CATEGORII DOCUMENTE |
Administratie | Drept |
Dreptul Proprietatii Intelectuale - test grila
1. Dreptul proprietatii intelectuale reprezinta acea ramura
de drept care studiaza normele juridice care reglementeaza:
a. |
creatiile intelectuale cu caracter industrial |
b. |
creatiile intelectuale originale privitoare la inventii si marci |
c. |
creatiile intelectuale din domeniul literar, artistic sau stiintific si creatiile intelectuale cu aplicabilitate industriala |
ANS: C
2. Subramurile dreptului proprietatii intelectuale sunt:
a. |
dreptul de autor si drepturile conexe |
b. |
dreptul de autor si dreptul proprietatii industriale |
c. |
dreptul de |
ANS: B
3. Principiul dreptului de prioritate reprezinta:
a. |
situatia privilegiata a unei persoane
care a efectuat un prim depozit reglementar intr-o tara a Uniunii de la |
b. |
posibilitatea unei persoane de a solicita cascada de prioritati |
c. |
regula dupa care cererile de brevete pentru aceeasi inventie nu depind unele de altele |
ANS: A
4. Principiul independentei brevetelor inseamna:
a. |
ca un brevet de inventie nu poate fi
refuzat sau invalidat in orice tara membra a Uniunii de la Paris, din
considerentul ca un brevet pentru aceeasi inventie a fost refuzat sau
invalidat in alta |
b. |
ca soarta unui brevet de inventie
dintr-o tara depinde de soarta brevetului pentru aceeasi inventie din alta |
c. |
ca odata acordat un brevet de inventie
intr-o tara; orice alta |
ANS: A
5. Principiul independentei marcilor inseamna:
a. |
nu este necesar pentru protectia marcii unioniste |
b. |
inseamna ca depunerea si inregistrarea marcilor de fabrica sau de comert se fac in conditiile stabilite de fiecare |
c. |
se mai numeste si principiul tratamentului unionist |
ANS: C
Izvoarele internationale prin care se realizeaza protectia proprietatii intelectuale sunt:
a. |
Conventia de la Paris din 1886 pentru proprietatea industriala si Conventia de la Berna din 1883 pentru protectia dreptului de autor |
b. |
Conventia de la Paris din 1883 pentru protectia dreptului de autor si Conventia de la Berna din 1886 pentru proprietatea intelectuala |
c. |
Conventia de la Paris din 1883 pentru protectia proprietatii industriale si Conventia de la Berna din 1886 pentru protectia operelor literare si artistice |
ANS: C
7. Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale a fost infiintata:
a. |
in anul 1886 la Berna |
b. |
in anul 1883 la |
c. |
in anul 1967 la |
ANS: C
8. Dreptul de autor inseamna ca:
a. |
nu exista numai daca operele artistice au fost materializate intr-un suport fizic; |
b. |
nu apara titularul impotriva celor care-i copiaza opera; |
c. |
protejeaza numai forma de exprimare a ideilor nu si ideile insesi. |
ANS: C
9. Calitatea de autor al unei opere o poate avea:
a. |
numai o persoana juridica; |
b. |
numai o persoana fizica sau numai persoanele fizice; |
c. |
fie o persoana fizica, fie o persoana juridica |
ANS: B
10. Potrivit legii, calitatea de subiect al dreptului de autor poate apartine:
a. |
numai autorului operei |
b. |
numai persoanei fizice sau juridice care a creat opera |
c. |
persoana fizica sau juridica prin a carei contributie opera a fost adusa la cunostinta publica sub forma anonima sau sub pseudonim care nu permit identificarea autorului |
ANS: C
11. Dovada calitatii de autor, cand opera a fost adusa la cunostinta publica sub numele unei persoane se face prin:
a. |
proba veritatii |
b. |
prezumtia ca autorul este persoana sub numele careia opera a fost adusa pentru prima data la cunostinta publica |
c. |
recunoasterea din grup |
ANS: B
Opera comuna se deosebeste de opera colectiva prin:
a. |
opera comuna are caracter unitar, in timp ce opera colectiva nu prezinta acest caracter |
b. |
in cazul operei colective este imposibil sa se atribuie vreun drept distinctiv vreunuia dintre autori asupra ansamblului operei create |
c. |
opera comuna are un singur autor, in vreme ce opera colectiva are o pluralitate de autori |
ANS: B
Sunt opere postume, potrivit legislatiei in vigoare:
a. |
operele pentru care autorul nu si-a manifestat in timpul vietii vointa cu privire la divulgarea acestora |
b. |
operele pentru care autorul a decis in timpul vietii aducerea lor la cunostinta, dar a caror publicare are loc dupa decesul autorului |
c. |
operele pentru care autorul a decis in timpul vietii sa nu fie publicate |
ANS: A
14. Exploatarea unei opere colective:
a. |
se face de catre persoana din initiativa, sub responsabilitatea si sub numele careia s-a realizat opera |
b. |
apartine autorului principal |
c. |
se face numai in aceeasi unitate de timp |
ANS: A
Literatura de specialitate a formulat 3 (trei) conditii necesare pentru protectia dreptului de autor, care rezulta implicit din lege. Aceste conditii sunt:
a. |
opera sa imbrace o forma concreta de exprimare, sa fie susceptibila de aducere la cunostinta publica si sa fie originala; |
b. |
opera sa fie susceptibila de imbunatatiri, sa fie utila si reprezentativa |
c. |
opera sa fie prioritara, susceptibila de a fi adusa la cunostinta publica si cazuta in domeniul public |
ANS: A
