Cei mai multi subiecti ai lotului de cercetare provin din mediul urban: 75% dintre minorii inchisi in Penitenciarul de Maxima Siguranta Gherla si 90% dintre minorii aflati in supravegherea Serviciului de Probatiune de pe langa Tribunalul Cluj, mediul urban oferind cele mai multe oportunitati infractionale(furt, talharie).

25%-mediul rural 10% -mediul rural

75%-mediul urban 90%-mediul urban

Fig.nr.3-mediul de provenienta al minorilor din penitenciar

Fig. nr.4- mediul de provenienta al minorilor din probatiune

Structura pe nationalitati

In ceea ce priveste nationalitatea, cei mai multi infractori supusi cercetarii sunt romani. Dintre acestia 70% au primit o pedeapsa neprivativa , mai numerosi decat romanii din penitenciar-50%, comparativ cu minorii rromi, care mai degraba primesc o pedeapsa privativa de libertate - 41,7% decat una neprivativa de libertate 30%.

8,3%-maghiari 30%-rromi

70%-romani 41,7%-rromi

50%-romani

Fig.5- nationalitatea minorilor din penitenciar Fig.6- nationalitatea minorilor din probatiune

Structura numarului de clase absolvite

Din tabelul de mai jos reiese clar faptul ca minorii aflati in supravegherea Serviciului de Probatiune de pe linga Tribunalul Cluj au intre 2 si 11 clase absolvite, comparativ cu minorii din penitenciar :0-8 clase absolvite.Cei mai multi dintre minorii cu pedeapsa neprivativa de libertate au absolvit 8 clase(25%), comparativ cu minorii carora li s-a aplicat o pedeapsa privativa de libertate, dintre care cei mai multi au absolvit 6 clase(20,8%) si 2 clase in egala masura(20,8%).In ceea ce priveste analfabetismul, acesta lipseste in rindul minorilor pedepsiti neprivativ, dar se regaseste in randul minorilor din penitenciar, intr-un procent de 20,8%.

Tabelul nr. 2 structura numarului de clase absolvite

Fig.nr.7-clase absolvite minori penitenciar    Fig.nr.8.-clase absolvite minori probatiune

Structura in functie de modalitatile de a se descurca la scoala

Cei mai multi dintre minorii supusi studiului sustin ca se descurcau "nici bine, nici rau" la scoala intr-o proportie de 11%-minori cu pedeapsa neprivativa si 20%-minori cu pedeapsa privativa.

Tabelul nr.3 : Structura modalitatilor de a se descurca la scoala

Structura in functie de exmatriculare/suspendare de la scoala

In ceea ce priveste exmatricularea / suspendarea de la scoala, acestea sunt mai frecvente in randul minorilor cu pedeapsa neprivativa de libertate- 8 (40%), comparativ cu cele din randul minorilor cu pedeapsa privativa de libertate- 6 (25%), tocmai datorita faptului ca cei dintai au frecventat scoala comparativ cu minorii din penitenciar, care fie nu au dorit , fie nu au reusit sa frecventeze cursurile scolare.(In urma interventiei derulate cu minorii din penitenciar am descoperit faptul ca acestia isi doresc sa urmeze cursurile scolare din cadrul penitenciarului, dar din motive de neinteles acest lucru nu este posibil..momentan, asa sustin cadrele din penitenciar)

Tabelul nr.4-suspendari/exmatriculari ale Tabelul nr.5-suspendari/exmatriculari ale

minorilor din penitenciar - minorilor din probatiune

Structura privind laudele din partea parintilor

Cei mai multi dintre subiectii cercetarii primesc "rar" laude din partea parintilor : 45,8%-minori pedepsiti privativ si 65% -minori pedepsiti neprivativ.Un numar egal de subiecti:5 sustin ca primesc "foarte rar" laude din partea parintilor.Dintre cei care primesc "des" laude din partea parintilor, se pare ca cei mai multi sunt minorii pedepsiti privativ-8(33,3%9), comparativ cu minorii pedepsiti neprivativ care sunt in numar de 2 (10%).

Fig.nr.9-laude primite de minorii din penitenciar Fig.nr.10- laude primite de minorii din probatiune

Structura in functie de activitatile desfasurate impreuna cu parintii

Comparativ cu minorii din penitenciar care faceau "foarte des" activitati cu parintii(50%), minorii din supravegherea Serviciului de Probatiune fac mai de graba "rar" activitati cu parintii (45%).

Fig.11-activitati desfasurate impreuna cu parintii     Fig.12-activitati desfasurate impreuna cu parintii

de catre minorii din penitenciar de catre minorii din probatiune

structura in functie de consumul de alcool in randul parintilor

Consumul de alcool este caracteristic intr-o proportie mai mare pentru parintii minorilor din penitenciar (45,8%), comparativ cu parintii minorilor pedepsiti neprivativ (35%).

Fig.13-consumul de alcool de catre parintii minorilor Fig.14-consumul de alcool de catre parintii minorilor

din penitenciar    din probatiune

Structura in functie de conduita infractionala la nivelul familiei

Influenta mediului familial, a background-ului educational corelate cu teoria invatarii sociale, explica intr-o oarecare masura modalitatile de coping ale minorilor pedepsiti penal si maniera lor de adaptare la comportamente infractionale.

Conduitele infractionale la nivelul familiei se regasesc intr-o proportie mai ridicata la nivelul familiilor minorilor din penitenciar-75%, comparativ cu familiile minorilor aflati in supravegherea Serviciului de Probatiune-30%.Un procent de 10% dintre minorii care au primit o pedeapsa neprivativa de libertate sustin ca "nu stiu" daca vreun membru al familiei a fost vreodata arestat.

Fig.15-conduite infractionale la nivelul familiilor    Fig.15-conduite infractionale la nivelul familiilor

minorilor din penitenciar    minorilor din probatiune

Structrura dupa modele infractionale

Modelul patern infractional se regaseste cel mai des in randul familiilor celor doua categorii de minori pedepsiti penal: 45,8% dintre tatii minorilor din penitenciar au fost arestati. Comparativ cu acest procent, 15% dintre tatii minorilor aflati in supravegherea Serviciului de Probatiune , au fost arestati.

Un numar egal de arest la nivelul familiilor celor doua categorii de minori pedepsiti penal este reprezentat de cel al mamelor:1.

In ceea ce priveste modelul fratern infractional, acesta este mai redus in randul minorilor din penitenciar, decat cel al minorilor pedepsiti neprivativ.Astfel, 25% dintre fratii minorilor care au primit pedeapsa privativa de libertate au fost arestati, comparativ cu 30% dintre fratii minorilor care au primit o pedeapsa neprivativa de libertate.

Fig.17-modele infractionale in randul familiilor    Fig.18-modele infractionale in randul familiilor

minorilor din penitenciar    minorilor din probatiune

Structura in functie de debutul infractional

Dupa cum reiese din diagramele de mai jos, debutul infractional pentru minorii din penitenciar incepe la varsta de 9 ani , atinge apogeul intre 13-16 ani si se reduce brusc catre varsta de 17 ani.

Prin comparatie cu minorii din penitenciar, pentru minorii aflati in supravegherea Serviciului de Probatiune debutul infractional incepe mai tarziu, la varsta de 10 ani , atinge apogeul la 14 ani si se reduce progresiv catre varsta de 17 ani, ceea ce confirma rezultatele altor studii care au evidentiat aceleasi curbe ascendente si descendente ale vartsei in comiterea de infractiuni.

Fig.17-debutul infractional al    Fig.18-debutul infractional al

minorilor din penitenciar    minorilor din probatiune

Structura dupa numarul condamnarilor

Comparand in functie de numarul de condamnari cele doua categorii de minori pedepsiti penal, reiese faptul ca minorii care au primit o pedeapsa privativa de libertate au avut condamnari de pana la trei ori (4,2%), comparativ cu minorii care au primit o pedeapsa neprivativa de libertate ce nu au avut condamnari de pana la trei ori.

12,5% dintre minorii pedepsiti privativ au fost condamnati de doua ori, comparativ cu minorii pedepsiti neprivativ-care au fost condamnati de doua ori intr-o proportie mai mica: 10%

Fig.nr.19-numar de condamnari ale    Fig.nr.20-numar de condamnari ale

minorilor din penitenciar    minorilor din probatiune

Structura dupa consecintele infractiunii:

1-asupra familiei

Cei mai multi dintre minorii din penitenciar (37,5%) nu s-au gandit deloc la consecintele pe care le-ar putea avea infractiunea asupra familiei lor, comparativ cu cei mai multi dintre minorii aflati in supravegherea Serviciului de Probatiune (45%), care s-au gandit foarte mult la consecintele pe care le-ar putea avea infractiunea asupra familiei lor .

Fig.nr.21-consecintele infractiunilor asupra familiilor    Fig.nr.22- consecintele infractiunilor asupra familiilor

minorilor din penitenciar    minorilor din probatiune

2-asupra prietenilor

Cei mai multi dintre minorii din penitenciar (45,8%) nu s-au gandit deloc la consecintele pe care le-ar putea avea infractiunea asupra prietenilor lor.La fel, cei mai multi dintre minorii aflati in supravegherea Serviciului de Probatiune (50%), nu s-au gandit deloc la consecintele pe care le-ar putea avea infractiunea asupra familiei lor .

Fig.nr.23-consecintele infractiunilor asupra prietenilor    Fig.nr.24- consecintele infractiunilor asupra prietenilor

minorilor din penitenciar    minorilor din probatiune

3-asupra situatiei scolare

In aceeasi ordine de idei, nu exista diferente semnificative intre numarul minorilor din penitenciar (13) care nu s-au gandit deloc la consecintele pe care le-ar putea avea infractiunea asupra situatiilor lor scolare si numarul minorilor aflati in supravegherea Serviciului de Probatiune (10) care nu s-au gandit deloc la consecintele pe care le-ar putea avea infractiunea asupra situatiilor lor scolare.

Fig.nr.25-consecintele infractiunilor asupra situatiei scolare Fig.nr.26- consecintele infractiunilor asupra situatiei

a minorilor din penitenciar    scolare a minorilor din probatiune

4-asupra carierei viitoare

Procentul minorilor din penitenciar (8,3%) care s-au gandit foarte mult la consecintele pe care le-ar putea avea infractiunea asupra carierei lor viitoare este semnificativ mai mic decat procentul minorilor aflati in supravegherea Serviciului de Probatiune (30%), care s-au gandit foarte mult la consecintele pe care le-ar putea avea infractiunea asupra carierei lor viitoare.