16. Proprietarul suportului material al unei opere, altul decat autorul, nu are drept de divulgare, adica de a decide daca, in ce mod si cand va fi adusa opera la cunostinta publica, aceasta apartinand autorului operei.De la aceasta interdictie, exista si exceptii:
a. |
daca proprietarul suportului material indica numele, prenumele sau pseudonimul autorului |
b. |
in cazul operelor de arta plastica sau fotografica, cu exceptia situatiei in care autorul a exclus in mod expres dreptul de divulgare prin actul de instrainare a originalului operei; |
c. |
cand autorul isi retrage opera publicata; |
ANS: B
17. Enumerarea operelor originale de creatie intelectuala protejate prin Legea nr. 8/1996 (art. 7):
a. |
are caracter exemplificativ; |
b. |
are caracter limitativ |
c. |
cuprinde si operele derivate |
ANS: A
18. Protectia juridica a discursului politic opereaza daca:
a. |
are caracter oficial |
b. |
este tinut in nume propriu |
c. |
are caracter literar |
ANS: B
19. Pledoariile avocatilor sunt:
a. |
excluse de la protectia dreptului de autor |
b. |
aduse la cunostinta publica fara consimtamantul autorului de catre presa scrisa sau audiovizuala, daca sedintele de judecata sunt publice |
c. |
protejate expres prin Legea dreptului de autor |
ANS: B
20. Drepturile morale de autor au urmatoarele caracteristici:
a. |
nu asigura protectia personalitatii autorului; |
b. |
sunt prescriptibile |
c. |
preced drepturile patrimoniale, exercita autoritate asupra lor si le supravietuiesc |
ANS: C
21. Caracterul strict personal al drepturilor morale de autor inseamna:
a. |
ca aceste drepturi nu pot fi exercitate decat de catre autorul operei |
b. |
posibilitatea personala a autorului de a le transmite oricarei persoane |
c. |
exercitarea lor de catre terte persoane |
ANS: A
22. Caracterul inalienabil al drepturilor de autor consta in:
a. |
posibilitatea autorului de a le transmite oricarui tert |
b. |
echivaleaza cu autodistrugerea sa morala |
c. |
interzicerea oricarei renuntari sau instrainari ale acestor drepturi |
ANS: C
23. Caracterul insesizabil al drepturilor morale de autor inseamna:
a. |
posibilitatea creditorilor autorului de a impune divulgarea operei |
b. |
reprezinta dreptul creditorilor autorului de a exploata opera pentru a-si satisface creatia |
c. |
imprejurarea ca acestea nu pot fi urmarite de creditorii autorului operei |
ANS: C
Exceptia de la principiul insesizabilitatii drepturilor morale de autor este reprezentata de:
a. |
operele legate indisolubil de suportul material (operele de arta plastica); |
b. |
operele cinematografice |
c. |
operele de arhitectura |
ANS: A
Caracterul perpetuu al drepturilor morale de autor:
a. |
nu asigura protectia personalitatii autorului |
b. |
se aplica si drepturilor patrimoniale de autor |
c. |
consta in existenta si exercitarea lor de catre succesorii autorului ori de catre terti, dupa decesul titularului |
ANS: C
Caracterul imprescriptibil al drepturilor morale de autor:
a. |
consta in faptul ca dreptul la actiune al autorului unei opere intelectuale pentru apararea drepturilor sale morale nu se stinge niciodata; |
b. |
reprezinta imprejurarea conform careia dreptul la actiune nu poate fi exercitat decat dupa un timp de la incalcarea drepturilor morale de autor; |
c. |
se aplica si drepturilor patrimoniale de autor; |
ANS: A
27. Dreptul de divulgare:
a. |
este intalnit in doctrina si sub denumirea de dreptul la denunt; |
b. |
reprezinta dreptul autorului de a decide daca, in ce mod si cand va fi adusa opera la cunostinta publica |
c. |
se mai numeste si dreptul de retractare |
ANS: B
28. Dreptul de divulgare in cazul operelor colective:
a. |
apartine autorului principal |
b. |
se exercita, in lipsa unei conventii contrare, de catre persoana fizica sau juridica din initiativa, sub responsabilitatea si sub numele careia a fost realizata opera; |
c. |
are ca titular pe proprietarul suportului material al operei; |
ANS: B
29. Dreptul la paternitatea operei:
a. |
nu isi are izvorul in insusi actul creatiei; |
b. |
se mai numeste si dreptul de a pretinde recunoasterea calitatii de autor al operei; |
c. |
reprezinta o recunoastere neoficiala a meritelor autorului; |
ANS: B
Obligatia corelativa dreptului la paternitatea operei consta in:
a. |
indatorirea tertilor de a indica numele, prenumele sau pseudonimul autorului in cazul citarii si utilizarii de fragmente extrase din opera, cand acest lucru este permis fara consimtamantul autorului; |
b. |
indatorirea celui care publica o opera anonima de a indica numele mostenitorilor legali sau testamentari ai operei |
c. |
posibilitatea autorului operei de a pretinde restabilirea dreptului sau ori de cate ori acesta ar fi incalcat |
ANS: A
Transmiterea dreptului la paternitatea operei:
a. |
este interzisa prin acte intre vii |
b. |
nu se poate face prin mostenire legala sau testamentara |
c. |
apartine organismului de gestiune legala care a administrat drepturile autorului |
ANS: A
32. Dreptul la nume:
a. |
este numit in doctrina si dreptul autorului de a decide sub ce nume va fi adusa opera la cunostinta publicului |
b. |