Fig.nr.27-consecintele infractiunilor asupra carierei viitoare Fig.nr28- consecintele infractiunilor asupra carierei

a minorilor din penitenciar    viitoare a minorilor din probatiune

Structura dupa felul comiterii infractiunii

Referitor la felul comiterii infractiunii, din diagramele de mai jos reiese faptul ca majoritatea minorilor condamnati penal au savarsit infractiunea in grup, astfel:

minori Penitenciar Gherla20 (83,3%)

minori Serviciul de Probatiune.19 (95%)

Meta-analiza studiilor orientate pe dimensiunea "risc" indica adoptarea, cu mai mare usurinta, a unui comportament riscant, in grup decat individual. Acest aspect reprezinta un punct de plecare pentru numeroase cercetari si interventii in domeniu.

Fig.nr.29-felul comiterii infractiunii de catre    Fig.nr.30- felul comiterii infractiunii de catre

minorii din penitenciar minorii din probatiune

Structura in functie de justificarile invocate pentru comiterea infractiunii

Ca o intarire a spuselor de mai sus, principalul motiv invocat de catre minorii condamnati penal in comiterea infractiunii este "presiunea grupului de prieteni": 66,7%-minori pedeapsa privativa si 65%-minori pedeapsa neprivativa.

Fig.nr.31-justificari invocate in comiterea infractiunii Fig.nr32-justificari invocate in comiterea infractiunii

de catre minorii din penitenciar de catre minorii din probatiune

Structura in functie de infractiunea savarsita

In topul infractiunilor savarsite de minorii care au primit o pedeapsa privativa de libertate, supusi studiului de fata, se afla infractiunea de talharie 54,2%.Prin comparatie, in topul infractiunilor savarsite de minorii care au primit o pedeapsa neprivativa de libertate, supusi studiului de fata, se afla infractiunea de furt 65,8%.

Se poate concluziona faptul ca infractiunile de talharie, mai degraba sunt pedepsite cu inchisoarea , iar infractiunile de furt, mai degraba primesc o pedeapsa neprivativa de libertate.

Se pare ca aceste infractuni au fost savarsite la presiunea grupului de egali si cu grupul de egali.

Fig.nr.33- infractiuni comise Fig.nr.34- infractiuni comise

de catre minorii din penitenciar de catre minorii din probatiune

Structura pe atitudini fata de pedeapsa

Atitudinea fata de pedeapsa este diferita in randul celor doua categorii de minori pedepsiti penal, conform ipotezei de la care am pornit.Astfel: 54,2% dintre minorii care au primit o pedeapsa privativa de libertate considera ca meritau o alta pedeapsa, mai mica, comparativ cu minorii care au primit o pedapsa neprivativa de libertate -ce considera ca meritau o alta pedeapsa intr-o proportie de 10%.

Fig.nr.35-atitudinea fata de pedeapsa a minorilor din penitenciar Fig.nr36- atitudinea fata de pedeapsa a minorilor din probatiune

In aceeasi ordine de idei, pedeapsa este considerata mai degraba "dreapta dar severa;nedreapta si foarte severa" de catre minorii din penitenciar -54,2%, decat minorii aflati in supravegherea Serviciului de Probatiune-20%.

Fig.nr.37-cum cosidera pedeapsa minorii din penitenciar Fig.nr38- cum considera pedeapsa minorii din probatiune

Structura in functie de acordul cu pedeapsa

Comparativ cu intrebarea anterioara, raspunsurile minorilor din penitenciar se schimba radical, scotand in evidenta instabilitatea specifica varstei, lipsa responsabilitatii si atentiei in completarea chestionarului etc.Astfel 54,2% dintre minorii din penitenciar sustin ca sunt "de acord" si "total de acord" cu pedeapsa primita, in conditiile in care anterior pedeapsa era considerata mai degraba "dreapta dar severa;nedreapta si foarte severa" in aceeasi proportie de catre acestia. Probabil , vinovat de aceasta schimbare de atitudini in randul minorilor pedepsiti privativ este insusi mediul penitenciar, presiunea grupului de egali etc.

Prin comparatie cu minorii care au primit o pedeapsa privativa , minorii care au primit o pedeapsa neprivativa de libertate raman consecventi in raspunsuri.Astfel acestia sunt "de acord","acord total" cu pedeapsa primita intr-o proportie de 65%.

Fig.nr.39-scala acordului fata de pedeapsa a Fig.nr.40-scala acordului fata de pedeapsa a

minorilor din penitenciar minorilor din probatiune

Structura dupa relatiile cu familia inainte de a primi pedeapsa

Cei mai multi dintre subiectii cercetarii de fata, in speta: 62,5% dintre minorii condamnati la o pedeapsa privativa de libertate, respectiv 90% dintre minorii condamanti la o pedeapsa neprivativa de libertate sustin ca relatia cu familia inainte de a primi pedeapsa era una "buna".Numai 8,3% dintre minorii condamnati la o pedeapsa privativa de libertate sustin ca fiind "foarte rea" relatia pe care o aveau cu familia inainte de a primi pedeapsa.

Fig.nr.41-relatia cu familia, inainte de pedeapsa Fig.nr42- relatia cu familia inainte de pedeapsa

- minori din penitenciar - minori din probatiune

Structura in functie de relatiile cu familia dupa ce au primit pedeapsa

In urma pedepsei primite, 65% dintre minorii aflati in supravegherea Serviciului de Probatiune sustin ca relatia cu familia s-a schimbat, comparativ cu minorii dein penitenciar care sustin intr-o proportie de 50% ca relatia cu familia s-a schimbat/nu s-a schimbat.

Fig.nr.43-schimbarea relatiei cu familia dupa pedeapsa Fig.nr.44- schimbarea relatiei cu familia, dupa pedeapsa -minori din penitenciar - minori din probatiune

Structura dupa efectele pedepsei asupra:

1.relatiilor familiale

Majoritatea subiectilor supusi cercetarii sustin ca pedeapsa pe care au primit-o, fie aceasta privativa sau nu de libertate, a schimbat "foarte mult" si "destul de mult" in rau relatiile de familie, intr-o proportie de:

66,6%..minori cu pedeapsa privativa;

65%..minori cu pedeapsa neprivativa.

16,7% dintre minorii condamnati la o pedeapsa privativa, respectiv 20% dintre minorii condamnati la o pedeapsa neprivativa sustin ca relatiile de familie nu s-au schimbat "deloc" in urma condamnarii pe care au primit-o.

Fig.nr.45-schimbarea- in rau a relatiei cu familia, dupa Fig.nr.46- schimbarea-in rau a relatiei cu familia, dupa pedeapsa- minori din penitenciar pedeapsa- minori din probatiune

2.relatiilor de prietenie

Cei mai multi dintre minorii condamnati penal ce fac obiectul studiului de fata sustin ca relatiile de prietenie s-au schimbat "foarte mult" in rau -41,7% datorita pedepsei privative de libertate primite de acestia, (intarind faptul ca mediul penitenciar duce la stigmatizarea , etichetarea detinutilor), spre deosebire de pedeapsa neprivativa de libertate care nu a schimbat " deloc" in rau -45% relatiile de prietenie.

Tabelul nr.6:schimbarea in rau a relatiei cu prietenii, Tabelul nr.7:schimbarea in rau a relatiei cu prietenii, dupa pedeapsa- minori din penitenciar dupa pedeapsa- minori din probatiune

3.posibilitatilor de scolarizare

Pedeapsa privativa de libertate schimba "foarte mult" in rau (45,8%) posibilitatile de scolarizare ale minorilor, comparativ cu pedeapsa neprivativa de libertate care are acelasi efect intr-o proportie mult mai mica-20%.

Fig.nr.47-schimbarea in rau a posibilitatilor de scolarizare Fig.nr.48- schimbarea,in rau a posibilitatilor de scolarizare dupa dupa pedeapsa- minori din penitenciar pedeapsa- minori din probatiune

4.starii de sanatate

Efectele malefice ale pedepsei privative de libertate se rasfrang si asupra starii de sanatate a minorilor. Astfel pedeapsa privativa de libertate schimba "foarte mult" si "destul de mult" in rau (45,8%) starea de sanatate a minorilor, comparativ cu pedeapsa neprivativa de libertate care schimba "foarte mult" si "destul de mult" in rau starea de sanatate a minorilor intr-o proportie mult mai mica (25%).

Tabelul nr.8:schimbarea in rau a starii de sanatate, Tabelul nr.9:schimbarea in rau a starii de sanatate,

dupa pedeapsa- minori din penitenciar dupa pedeapsa- minori din probatiune

Structura in functie de explicatii /justificari date pentru infractiunea comisa

Minorii condamnati la o pedeapsa privativa de libertate considera ca fapta lor poate fi explicata, justificata intr-o masura mai mare (66,7%) decat minorii condamnati la o pedeapsa neprivativa de libertate (45%).

Fig.nr.49-explicatii date infractiunii de catre Fig.nr.50- explicatii date infractiunii de catre

- minorii din penitenciar - minorii din probatiune

Structura pe asumarea responsabilitatii

In ceea ce priveste asumarea responsabilitatii, aceasta este mult mai redusa in randul minorilor condamnati la o pedeapsa privativa de libertate , care gasesc mai multe justificari infractiunii comise , comparativ cu minorii condamnati la o pedeapsa neprivativa de libertate, care gasesc mai putine justificari infractiunii comise.

Astfel, minorii din penitenciar isi asuma responsabilitatea pentru fapta savarsita ("aproape in totalitate vinovat" "eu sunt singurul vinovat") intr-o proportie de 37,5%, comparativ cu minorii aflati in supravegherea Serviciului de Probatiune, care isi asuma responsabilitatea pentru infractiunea comisa ("aproape in totalitate", vinovat" ,"eu sunt singurul vinovat") intr-o proportie mult mai ridicata- 85%.

Acest rezultat certifica necesitatea interventiei asupra minorilor condamnati la o pedeapsa privativa de libertate, in scopul intelegerii consecintelor faptelor lor cat si intelegerii si asumarii responsabilitatii pentru propriile fapte.

Fig.nr.51-scala de asumare a responsabilitatii de catre Fig.nr.52- scala de asumare a responsabilitatii de catre   

- minorii din penitenciar - minorii din probatiune

Structura in functie de responsabilitate atribuita altcuiva

Un procent de 58,3% dintre minorii condamnati la o pedeapsa privativa de libertate atribuie altcuiva responsabilitatea pentru propria fapta, comparativ cu minorii condamnati la o pedeapsa neprivativa de libertate, care considera drept responsabil pentru fapta savarsita de ei pe altcinmeva, intr-o proportie mult mai mica- 25%.