este dreptul autorului de a-si publica opera sub numele altui autor; |
c. |
presupune doar respectul numelui sub care este publicata opera nu si al formei de reproducere a numelui ceruta de autor; |
ANS: A
33. Dreptul la inviolabilitatea operei, constand in posibilitatea juridica a autorului de a se opune oricarei modificari, suprimari sau completari precum si oricarei atingeri aduse operei care prejudiciaza onoarea sau reputatia autorului, mai este cunoscut in doctrina si sub numele de :
a. |
dreptul la interzicerea modificarii operei; |
b. |
dreptul la retractarea operei; |
c. |
dreptul la integritatea operei; |
ANS: C
34. Dreptul de retractare a operei:
a. |
nu poate fi exercitat in orice moment care survine divulgarii, avand caracter exclusiv; |
b. |
nu ofera posibilitatea tertilor care exploateaza opera retractata de a fi despagubiti, in cazul in care au fost prejudiciati; |
c. |
nu poate opera in cazul programelor pentru calculatoare |
ANS: C
35. Caracterul temporar al drepturilor patrimoniale de autor inseamna ca:
a. |
aceste drepturi sunt imprescriptibile |
b. |
aceste drepturi sunt netransmisibile |
c. |
durata acestor drepturi se intinde pe durata vietii autorului |
ANS: C
Drepturile patrimoniale de autor al unei opere literare, artistice sau stiintifice sunt:
a. |
dreptul de a decide utilizarea operei
si dreptul de |
b. |
dreptul de divulgare si dreptul de exploatare a operei |
c. |
dreptul de a dispune de opera si dreptul de retractare |
ANS: A
37. Dreptul de a decide utilizarea operei se mai numeste si:
a. |
dreptul de exploatare a operei |
b. |
dreptul de divulgare |
c. |
dreptul la integritatea operei |
ANS: A
38. Dreptul de
a. |
drepturile recunoscute artistilor interpreti si executanti |
b. |
posibilitatea autorului de a primi o parte din pretul vanzarilor ulterioare ale operei sale si dreptul autorului de a fi informat cu privire la locul unde se afla opera sa |
c. |
dreptul de preemtiune al autorului |
ANS: B
Suportul material in care este incorporata o opera artistica, stiintifica sau literara care a fost creata pe timpul casatoriei, apartine:
a. |
categoriei de bunuri proprii ale autorului; |
b. |
categoriei de bunuri comune ale sotilor; |
c. |
succesorilor autorului, chiar pe timpul vietii acestuia; |
ANS: A
40. Titularii drepturilor conexe de autor pot fi:
a. |
artistii interpreti sau executanti pentru propriile lor interpretari sau executii; |
b. |
organismele de gestiune colectiva pentru propriile inregistrari; |
c. |
succesorii conventionali ai autorului pentru propriile emisiuni; |
ANS: A
41. Producatorii de inregistrari sonore pot avea, pentru propriile inregistrari:
a. |
numai drepturi morale |
b. |
numai drepturi patrimoniale |
c. |
drepturi conexe dreptului de autor |
ANS: C
42. Producatorii de inregistrari audiovizuale, pot avea, pentru propriile inregistrari:
a. |
numai drepturi morale; |
b. |
drepturi conexe dreptului de autor; |
c. |
drepturi de |
ANS: B
Prin inregistrare
a. |
orice fixare a unei opere audiovizuale sau a unor secvente de imagini; |
b. |
orice fixare, exclusiv |
c. |
orice utilizare a unei opere in scop comercial; |
ANS: B
44. Prin inregistrare audiovizuala sau fonograma, se intelege:
a. |
orice fixare a unei opere audiovizuale sau a unor secvente de imagini; |
b. |
orice fixare, exclusiv |
c. |
orice utilizare a unei opere in scop comercial; |
ANS: A
Principiile care guverneaza durata protectiei drepturilor de autor sunt:
a. |
principiul perpetuitatii drepturilor morale de autor si principiul protectiei limitate a drepturilor patrimoniale de autor; |
b. |
principiul perpetuitatii drepturilor de utilizare a operei |
c. |
principiul caderii operei in domeniul public. |
ANS: A
46. Potrivit principiului protectiei limitate a drepturilor patrimoniale de autor inseamna ca:
a. |
drepturile sunt recunoscute pentru eternitate; |
b. |
drepturile sunt recunoscute in favoarea autorului pe tot timpul vietii acestuia si in favoarea mostenitorilor pe o durata limitata; |
c. |
durata drepturilor patrimoniale de autor difera in functie de valoarea operei; |
ANS: B
47. Termenul de protectie a drepturilor patrimoniale de autor incepe sa curga
a. |
de la data exercitarii dreptului la retractare; |
b. |
de la data caderii operei in domeniul public; |
c. |
de la data de 01 ianuarie a anului urmator publicarii operei, pentru autor si de la data de 01 ianuarie a anului urmator mortii autorului, pentru mostenitori; |
ANS: C
48. Obiectul cesiuni dreptului de autor il reprezinta:
a. |
operele pentru care autorul nu si-a manifestat vointa de a le da publicitatii; |
b. |
operele care au caracter contrar ordinii publice si bunelor moravuri, daca autorul si-a exercitat dreptul de retractare; |
c. |
drepturile patrimoniale de autor. |
ANS: C
In cazul existentei unor disproportii clare privind cota de beneficii ce revine partilor contractului de cesiune, in favoarea cesionarului, autorul operei cedate, poate:
a. |
solicita constatarea nulitatii contractului de cesiune; |
b. |
formula actiune pentru revizuirea contractului lezionar si solicita organelor jurisdictionale competente sa dispuna marirea convenabila a remuneratiei; |