Fig.nr.53- responsabilitate atribuita altcuiva de catre Fig.nr.54- responsabilitate atribuita altcuiva de catre

- minorii din penitenciar - minorii din probatiune

Structura pe atitudini fata de victima infractiunii

Ca o intarire a celor reprezentate mai sus, este subliniata atitudinea pe care o au minorii condamnati penal fata de victima infractiunii pe care au savarsit-o, atitudine care este diferita in functie de asumarea responsabilitatii fiecaruia pentru fapta comisa. Comparativ cu minorii condamnati la o pedeapsa neprivativa de libertate , care nu prezinta o atitudine vindicativa, minorii din penitenciar doresc sa se razbune pe victima infractiunii lor intr-o proportie de 8,3%.

Totusi, un numar egal de respondenti - 14 (70,8% -minori cu pedeapsa privativa si 70%- minori cu pedeapsa neprivativa) au o atitudine de "regret" fata de victima infractiunii comise de ei, semn ca motivatia pentru modificarea comportamentului infractional este crescuta, iar interventia in acest sens isi are rostul.

Fig.nr.53-atitudinea fata de victima infractiunii    Fig.nr.54- atitudinea fata de victima infractiunii

- minorii din penitenciar - minorii din probatiune

Perceptie privind consecintele infractiunii

Subiectii supusi cercetarii de fata considera intr-o mai mare masura drept consecinte ale infractiunii comise faptul ca " am primit pedeapsa" ( 58,3% -minori condamnati la o pedeapsa privativa de libertate si 75%- minori condamnati la o pedeapsa neprivativa de libertate) si intr-o masura mai redusa faptul ca " am provocat rau, mi-am suparat familia" ( 41,7%- minori condamnati la o pedeapsa privativa de libertate si 25%- minori condamnati la o pedeapsa neprivativa de libertate).Majoritatea minorilor condamnati penal se gandesc inainte de toate la ei insisi, iar apoi la consecintele pe care le are infractiunea asupra celorlalti: victima, familia lor. Acest aspect subliniaza inca o data atitudinea egocentrista si incapacitatea empatica, specifice varstei acestei categorii.

Fig.nr.55-consecintele infractiunii dupa parerea Fig.nr.56- consecintele infractiunii dupa parerea

- minorilor din penitenciar - minorilor din probatiune

Perceptie privind avantajele de pe urma comiterii de infractiuni

Minorii pedepsiti penal considera intr-o mare masura ca "nu exista" avantaje de pe urma comiterii de infractiuni (87,5%-minori condamnati la o pedeapsa privativa , respectiv 60%- minori condamnati la o pedeapsa neprivativa).Daca marea majoritate a minorilor condamnati penal recunosc ca nu exista avantaje in urma comiterii infractiunilor, interventia de tip asistenta sociala in scopul constientizarii acestei concluzii si modificarii comportamentului infractional are pe ce sa se cladeasca.

Avantajele de pe urma comiterii de infractiuni sunt reprezentate de "bani, castig usor".Minorii din penitenciar considera intr-o proportie mult mai redusa -12,5% ca de pe urma comiterii de infractiunii au avut avantaje, comparativ cu minorii din supravegherea Serviciului de Probatiune, care considera intr-o proportie ridicata -40% existenta avantajelor de pe urma comiterii de infractiuni.

Fig.nr.57-avantaje de pe urma infractiunii    Fig.nr.58- avantaje de pe urma infractiunii

- minori din penitenciar - minori din probatiune

Perceptie privind dezavantajele de pe urma comiterii de infractiuni

Costurile, dezavantajele comiterii de infractiuni sunt vazute de catre minorii din penitenciar in termenii de " am pierdut libertatea"- intr-o proportie maxima-100%.Prin comparatie cu acestia, minorii care au fost condamnati la o pedeapsa neprivativa de libertate considera ca fiind dezavantaje de pe urma comiterii de infractiuni :

"pedeapsa, cazier"..18

( 90%);"platesc daune"2 ( 10%).

Fig.nr.59-dezavantaje de pe urma infractiunii Fig.nr.60- dezavantaje de pe urma infractiunii

- minori din penitenciar - minori din probatiune

4. PROCEDEE DE ANALIZA STATISTICA

Am intocmit o baza de date in SPSS 7.5 care cuprinde un numar de 49 variabile primare, in asa fel incat sa am la dispozitie toate unitatile elementare de informatie, care sa permita realizarea unor constructii adecvate de indicatori si analize statistice.

Voi analiza in continuare ipotezele cercetarii.

Ipoteza 1

H₁ : exista diferente intre atitudinea fata de pedeapsa a minorilor condamnati penal in functie de felul pedepsei- privativa sau neprivativa de libertate

H : nu exista nici o diferenta intre atitudinea minorilor condamnati penal fata de pedeapsa, fie aceasta privativa sau neprivativa de libertate

Ipoteza 1 a cercetarii o pot testa in doua moduri:

.nominal- folosind variabilele calitative(consped si minped) si testul chi-square,

.cantitativ- folosind o variabila cantitativa (acordped) si una calitativa (minped) si testul t:

variabila cantitativa de tip scala (acordped)

Scala de atitudine care reflecta atitudinea minorilor condamnati penal fata de pedeapsa este o scala de tip Likert, ce cuprinde 5 trepte cu gradualitati ale intensitatii raspunsurilor dispuse de la acordul puternic pana la dezacordul complet fata de pedeapsa.

variabile calitativa nominala (minped,consped)

In vederea masurarii variabilelor pe o scala calitativa :"consped"si "minped", am utilizat testul chi-square ca procedeu statistic pentru a verifica daca distributia de frecventa a variabilei nominale corespunde cu distributia teoretica a frecventelor relative, in speta, daca exista o legatura intre atitudinile minorilor condamnati penal fata de pedeapsa si felul pedepsei- privativa sau neprivativa de libertate.