c. |
solicita desfiintarea contractului de cesiune, chiar daca motivele de neutilizare a operei de catre cesionar se datoreaza faptei unui tert; |
ANS: B
50. Cesiunea exclusiva a drepturilor patrimoniale de autor inseamna ca:
a. |
titularul drepturilor cedate nu mai poate utiliza opera si nici sa o transmita altei persoane; |
b. |
nu trebuie prevazuta expres in contractul de cesiune |
c. |
titularul drepturilor cedate poate sa utilizeze opera pe un anumit teritoriu; |
ANS: A
Cesiunea neexclusiva a drepturilor patrimoniale de autor inseamna ca:
a. |
titularul dreptului de autor poate utiliza el insusi opera cedata; |
b. |
cedentul nu mai poate transmite dreptul neexclusiv si altor persoane; |
c. |
cesionarul poate exploata opera cedata si prin alte mijloace inventate ulterior incheierii contractului de cesiune; |
ANS: A
Regula interpretarii echivocului privind soarta juridica a unor drepturi neprevazute expres in contractul de cesiune, in favoarea autorului operei, cunoaste urmatoarele exceptii:
a. |
cazul cesiunii dreptului la reproducerea unei opere, cand se prezuma ca a fost cedat si dreptul la distribuirea copiilor realizate si in cazul operelor de arta plastica sau fotografica; |
b. |
situatia cesiunii dreptului la import; |
c. |
cazul cand opera a cazut in domeniul public; |
ANS: A
53. Forma scrisa a contractului de cesiune este:
a. |
o conditie ad validitatem; |
b. |
o conditie ad probationem |
c. |
la latitudinea partilor; |
ANS: B
54. Mentiunile de pe originalele ori de pe copiile autorizate ale inregistrarilor care confera prezumtia apartenentei drepturilor producatorilor de inregistrari sonore sunt:
a. |
inscrierea simbolului C inconjurat de un cerc, insotit de numele autorului, locul si anul primei publicari; |
b. |
inscrierea simbolului P inconjurat de un cerc, insotit de numele producatorului, locul si anul primei publicari; |
c. |
inscrierea initialelor ISBN; |
ANS: B
Inventia este definita ca fiind:
a. |
recunoasterea de fenomene, proprietati ori legi ale universului material, necunoscute anterior, dar apte de verificare. Nu intotdeauna inventia are si aplicabilitate industriala; |
b. |
un ansamblu de cunostinte sistematice, organizate in scopul obtinerii unei solutii la o problema practica din industrie, agricultura sau comert, caracterul aplicabilitatii industriale fiind o conditie de existenta a creatiei tehnice cu valoare de inventie; |
c. |
semnul susceptibil de reprezentare grafica servind la deosebirea produselor sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele apartinand altor persoane; |
ANS: B
56. Protectia inventiei prin brevet este:
a. |
o obligatie pentru inventator; |
b. |
o obligatie pentru succesorii inventatorului; |
c. |
o posibilitate oferita de lege, nu si o obligatie pentru inventator sau succesorul sau in drepturi; |
ANS: C
57. Subiectele primare stricto-sensu ale inventiei sunt:
a. |
persoanele care devin titulare de brevet numai in mod subsecvent, ca urmare a dobandirii acelei calitati prin intermediul unei operatiuni de transmitere, de la un titular anterior; |
b. |
acele subiecte care obtin brevetul de inventie in mod subsidiar; |
c. |
acele subiecte care obtin brevetul de inventie direct de la stat, prin OSIM, in urma desfasurarii procedurii legale; |
ANS: C
Subiectele primare lato-sensu ale inventiei sunt:
a. |
persoanele care devin titulare de brevet numai in mod subsecvent, ca urmare a dobandirii acelei calitati prin intermediul unei operatiuni de transmitere, de la un titular anterior; |
b. |
acele subiecte care obtin brevetul de inventie in mod subsidiar; |
c. |
acele subiecte care obtin brevetul de inventie direct de la stat, prin OSIM, in urma desfasurarii procedurii legale; |
ANS: A
59. Subiectele derivate ale inventiei sunt:
a. |
persoanele care devin titulare de brevet numai in mod subsecvent, ca urmare a dobandirii acelei calitati prin intermediul unei operatiuni de transmitere, de la un titular anterior; |
b. |
acele subiecte care obtin brevetul de inventie in mod subsidiar; |
c. |
acele subiecte care obtin brevetul de inventie direct de la stat, prin OSIM, in urma desfasurarii procedurii legale; |
ANS: B
Inovatiile sunt:
a. |
realizari cu caracter de noutate si de utilitate la nivelul unitatii in care au fost create; |
b. |
atestate de OSIM prin eliberarea brevetului de inventator; |
c. |
creatii estetice care sunt protejate prin legea dreptului de autor. |
ANS: A
61. Dreptul de prioritate conventionala privind inventia este:
a. |
dreptul de care beneficiaza o persoana care a depus in mod regulamentar in oricare stat parte la Conventia de la Paris sau stat membru al Organizatiei Mondiale a Comertului o cerere de brevet de inventie; |
b. |
nu este valabil daca cererea de brevet ulterioara a fost depusa in termenul de 12 luni de la data de depozit a cererii anterioare; |
c. |
consta in prioritatea recunoscuta ca urmare a expunerii obiectului inventiei intr-o expozitie; |
ANS: A
Dreptul de prioritate interna privind inventia este:
a. |