In urma rezultatelor statistice, valoarea estimata a statisticii Chi-Square (5,371) este semnificativa la un nivel de incredere de 95%, df=1, deoarece valoarea p=0,02 este mai mica decat 0,0Ca urmare a acestui rezultat, ipoteza nula este respinsa, concluzionand ca exista o legatura intre atitudinile minorilor condamnati penal fata de pedeapsa si felul pedepsei- privativa sau neprivativa de libertate. Distributia nu este uniforma.

Astfel, minorii condamnati la o pedeapsa neprivativa de libertate considera mai degraba dreapta si meritata pedeapsa primita (59,3%) decat nedreapta si foarte severa (23,5%).

Prin comparatie cu acestia din urma, minorii condamnati la o pedeapsa privativa de libertate considera mai degraba nedreapta si foarte severa pedeapsa primita , intr-o proportie de 76,5%, decat dreapta si meritata-40,7%.

Se poate concluziona faptul ca pedeapsa privativa de libertate este considerata intr-o mai mare masura (76,5) nedreapta si foarte severa, comparativ cu pedeapsa neprivativa de libertate care este considerata mai degraba dreapta si meritata (59,3%) de catre minorii condamnati penal la una dintre aceste doua pedepse, concluzie care intareste responsabilitatea redusa in randul minorilor condamnati penal.

Iar in continuare, pentru masurarea mediilor am utilizat drept procedeu statistic - independent-samples t test(variabila cantitativa de tip scala: "acordped" si variabila calitativa nominala "minped"), urmarind sa verific daca deviatiile standard la nivelul celor doua grupe de minori pedepsiti penal sunt semnificativ diferite in ceea ce priveste atitudinea fata de pedeapsa, fapt care certifica respingerea ipotezei nule

Testul statistic pentru egalitatea variabilelor releva un nivel de semnificatie ridicat (p = 0,885) care obliga spre utilizarea testului t pentru variante egale. Acesta (t = -0,185; df = 42; p = 0,854>0,05) sustine faptul ca mediile celor doua grupe de minori pedepsiti penal (3,41 si 3,50) nu difera semnificativ.La aceeasi constatare se ajunge si prin observarea intervalului de incredere pentru diferenta dintre cele doua valori, care contine zero, concluzionand ca diferenta dintre valorile medii ale celor doua grupe de minori condamnati penal in ceea ce priveste atitudinea fata de pedeapsa primita, nu este semnificativa din punct de vedere statistic.

Prin urmare, in pofida rezultatelor obtinute in urma aplicarii testului Chi-Square, care releva existenta unei legaturi intre atitudinile minorilor condamnati penal fata de pedeapsa si felul pedepsei- privativa sau neprivativa de libertate, totusi testul t conduce catre respingerea ipotezei cercetarii si acceptarea ipotezei de nul (H₀ ) care sustine ca : nu exista nici o diferenta intre atitudinile minorilor condamnati penal fata de pedeapsa, fie aceasta privativa sau neprivativa de libertate.

Justificarea acestei concluzii contradictorii consta tocmai in lipsa de maturitate a respondentilor, in lipsa de responsabilitate in realizarea unor sarcini, de superficialitatea cu care au tratat completarea chestionarului, de instabilitatea emotionala, de lipsa unei " coloane vertebrale" in definirea personalitatii acestor minori. Dar tocmai acest aspect reprezinta un punct de plecare pentru cercetari ulterioare pe aceasta directie.

Ipoteza 2 a cercetarii este urmatoarea:

H₁ - exista o legatura intre asumarea responsabilitatii in randul minorilor condamnati penal pentru fapta comisa, si trecutul infractional, felul si tipul comiterii infractiunii

H₀ nu exista o legatura intre asumarea responsabilitatii in randul minorilor condamnati penal pentru fapta comisa - si trecutul infractional, felul si tipul comiterii infractiunii.

Aceasta ipoteza o pot testa in mod cantitativ - folosind o variabila cantitativa (asumresp) si trei variabile calitative (oricond, cominsin, infrped):

variabila cantitativa de tip scala (asumresp)

Scala care reflecta asumarea responsabilitatii pentru fapta comisa de catre minorii pedepsiti penal este o scala de tip Likert, ce cuprinde 5 trepte cu gradualitati ale intensitatii raspunsurilor dispuse de la "eu nu sunt vinovat" pana la "eu sunt singurul vinovat".

variabile calitative nominale (oricond, comisin) si calitativa ordinala (infrped).

In continuare, pentru masurarea mediilor am utilizat drept procedeu statistic - independent-samples t test (variabila cantitativa de tip scala: "asumresp" si variabila calitativa nominala "oricond"), urmarind sa verific daca deviatiile standard la nivelul celor doua grupe de minori pedepsiti penal sunt semnificativ diferite, fapt care certifica respingerea ipotezei nule

Testul statistic pentru egalitatea variabilelor releva un nivel de semnificatie ridicat (p = 0,692) care obliga spre utilizarea testului t pentru variante egale.Acesta (t =1,374; df = 41; p = 0,177 >0,05) sustine faptul ca mediile celor doua grupe de minori pedepsiti penal condamnati o singura data sau de doua ori (3,73 si 2,80) nu difera semnificativ.La aceeasi constatare se ajunge si prin observarea intervalului de incredere( (-0,43;2,31) ) pentru diferenta dintre cele doua valori, care contine zero, concluzionand ca diferenta dintre valorile medii ale celor doua grupe de minori condamnati penal in ceea ce priveste asumarea responsabilitatii fata de pedeapsa primita, nu este semnificativa din punct de vedere statistic.

Rezultatele obtinute in urma aplicarii procedeului statistic - independent-samples t test, sustin ca: nu exista o legatura intre asumarea responsabilitatii in randul minorilor condamnati penal fata de fapta comisa - si trecutul infractional.

In concluzie, asumarea responsabilitatii in randul minorilor condamnati penal nu este conditionata intr-un mod semnificativ de trecutul infractional

In continuare, pentru testarea ipotezei folosesc variabila cantitativa (asumresp) si variabila calitativa nominala (cominsin):

variabila cantitativa de tip scala (asumresp)

Scala care reflecta asumarea responsabilitatii pentru fapta comisa de catre minorii pedepsiti penal este o scala de tip Likert, ce cuprinde 5 trepte cu gradualitati ale intensitatii raspunsurilor dispuse de la "eu nu sunt vinovat" pana la "eu sunt singurul vinovat".

variabile calitativa nominala (comisin)

Pentru masurarea mediilor am utilizat drept procedeu statistic - independent-samples t test (variabila cantitativa de tip scala: "asumresp" si variabila calitativa nominala "oricond"), urmarind sa verific daca deviatiile standard la nivelul celor doua grupe de minori pedepsiti penal sunt semnificativ diferite, fapt care certifica respingerea ipotezei nule.

Testul statistic pentru egalitatea variabilelor releva un nivel de semnificatie ridicat (p = 0,992) care obliga spre utilizarea testului t pentru variante egale. Acesta (t =0.050; df = 42; p = 0,960 >0,05) sustine faptul ca mediile celor doua grupe de minori pedepsiti penal condamnati (3,73 si 2,80) nu difera semnificativ in functie de felul in care au comis infractiunea- singuri sau in grup. In concluzie, diferenta dintre valorile medii(3,60; 3,56 ) ale celor doua grupe de minori condamnati penal care au comis infractiunea singuri sau in grup, in ceea ce priveste asumarea responsabilitatii fata de pedeapsa primita, nu este semnificativa din punct de vedere statistic.

Rezultatele obtinute in urma aplicarii procedeului statistic - independent-samples t test, sustin ca : nu exista o legatura intre asumarea responsabilitatii in randul minorilor condamnati penal fata de fapta comisa - si felul in care au comis infractiunea- singuri sau in grup.

In concluzie, asumarea responsabilitatii in randul minorilor condamnati penal nu este conditionata intr-un mod semnificativ de felul in care au comis infractiunea- singuri sau in grup.

In continuare, pentru testarea ipotezei folosesc variabila cantitativa (asumresp) si variabila calitativa ordinala (infrped).

Pentru masurarea mediilor am utilizat drept procedeu statistic - independent-samples t test(variabila cantitativa de tip scala: "asumresp" si variabila calitativa ordinala "infrped"), urmarind sa verific daca deviatiile standard la nivelul celor doua grupe de minori pedepsiti penal sunt semnificativ diferite, fapt care certifica respingerea ipotezei nule.

Testul statistic pentru egalitatea variabilelor releva un nivel de semnificatie ridicat (p =0,166) care obliga spre utilizarea testului t pentru variante egale. Acesta (t =1,688; df = 35; p = 0,100 >0,05) sustine faptul ca mediile celor doua grupe de minori pedepsiti penal nu difera semnificativ in functie de tipul infractiunii comise-furt sau talharie. In concluzie, diferenta dintre valorile medii (4,05 si 3,29) ale celor doua grupe de minori condamnati penal care au comis infractiunea de talharie sau de furt, in majoritatea cazurilor, in ceea ce priveste asumarea responsabilitatii fata de pedeapsa primita, nu este semnificativa din punct de vedere statistic. La aceeasi constatare se ajunge si prin observarea intervalului de incredere (-0,15; 1,66) pentru diferenta dintre cele doua valori, care contine zero, concluzionand ca diferenta dintre valorile medii ale celor doua grupe de minori condamnati penal in ceea ce priveste asumarea responsabilitatii fata de pedeapsa primita in raport cu infractiunea savarsita-furt sau talharie , nu este semnificativa din punct de vedere statistic. Se poate concluziona ca nu exista o legatura intre asumarea responsabilitatii in randul minorilor condamnati penal fata de fapta comisa - si tipul infractiunii: furt sau talharie

Prin urmare, asumarea responsabilitatii in randul minorilor condamnati penal nu este conditionata intr-un mod semnificativ de trecutul infractional, de felul si tipul comiterii infractiunii infractiunii, rezultat care certifica respingerea ipotezei cercetarii si acceptarea ipotezei nule care sustine faptul ca :

H_{0 -} nu exista o legatura intre asumarea responsabilitatii in randul minorilor condamnati penal fata de fapta comisa - si trecutul infractional, felul si tipul comiterii infractiunii.

Asumarea responsabilitatii este conditionata de alti factori precum: nivelul de dezvoltare morala, de capacitatea empatica, de constientizarea consecintelor infractiunii!Prin urmare, interventia in acest sens capata valoare si importanta.