reprezinta dreptul de care beneficiaza o persoana care a depus in mod regulamentar in oricare stat parte la Conventia de la Paris sau stat membru al Organizatiei Mondiale a Comertului o cerere de brevet de inventie; |
b. |
consta in prioritatea recunoscuta ca urmare a expunerii obiectului inventiei intr-o expozitie; |
c. |
este dreptul solicitantului unei cereri anterioare de a revendica pentru aceeasi inventie, prioritatea primului depozit, in termen de 12 luni de la data primului depozit acordat de OSIM. |
ANS: C
63. Dreptul de exploatare exclusiva a inventiei este:
a. |
dreptul tertilor de a exploata inventia la a carei protectie s-a renuntat; |
b. |
posibilitatea tertei persoane de a folosi, aplica ori lua masuri efective si serioase, in vederea folosirii unei inventii in perioada de la data decaderii din drepturi a titularului de brevet pana la data revalidarii brevetului |
c. |
posibilitatea juridica recunoscuta titularului brevetului de a exploata in mod exclusiv inventia sa. |
ANS: C
64. Dreptul de posesiune anterioara si personala a inventiei:
a. |
consta in recunoasterea dreptului de exploatare a propriei inventii si dupa eliberarea brevetului pentru aceeasi inventie altei persoane; |
b. |
reprezinta posibilitatea folosirii cu buna credinta a unei inventii in perioada de la data decaderii din drepturi a titularului de brevet, pana la data revalidarii brevetului; |
c. |
reprezinta comercializarea sau oferirea spre vanzare a acelor exemplare de produs, obiect al inventiei care au fost vandute anterior de titularul de brevet sau cu acordul sau expres; |
ANS: A
Dreptul de posesiune ulterioara si personala a inventiei:
a. |
consta in recunoasterea dreptului de exploatare a propriei inventii si dupa eliberarea brevetului pentru aceeasi inventie altei persoane; |
b. |
reprezinta posibilitatea folosirii cu buna credinta a unei inventii in perioada de la data decaderii din drepturi a titularului de brevet, pana la data revalidarii brevetului; |
c. |
reprezinta comercializarea sau oferirea spre vanzare a acelor exemplare de produs, obiect al inventiei care au fost vandute anterior de titularul de brevet sau cu acordul sau expres; |
ANS: B
Epuizarea dreptului asupra inventiei:
a. |
consta in recunoasterea dreptului de exploatare a propriei inventii si dupa eliberarea brevetului pentru aceeasi inventie altei persoane; |
b. |
reprezinta posibilitatea folosirii cu buna credinta a unei inventii in perioada de la data decaderii din drepturi a titularului de brevet, pana la data revalidarii brevetului; |
c. |
reprezinta comercializarea sau oferirea spre vanzare a acelor exemplare de produs, obiect al inventiei care au fost vandute anterior de titularul de brevet sau cu acordul sau expres; |
ANS: C
67. Exploatarea inventiei la a carei protectie s-a renuntat:
a. |
reprezinta posibilitatea folosirii cu buna credinta a unei inventii in perioada de la data decaderii din drepturi a titularului de brevet, pana la data revalidarii brevetului; |
b. |
reprezinta comercializarea sau oferirea spre vanzare a acelor exemplare de produs, obiect al inventiei care au fost vandute anterior de titularul de brevet sau cu acordul sau expres; |
c. |
nu constituie o incalcare a dreptului exclusiv de exploatare a inventiei, deoarece inventia a cazut in domeniul public |
ANS: C
Solicitantul cererii de brevet poate fi:
a. |
inventatorul, succesorul in drepturi al acestuia sau unitatea angajatoare, dupa caz; |
b. |
orice persoana interesata; |
c. |
avocatul solicitantului sau procurorul de sedinta. |
ANS: A
69. Hotararea comisiei de reexaminare pronuntata in solutionarea unei contestatii privind inventia, poate fi atacata:
a. |
cu apel, in termen de 30 de zile de la comunicare, la Tribunalul Bucuresti; |
b. |
cu apel, in termen de 15 zile de la comunicare; |
c. |
cu revizuire, in termen legal. |
ANS: A
Revalidarea brevetului de inventie:
a. |
se poate solicita dupa decaderea din drepturi a titularului pentru neplata taxelor legale anuale; |
b. |
nu se publica in Buletinul Oficial de Proprietate Intelectuala; |
c. |
nu se poate dispune pentru "motive justificate", daca titularul achita taxa legala de revalidare |
ANS: A
Anularea brevetului de inventie:
a. |
se dispune daca la data inregistrarii cererii de brevet nu erau indeplinite conditiile pentru existenta unei inventii brevetabile; |
b. |
nu se poate cere de orice persoana interesata; |
c. |
se dispune de Tribunalul Bucuresti si poate fi atacata cu apel in termen de 45 zile de la comunicare |
ANS: A
72. Durata drepturilor privind inventiile este de:
a. |
15 ani cu posibilitatea prelungirii din 5 in 5 ani; |
b. |
15 ani; |
c. |
20 de ani, cu incepere de la data de depozit; |
ANS: C
73. Insusirea fara drept a calitatii de inventator:
a. |
este fapta celui care, in orice mod si fara drept, isi insuseste calitatea de inventator; |
b. |
prezinta urmatoarele forme: contrafacerea prin fabricare, contrafacerea prin folosire si contrafacerea prin punerea in circulatie; |
c. |
reprezinta divulgarea de catre personalul OSIM, precum si de catre persoanele care efectueaza lucrari in legatura cu investitiile, a datelor cuprinse in cererea de brevet, pana la publicarea lor ; |
ANS: A
74. Infractiunea de contrafacere a obiectului unui brevet de inventie.
a. |
este fapta celui care, in orice mod si fara drept, isi insuseste calitatea de inventator; |
b. |
prezinta urmatoarele forme: contrafacerea prin fabricarea, contrafacerea prin folosire si contrafacerea prin punerea in circulatie |
c. |
reprezinta divulgarea de catre personalul OSIM, precum si de catre persoanele care efectueaza lucrari in legatura cu investitiile, a datelor cuprinse in cererea de brevet, pana la publicarea lor |
ANS: B
75. Infractiunea de divulgare
a. |
este fapta celui care, in orice mod si fara drept, isi insuseste calitatea de inventator |
b. |
prezinta urmatoarele forme: contrafacerea prin fabricare, contrafacerea prin folosire si contrafacerea prin punerea in circulatie; |
c. |
reprezinta divulgarea de catre personalul OSIM, precum si de catre persoanele care efectueaza lucrari in legatura cu investitiile, a datelor cuprinse in cererea de brevet, pana la publicarea lor |
ANS: C
76. Infractiunea de concurenta neloaiala.
a. |
este fapta celui care, in orice mod si fara drept, isi insuseste calitatea de inventator |
b. |
prezinta urmatoarele forme: contrafacerea prin fabricare, contrafacerea prin folosire si contrafacerea prin punerea in circulatie |
c. |
este constituita din folosirea unei inventii de natura sa creeze confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant. |
ANS: C
77. Marca reprezinta:
a. |
denumirea care serveste la identificarea unui produs originar dintr-o tara, regiune sau localitate, in cazul in care o calitate, o reputatie sau alte caracteristici pot fi atribuite acelei origini; |
b. |
un semn susceptibil de reprezentare grafica, distinctiv, care diferentiaza produsele si serviciile unei persoane de cele ale altei persoane |
c. |
aspectul exterior al unui produs, redat in 3 dimensiuni rezultat din combinatia dintre principalele caracteristici |
ANS: B
78. Sunt susceptibile de a constitui marci:
a. |
marcile neconventionale redate prin miros sau gust; |
b. |
marcile care contin figuri geometrice simple, ori imaginea sau numele patronimic al unei persoane si marcile care cuprind imitatii sau reproduceri de steme, drapele, embleme d stat |
c. |
cuvintele, desenele, literele, cifrele, elementele figurative, combinatiile de culori si de semne. |
ANS: C
Marca notorie:
a. |
este semnul larg cunoscut in Romania la data depunerii unei cereri de inregistrare a marcii; |
b. |
este destinata a servi la deosebirea produselor sau serviciilor apartinand membrilor unei asociatii de produsele si serviciile altor persoane |
c. |
reprezinta acea marca ce indica faptul ca produsele sau serviciile pentru care este utilizata sunt certificate de titularul marcii in ceea ce priveste calitatea, modul de fabricatie si alte caracteristici. |
ANS: A
80. Marca colectiva:
a. |
este semnul larg cunoscut in Romania la data depunerii unei cereri de inregistrare a marcii; |
b. |
este destinata a servi la deosebirea produselor sau serviciilor apartinand membrilor unei asociatii de produsele si serviciile altor persoane; |
c. |
reprezinta acea marca ce indica faptul ca produsele sau serviciile pentru care este utilizata sunt certificate de titularul marcii in ceea ce priveste calitatea, modul de fabricatie si alte caracteristici |
ANS: B
Marca de certificare:
a. |
este semnul larg cunoscut in Romania la data depunerii unei cereri de inregistrare a marcii; |
b. |
este destinata a servi la deosebirea produselor sau serviciilor apartinand membrilor unei asociatii de produsele si serviciile altor persoane; |
c. |
reprezinta acea marca ce indica faptul ca produsele sau serviciile pentru care este utilizata sunt certificate de titularul marcii in ceea ce priveste calitatea, modul de fabricatie si alte caracteristici |
ANS: C
82. Marca telle quelle
a. |
este semnul larg cunoscut in Romania la data depunerii unei cereri de inregistrare a marcii; |
b. |
este destinata a servi la deosebirea produselor sau serviciilor apartinand membrilor unei asociatii de produsele si serviciile altor persoane |
c. |
reprezinta o derogare de la principiul teritorialitatii marcii. |
ANS: C
Conditia protectiei marcilor care desemneaza calitatea semnului ales ca marca de a fi deosebit, diferit de alte lucruri de acelasi fel, avand capacitatea de a identifica un obiect, cu scopul de a permite consumatorilor sa-l recunoasca, poarta denumirea de conditia:
a. |
reprezentarii grafice |
b. |
distinctivitatii |
c. |
noutatii; |
ANS: B
84. Conditia ca semnul ales ca marca sa fie disponibil, adica sa nu fi fost anterior apropriat de alta persoana, se numeste conditia:
a. |
aplicabilitatii industriale |
b. |
distinctivitatii |
c. |
disponibilitati |
ANS: C
Regula specialitatii marcii:
a. |
permite folosirea simultana a aceleiasi marci pentru produse (servicii) apartinand unor domenii diferite; |
b. |
inseamna ca un semn adoptat ulterior ca marca este disponibil daca marca respectiva inregistrata anterior a fost abandonata sau daca titularul sau a decazut din drepturi; |
c. |
inseamna ca
marca folosita sau inregistrata anterior intr-o |
ANS: A
Regula temporalitatii marcii:
a. |
permite folosirea simultana a aceleiasi marci pentru produse (servicii) apartinand unor domenii diferite |
b. |
inseamna ca un semn adoptat ulterior ca marca este disponibil daca marca respectiva inregistrata anterior a fost abandonata sau daca titularul sau a decazut din drepturi; |
c. |
inseamna ca marca folosita sau
inregistrata anterior intr-o |
ANS: B
87. Regula teritorialitatii marcii:
a. |
permite folosirea simultana a aceleiasi marci pentru produse (servicii) apartinand unor domenii diferite |
b. |
inseamna ca un semn adoptat ulterior ca marca este disponibil daca marca respectiva inregistrata anterior a fost abandonata sau daca titularul sau a decazut din drepturi; |
c. |
inseamna ca marca folosita sau
inregistrata anterior intr-o |
ANS: C
88. Liceitatea:
a. |
permite folosirea simultana a aceleiasi marci pentru produse (servicii) apartinand unor domenii diferite; |
b. |
inseamna ca un semn adoptat ulterior ca marca este disponibil daca marca respectiva inregistrata anterior a fost abandonata sau daca titularul sau a decazut din drepturi; |
c. |
reprezinta acea conditie de protectie a marcii dupa care semnul ales ca marca trebuie sa fie conform cu normele de ordine publica |
ANS: C
In sistemul declarativ, marca apartine:
a. |
persoanei car a folosit-o mai intai |
b. |
persoanei care o inregistreaza prima |
c. |
persoanei notificate de catre organul administrativ competent |
ANS: A
90. In sistemul atributiv, marca apartine:
a. |
persoanei car a folosit-o mai intai |
b. |
persoanei care o inregistreaza prima |
c. |
persoanei notificate de catre organul administrativ competent |
ANS: B
Caducitatea marcii
a. |
inseamna stingerea dreptului la marca prin expirarea duratei de protectie |
b. |
inseamna stingerea dreptului la marca prin declaratie expresa de renuntare, a titularului formulata in scris |
c. |
nu reprezinta, de fapt, un mod de stingere a dreptului la marca, ci o cauza de invalidare, care opereaza retroactiv |
ANS: A
92. Renuntarea expresa la dreptul asupra marcii :
a. |
inseamna stingerea dreptului la marca prin expirarea duratei de protectie; |
b. |
inseamna stingerea dreptului la marca prin declaratie expresa de renuntare, a titularului formulata in scris; |
c. |
nu reprezinta, de fapt, un mod de stingere a dreptului la marca, ci o cauza de invalidare, care opereaza retroactiv |
ANS: B
93. Anularea marcii :
a. |
nu reprezinta, de fapt, un mod de stingere a dreptului la marca, ci o cauza de invalidare, care opereaza retroactiv; |
b. |
reprezinta o sanctiune civila, aplicata pentru neexercitarea imputabila a unui drept la marca, o anumita perioada de timp; |
c. |
este o renuntare tacita a titularului la drepturile conferite de marca |
ANS: A
94. Decaderea titularului din drepturile conferite de marca :
a. |
nu reprezinta, de fapt, un mod de stingere a dreptului la marca, ci o cauza de invalidare, care opereaza retroactiv; |
b. |
reprezinta o sanctiune civila, aplicata pentru neexercitarea imputabila a unui drept la marca, o anumita perioada de timp; |
c. |
este o renuntare tacita a titularului la drepturile conferite de marca |
ANS: B
95. Abandonul marcii
a. |
nu reprezinta, de fapt, un mod de stingere a dreptului la marca, ci o cauza de invalidare, care opereaza retroactiv |
b. |
reprezinta o sanctiune civila, aplicata pentru neexercitarea imputabila a unui drept la marca, o anumita perioada de timp |
c. |
este o renuntare tacita a titularului la drepturile conferite de marca |
ANS: C
Principiul cesiunii libere a marcii :
a. |
inseamna ca marca poate fi transmisa numai separat de inteprindere |
b. |
inseamna ca marca poate fi transmisa impreuna cu intreprinderea ale carei produse le identifica |
c. |
asigura mentinerea calitatii produselor la care se refera marca |
ANS: A
97. Principiul conexitatii marcii
a. |
inseamna ca marca poate fi transmisa numai separat de interprindere |
b. |
inseamna ca marca poate fi transmisa impreuna cu intreprinderea ale carei produse le identifica |
c. |
asigura mentinerea calitatii produselor la care se refera marca |
ANS: B
98. Indicatiile geografice reprezinta :