Ipoteza de cercetare

H₁:Exista o corelatie pozitiva intre atitudinea fata de pedeaspa a minorilor condamnati penal si asumarea responsabilitatii de catre acestia cu privire la infractiunea savarsita

H₀: nu exista o corelatie intre atitudinea fata de pedeaspa a minorilor condamnati penal si asumarea responsabilitatii de catre acestia cu privire la infractiunea savarsita

Avand in vedere masurarea variabilelor pe o scala cantitativa, s-a folosit corelatia ca procedeu statistic pentru eliminarea erorii ca explicatie plauzibila a relatiei.

Testul statistic a evidentiat existenta unei corelatii pozitive de (p<.01 , unilateral, N= ) intre atitudinea fata de pedeaspa a minorilor condamnati penal si asumarea responsabilitatii de catre acestia cu privire la infractiunea savarsita. Coeficientul de corelatie Pearson, egal cu .585 sugereaza existenta unei corelatii directe, puternice intre variabilele cantitative de tip scala utilizate (acordped, asumresp).

Asta inseamna ca cu cat pedeapsa este perceputa ca fiind "dreapta si meritata" cu atat mai mult creste probabilitatea ca minorii condamnati penal sa-si asume responsabilitatea fata de fapta comisa. In aceeasi ordine de idei, cu cat pedeapsa este perceputa ca fiind "dreapta dar severa;nedreapta si foarte severa" cu atat mai mult scade probabilitatea ca minorii pedepsiti penal sa-si asume responsabilitatea fata de infractiunea savarsita.

Testarea semnificatiei coeficientului de corelatie este realizata cu ajutorul testului t. Valoarea Sig. corespunzatoare, egala cu 0,000, evidentiaza ca s-a obtinut un coeficient de corelatie semnificativ la un prag de 0,000, rezultat care sustine faptul ca nu exista nici o sansa de a gresi daca afirm ca intre cele doua variabile cantitative: atitudinea fata de pedeaspa a minorilor condamnati penal si asumarea responsabilitatii de catre acestia cu privire la infractiunea savarsita exista o corelatie puternic pozitiva.

Astfel, ipoteza cercetarii s-a confirmat, coeficientul mare de corelatie intre atitudinea fata de pedeapsa si asumarea respnsabilitatii ma obliga sa interpretez aceasta relatie scotand in evidenta dependenta celor doua variabile una de cealalta, fapt care certifica interventia derulata cu aceasta categorie de subiecti.

Concluziile cercetarii

Rezultatele cercetarii, raportate la ipotezele de la care am pornit releva urmatoarele:

Exista o legatura intre atitudinile minorilor condamnati penal fata de pedeapsa si felul pedepsei- privativa sau neprivativa de libertate, conform rezultatelor testului chi-square aplicat pentru testarea ipotezei.

Astfel, minorii condamnati la o pedeapsa neprivativa de libertate considera mai degraba dreapta si meritata pedeapsa primita (59,3%) decat nedreapta si foarte severa (23,5%).

Prin comparatie cu acestia din urma, minorii condamnati la o pedeapsa privativa de libertate considera mai degraba nedreapta si foarte severa pedeapsa primita , intr-o proportie de 76,5%, decat dreapta si meritata-40,7%.

Prin urmare, pedeapsa privativa de libertate este considerata intr-o mai mare masura (76,5) nedreapta si foarte severa, comparativ cu pedeapsa neprivativa de libertate care este considerata mai degraba dreapta si meritata (59,3%) de catre minorii condamnati penal la una dintre aceste doua pedepse, concluzie care intareste responsabilitatea redusa in randul minorilor condamnati penal.

Nu exista nici o diferenta intre atitudinile minorilor condamnati penal fata de pedeapsa, fie aceasta privativa sau neprivativa de libertate, conform rezultatelor relevate prin intermediul independent t test aplicat in testarea ipotezei

Justificarea acestei concluzii, care vine in contrazicerea primei, consta tocmai in lipsa de maturitate a respondentilor, in lipsa de responsabilitate in realizarea unor sarcini, de superficialitatea cu care au tratat completarea chestionarului, de instabilitatea emotionala, de lipsa unei " coloane vertebrale" in definirea personalitatii acestor minori. Dar tocmai acest aspect reprezinta un punct de plecare pentru cercetari ulterioare pe aceasta directie.

Nu exista o legatura intre asumarea responsabilitatii in randul minorilor condamnati penal fata de fapta comisa si -trecutul infractional, felul si tipul comiterii infractiunii, conform rezultatelor relevate prin intermediul independent t test aplicat in testarea ipotezei

Asumarea responsabilitatii este conditionata de alti factori precum: nivelul de dezvoltare morala, de capacitatea empatica, de constientizarea consecintelor infractiunii!Prin urmare, interventia in acest sens capata valoare si importanta.

Exista o corelatie puternic pozitiva intre atitudinea fata de pedeaspa a minorilor condamnati penal si asumarea responsabilitatii de catre acestia cu privire la infractiunea savarsita

Prin urmare, cu cat pedeapsa este perceputa ca fiind "dreapta si meritata" cu atat mai mult creste probabilitatea ca minorii condamnati penal sa-si asume responsabilitatea fata de fapta comisa. In aceeasi ordine de idei, cu cat pedeapsa este perceputa ca fiind "dreapta dar severa; nedreapta si foarte severa" cu atat mai mult scade probabilitatea ca minorii pedepsiti penal sa-si asume responsabilitatea fata de infractiunea savarsita.

Rezultatele cercetarii de fata certifica nevoia unei interventii de tipul asistentei sociale, derulata cu aceasta categorie de subiecti.