a. |
denumirea care serveste la
identificarea unui produs originar dintr-o care o calitate, o reputatie sau alte caracteristici pot fi atribuite acelei origini; |
b. |
un semn susceptibil de reprezentare grafica, distinctiv, care diferentiaza produsele si serviciile unei persoane de cele ale altei persoane |
c. |
aspectul exterior al unui produs, redat in 3 dimensiuni rezultat din combinatia dintre principalele caracteristici |
ANS: A
99. Durata de protectie a indicatiilor geografice este de :
a. |
70 de ani pe timpul vietii titularului |
b. |
10 ani fara posibilitatea reinnoirii |
c. |
10 ani, cu posibilitatea de reinnoire nelimitata |
ANS: C
100. Transmiterea dreptului de folosire a indicatiilor geografice:
a. |
nu se poate face nici prin cesiune partiala, nici totala |
b. |
este interzisa persoanelor neautorizate ; |
c. |
se dispune de Tribunalul Municipiului Bucuresti, la cererea oricarei persoane interesate |
ANS: A
101. Desenele reprezinta
a. |
denumirea care serveste la identificarea
unui produs originar dintr-o care o calitate, o reputatie sau alte caracteristici pot fi atribuite acelei origini |
b. |
un semn susceptibil de reprezentare grafica, distinctiv, care diferentiaza produsele si serviciile unei persoane de cele ale altei persoane |
c. |
aspectul exterior al unui produs, redat in 2 dimensiuni rezultat din combinatia dintre principalele caracteristici |
ANS: C
Modelele reprezinta :
a. |
denumirea
care serveste la identificarea unui produs originar dintr-o care o calitate, o reputatie sau alte caracteristici pot fi atribuite acelei origini |
b. |
un semn susceptibil de reprezentare grafica, distinctiv, care diferentiaza produsele si serviciile unei persoane de cele ale altei persoane |
c. |
aspectul exterior al unui produs, redat in 3 dimensiuni rezultat din combinatia dintre principalele caracteristici |
ANS: C
Perioada de valabilitate a unui certificat de inregistrare a unui desen sau model industrial:
a. |
este de 10 ani de la data constituirii depozitului reglementar si poate fi reinnoita pe 3 perioade succesive de cate 5 ani |
b. |
este nelimitata |
c. |
este de 70 de ani |
ANS: A
104. Modelele de utilitate reprezinta:
a. |
inventii tehnice cu grad mai scazut de inventivitate al caror titlu de protectie se elibereaza printr-o procedura legala mai simplificata si mai rapida; |
b. |
un ansamblu de cunostinte literare, artistice sau stiintifice |
c. |
aspectul exterior al unui produs sau al unei parti a acestuia redat in doua dimensiuni. |
ANS: A
105. Regula ubicuitatii, adica limitarea dreptului titularului modelului de utilitate de a interzice tertilor efectuarea anumitor acte, a fost denumita si:
a. |
dreptul de folosire personala anterioara |
b. |
regula unanimitatii |
c. |
principiul caderii creatiei in domeniul public |
ANS: A
106. Durata de protectie a modelului de utilitate este de
a. |
20 de ani ca si in cazul inventiilor |
b. |
6 ani cu incepere de la data de depozit, care poate fi reinnoita cu inca 2 perioade a cate 2 ani fiecare |
c. |
5 ani |
ANS: B
Licentele obligatorii in cazul modelelor de utilitate se
acorda pentru:
a. |
aprovizionarea pietei, tehnologia de semiconductoare, soiuri de plante sau biotehnologie |
b. |
incurajarea monopolului in domeniu |
c. |
evitarea dublei protectii |
ANS: A
Transformarea cererii privind eliberarea titlului de protectie se refera la:
a. |
schimbarea obiectului cererii in sensul trecerii de la investitie la modele de utilitate |
b. |
trecerea de la modele la modele de utilitate |
c. |
trecerea de la inventii la indicatii geografice |
ANS: A
109. Conversia cererii privind eliberarea titlului de protectie se refera la:
a. |
trecerea de la modele la modele de utilitate; |
b. |
trecerea de la inventii la indicatii geografice |
c. |
schimbarea obiectului cererii in sensul trecerii de la model de utilitate la inventie |
ANS: C
110. Cererea internationala pentru un model de utilitate care a primit data de depozit international:
a. |
nu trebuie sa contina titlul inventiei |
b. |
nu poate sa contina nici o revendicare; |
c. |
are acelasi efect ca o cerere de model de utilitate care a fost depusa la OSIM la aceeasi data |
ANS: C
111. Deschiderea fazei nationale in Romania pentru un mode de utilitate se face in termen de:
a. |
12 luni de la data de depozit reglementar |
b. |
30 de luni de la data de depozit international sau de la data prioritatii revendicate |
c. |
6 luni de la data expunerii modelului de utilitate intr-o expozitie internationala |
ANS: B
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 6248
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved