Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AdministratieDrept


Dreptul comertului international test grila

Drept



+ Font mai mare | - Font mai mic



Dreptul comertului international test grila

. Prin raportul juridic de dreptul comertului international se intelege:

a. norma de dreptul comercial aplicabila intr-un caz anume determinat;
b. o relatie sociala reglementata de o norma de drept comercial international
c. raportul patrimonial reglementat de o norma de drept comercial international



. Sunt elemente definitorii ale raportului juridic de drept comercial:

a. comercialitatea
b. internationalitatea
c. patrimonialitatea

d. toate

. Criteriul comercialitatii se defineste:

a. prin opozitie cu actul sau faptul de drept civil
b. prin intelegerea partilor
c. prin referire la normele dreptului national

. Un raport juridic comercial dobandeste vocatie internationala in masura in care prezinta atributul internationalitatii ?

a. corect b. incorect

. Un raport juridic ce contine elemente de internationalitate in structura sa si in imprejurarile
referitoare la nasterea, modificarea sau stingerea apartine:

a. dreptului comertului international
b. dreptului international privat

. Cetatenia pe care o au partile unui raport juridic de drept comercial international este in masura
sa confere acestuia caracterul de extraneitate?

a. corect
b. incorect

. Sediul unei societati comerciale, domiciliul (ori in lipsa acestuia resedinta) partilor, situate in
state diferite confera elementul de internationalitate unui raport juridic comercial?

a. confera in mod direct atributul internationalitatii

b. este necesar ca in structura sa sa fie intalnit si un alt element de extraneitate apt de a-i acorda valenta internationalitatii

. Continutul raportului juridic de comert interrnational este format:

a. parti, obiect si cauza
b. drepturile si obligatiile asumate de catre parti

. Izvoarele dreptului comertului international sunt:

a) cu caracter intern
b) cu caracter international
c) cu caracter general

a. a,b
b. a,b,c
c. b,c

. Uzantele comerciale sunt de regula:

a. acte si fapte stipulate contractual cu prilejul incheierii unui contract din sfera de comert international

b. acte si fapte manifestate independent de orice activitate contractuala

c. acte si fapte contrare unor prevederi contractuale sau chiar unor dispozitii legale in materie

d. toate variantele

. In raport de forta lor juridica uzantele se clasifica in:

a) uzante conventionale
b) uzante normative
c) uzante locale

a. a,b
b. b,c
c. a,c

. Conventia internationala este izvor al dreptului international doar in masura in care stabileste
norma de reglementare al raportului juridic al comertului international si de cooperare economica
si tehnico-stiintifica internationala.

a. corect b. incorect

. Codificarea dreptului comertului international presupune:

a) o activitate de comasare a normelor dreptului de comert international lasata la latitudinea
statelor interesate, conform principiului libertatii comertului.

b) un proces constient la care iau parte statele lumii alaturi de organizatiile internationale interesate

c) standardizarea uzantelor comerciale internationale pentru a le confirma acestora o mai mare certitudine

d) constituirea premiselor unui drept material uniform in domeniu

a. a,b
b. a,b,c
c. b,c,d
d. a,c,d

. Principiul libertatii conventiilor exprima regula in fata careia un subiect de dreptul comertului international se obliga doar la ceea ce considera ca este in interesul sau si in masura in care doreste prin propria sa:

. Lex voluntatis este regula care se manifesta in sfera contractelor comerciale internationale,
potrivit careia fondul si efectele obligationale ale contractelor respective vor fi deduse jurisdictiei
anume aleasa de catre parti.

a. corect b. fals

. Poate Lex voluntatis sa reglementeze si asupra formei actelor juridice?

a. nu, deoarece conditiile de forma ale unui act juridic sunt stabilite de legea care ii carmuieste fondul
b. da pentru ca atunci cand o astfel de lege a fost desemnata de catre parti principiul Lex voluntatis va cuprinde in reglementarea sa si forma actului juridic

. Principiul libertatii comertului este expresia nevoii obiective de a elimina obstacolul de ordin economic, vamal, fiscal, administrativ, politic etc. care impiedica normala circulatie, la nivel mondial, a urmatoarelor elemente:

. Subiectele raportului juridic de dreptul comertului international apartinand ordinei juridice nationale

sunt:

a. statele

b. organizatiile interguvernamentale

c. societatile multinationale (trans-nationale)

d. toate variantele

. Subiectele raportului juridic de dreptul comertului international apartinand ordinei juridice
nationale sunt:

a. comerciantii (persoane fizice) si societati comerciale
b. regiile autonome
c. uniunile economice internationale fara caracter guvernamental
d. grupurile de interes economic

e. toate

. Societatea comerciala dobandeste potrivit legislatiei Romaniei nationalitatea statului pe al carui
teritoriu si-a stabilit, potrivit actului constitutiv sediul social.

a. corect b. incorect

. Daca o societate comerciala are mai multe sedii pe teritoriile mai multor state determinant pentru identificarea nationalitatii acesteia este:

a. locul unde se afla centrul principal de conducere si gestiune a activitatii statutare

b. locul de constituire al societatii comerciale respective

c. oricare dintre sediile in care societatea comerciala isi desfasoara activitatile sale statutare

. Societatile comerciale constituite in Romania cu capital majoritar strain ori in intregime strain
sunt persoane juridice romane.

a. corect b. fals

. Sunt recunoscute de plin drept in Romania persoanele juridice straine cu scop patrimonial, valabil constituite in statul a carei nationalitate o au?

a. nu , deoarece au fost constituite in raport cu o legislatie nationala

b. da pentru ca legea romana recunoaste de plin drept personalitatea juridica a societatilor comerciale straine

c. da, insa numai dupa reintocmirea actului constitutiv potrivit cerintelor legii romane.

. Statutul juridic al sucursalei infiintate de catre o societate comerciala intr-o alta tara este supus:

a. legii nationale a societatii comerciale b. legii nationale pe teritoriul careia isi desfasoara activitatea sucursala
c. ambele jurisdictii nationale

. Statutul organic al filialei este supus legii statului pe al carui teritoriu si-a stabilit propriul sediu
independent de legea aplicabila persoanei juridice care a infiintat-o:

a. corect b. fals

. Conventia anticoncurentiala poate fi definita ca:

a. o manifestare a principiului libertatii comertului

b. expresie a caracterului volitional al raportului juridic de Dreptul comertului international

c. din dorinta statului de a amplifica functia concurentei

a. a
b. a,b
c. a,b,c

. Potrivit principiului de jure gestionis persoanele fizice si juridice, din state diferite, se situeaza:

a. pe pozitii diferite, in raport de modul de gestionare a afacerii comerciale
b. pe pozitie de egalitate juridica, chiar si statele fiind in aceasta postura
c. ca titulare egale de drepturi si obligatii

a. a,b
b. b,c
c. a,c

. Practica judecatoreasca precum si cea arbitrala constituie izvor de drept:

a. intotdeauna deoarece legiuitorul roman permite aceasta modalitate
b. nu, deoarece legiuitorul roman nu permite acest lucru
c. raman la aprecierea instantelor de judecata precum si a celor arbitrale

. Grupurile de Interes Economic

a. desemneaza o forma de asociere intre doua sau mai multe persoane fizice , constituita pe o perioada de timp determinata

b. o noua forma juridica de manifestare a principiului liberei asocieri a persoanelor

c. o forma organizatorica propusa de un anumit cadru juridic

. Grupurile de Interes Economic au caractere juridice similare cu:

a. marile corporatii internationale
b. in special cu societatile comerciale de persoane
c. cu organizatiile statale cu atributii in comertul international

. Membrii Grupului de Interes Economic raspund

a. nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale ale grupului cu exceptia cazului in care
contractele incheiate cu tertii cocontractanti, s-a prevazut astfel;

b. nu sunt obligati la raspunderea nelimitata si solidara.

c. raspund doar in raport de aportul personal adus la capitalul Grupului de Interes Economic

. Numarul membrilor Grupului de Interes Economic nu poate fi mai mare de:

a. 50
b. 40
c. 20

. Grupul de Interes Economic nu poate avea mai mult de:

a. 200 de angajati
b. 400 de angajati
c. 500 de angajati

. In prezent Grupurile Europene de Interes Economic sunt recunoscute si isi pot desfasura activitatea in Romania?

a. nu, deoarece tara noastra nu este inca membru al Uniunii Europene

b. da, deoarece tara noastra doreste armonizarea legislatiei sale cu cea a Uniunii Europene

. Suma minima pentru formarea capitalului social al Grupului European de Interes Economic este:

a. 20.000
b. 25.000
c. 50.000

. Trasaturile caracteristice ale contractului de comert international sunt:

a) comercialitatea
b) internationalitatea
c) nationalitatea

a. a,b
b. a,c
c. c

. Caracterul sinalgmatic al contractelor de comert international este conferit de faptul ca:

a. dau nastere la drepturi si obligatii corelative pentru parti ; b. partile sunt numai doua
c. sunt cu titlu gratuit

. Contractele de comert international se divid dupa obiectul lor in contracte care genereaza obligatii:

a) de a imprumuta
b) de a da
c) de a asigura
d) de a face
e) de a repara
f) de a nu face

a. a,b
b. b,d
c. b,d,f
d. c,e

. Contractele de comert international de lunga durata se incheie de catre parti pe o perioada de timp mai mare de:

a. trei ani
b. cinci ani
c. zece ani

. Partile unui contract de comert international au posibilitatea de a schimba legea aplicabila
contractului fara a aduce atingere formei si drepturilor tertilor:

a. oricand b. numai dupa ivirea litigiului
c. numai cu aprobarea organului de jurisdictie

a. a
b. a,c
c. b

. Clauza compromisorie care reprezinta acordul partilor de a supune litigiile ce s-ar putea naste in legatura cu contractul arbitrajului si a renunta la dreptul de a apela la organul de juridictie ale statelor, este exprimata:

a) in Lex fori
b) in cuprinsul contractului de comert international
c) intr-un inscris separat

a. a
b. a,b
c. b,c

. Prin introducerea in contract a clauzei penale partile contractante pot sa prevada ca debitorul:

a) sa efectueze o pedeapsa penala pentru neexecutarea obligatiei care ii revine

b) sa plateasca cu titlu de despagubire , o anumita suma de bani sau sa efectueze o anumita prestatie

c) sa efectueze din nou o prestatie pecuniara pe care nu a indeplinit-o la termenul stabilit

a. a
b. b
c. a,c

. Clauzele unui contract de comert international se interpreteaza de catre parti dupa:

a) clauza clientului cel mai favorizat
b) dupa intentia comuna a partilor contractante
c) dupa sensul literar al termenilor utilizati in contract

a. a
b. b
c. a,c

. In situatia in care este o indoiala contractul se interprteaza in favoarea celui:

a. care se obliga b. care nu se obliga

. Daca o clauza este interpretabila din cauza redactarii sale ori dintr-un alt considerent se aplica
regula de drept conform careia contractul:

a. va produce efecte potrivit intentiilor partilor la momentul incheierii contractului b. nu va produce efecte pentru a nu vatama interesele legitime ale partilor
c. se va supune analizei periodice a partilor contractante

. In situatia in care se iveste un conflict intre o uzanta comerciala si o clauza contractuala care a fost stipulata in mod expres va prevala:

a. uzanta comerciala
b. clauza stipulata
c. se lasa la aprecierea partilor

. Potrivit regulii de interpretare a continutului contractelor de comert international, in situatia in
care apare un conflict intre o uzanta cu caracter local si o uzanta codificata are precadere:

a. uzanta locala deoarece in acest loc a fost incheiat contractul
b. uzanta codificata deoarece are vocatie internationala
c. acea uzanta care este cea mai apropriata de intentia partilor

. Contractele de comert international pot fi efectuate si prin recurgerea la jurisprudenta si doctrina in materie?

a. niciodata, deoarece atat jurisprudenta cat si doctrina nu sunt izvoare de drept

b. da, deoarece atat doctrina cat si jurisprudenta evidentiaza solutii pronuntate si comentate

. Locul executarii platii in cazul executarii voluntare a obligatiilor contractuale este:

a. acelasi stipulat in contract
b. cel care rezulta din intentia partilor
c. cel care rezulta din natura operatiunii comerciale
d. cel in care s-a obligat partea la formarea contractului

e. toate variantele de mai sus

. In cazul executarii voluntare de regula, plata este facuta:

a) de catre debitor
b) de catre o alta persoana in numele debitorului
c) de catre executorul judecatoresc

a. a+b
b. a+c
c. a+b+c

. In cazul contractelor de comert international fapta ilicita consta in:

a. neexecutarea de catre debitor a obligatiilor contractuale asumate
b. neefectuarea corespunzatoare a obligatiilor asumate
c. efectuarea cu intarziere a obligatiilor asumate

d. toate variantele de mai sus

. Raspunderea debitorului este conditionata de existenta unui raport de cauzalitate intre:

a. fapta pagubitoare si daunele interese
b. fapta pagubitoare si daunele morale
c. fapta pagubitoare si prejudiciul cauzat

. Activitatea agentului intermediar imputernicit sa mijloceasca in tara si strainatate anumite
tranzactii comerciale are un caracter:

a. voluntar
b. profesional
c. dualist

. In cadrul contractului de comision comisionarul lucreaza

a) in numele comitentului b) in numele celui care il remunereaza
c) in nume propriu dar in contul comitentului

a. a+b
b. a+c
c. a+b+c

. In raportul dintre comisionar si comitent exista relatii de:

a. intermediere
b. de mandat
c. de reprezentare

. Raporturile juridice de tip agency se stabilesc intre parti printr-o intelegere numita:

a. fair play
b. agreement
c. duty free

. In ceea ce priveste gradul de control exercitat de principal (patron) agentul poate fi:

a) agent servant b) agent principal
c) agent contractor

a. a+b
b. a+c
c. a+b+c

. Factorul este acel intermediar care lucreaza:

a. in nume propriu b. in numele principalului
c. in numele brokerului

. In domeniul intermedierii in comertul international se aplica principiul, daca partile au convenit
astfel :

a. lex voluntatis b. lex fori
c. lex rei sitae

. Daca partile nu au convenit altfel in domeniul intermedierii se aplica:

a. legea statului in care mandatarul isi are sediul
b. legea statului in care isi are sediul mandantul
c. legea statului in care isi desfasoara imputernicirea intermediarul

. In situatia in care reprezentarea are ca obiect administrarea sau orice alt act de dispozitie referitoare la un imobil legea care carmuieste va fi:

a. lex contractus
b. lex rei sitae
c. bona fides

. In cazul Aquis-ului comunitar in domeniul interpretarii agentul comercial are dreptul la comision
pentru tranzactiile incheiate, in termenul prevazut, atunci cand:

a) i se incredinteaza o anumita zona geografica sau un anumit grup de clienti

b) detine exclusivitatea pentru o anumita zona geografica sau un anumit grup de clienti

c) atunci cand tranzactia a fost incheiata impreuna cu un client care apartine zonei sau grupului respectiv

d) a obtinut contracte economice importante ceea ce inseamna marirea volumului desfacerilor

e) a reusit sa cuprinda intreaga piata de desfacere a unui produs.

a. a+b+c
b. a+b+d
c. a+b+e

. Dreptul la comision se stinge numai daca si in masura in care:

a) banca refuza sa achite contravaloarea prestatiei intrucat intre parti nu s-a incheiat un nou acord

b) s-a stabilit ca nu va fi executat contractul dintre terti si comitent

c) acest fapt este rezultatul unei clauze pentru care comitentul nu este vinovat

a. b+c
b. a+b
c. a

. Clauza de interdictie comerciala nu este valabila mai mult de:

a. doi ani b. trei ani
c. cinci ani de la expirarea contractului de agentie

. Un contract de vanzare internationala de marfuri poate fi probat si prin mijloacele moderne de
comunicare (fax, telex, e-mail, telegrama):

a. da b. nu

. Oferta de a incheia un contract de vanzare internationala de marfuri isi produce efectele:

a) cand ajunge la destinatar atunci cand este facuta in mod verbal
b) cand este predata destinatarului prin orice mijloace
c) cand destinatarul recunoaste faptul ca a intrat in posesia ofertei.

a. a+b
b. b+c
c. a+c

. O oferta, chiar daca este irevocabila , poate fi retractata?

a) da, daca retractarea ajunge la destinatar inaintea ofertei
b) da daca retractarea ajunge la destinatar in acelasi timp cu oferta
c) nu deoarece este irevocabila

a. a+b
b. b+c
c. a+c

. Retractarea ofertei este similara cu revocarea acesteia?

a. da
b. nu

. O oferta de a contracta facuta verbal intre partile prezente, cu exceptia cazului in care din
imprejurari rezulta contrariul:

a. trebuie acceptata imediat b. trebuie analizata cu atentie

. Intre partile contractante absente este valabila regula potrivit careia aceptarea ofertei produce
efecte in momentul in care indicatia de acceptare parvine ofertantului?

a. nu
b. da

. Este exceptata de la regula potrivit careia aceptarea ofertei produce efecte in momentul in care indicatia de acceptare parvine ofertantului, imprejurarea ca indicatia de acceptare nu parvine
ofertantului in termen de acceptare stabilit de el ori in lipsa unei stipulatii in cadrul unui termen rezonabil?

a. corect
b. fals

. Un contract de vanzare internationala de marfuri poate fi modificat si rezolutionat (reziliat) prin:

a. vointa partii care se considera indreptatita in acest sens
b. prin solicitarea unei hotarari judecatoresti
c. prin acordul amiabil al partilor

. Vanzatorul este obligat sa predea marfurile:

a) la data fixata prin contract

b) in orice moment in afara cazului in care din imprejurari nu rezulta ca alegerea datei nu revine cumparatorului

c) in toate celelalte cazuri intr-un termen rezonabil

a. a+b
b. a+c
c. a+b+c

. Vanzatorul este obligat sa remita documentele referitoare la marfa

a. in locul si forma prevazute in contractul de vanzare internationala de marfuri b. prin curier ori prin mijloace de comunicare moderna (telegrama, telex, fax, e-mail)

. Obligatia de conformitate a marfurilor are drept obiect:

a. predarea catre cumparator a marfurilor care fac obiectul contractului

b. marfurile a caror cantitate, calitate si tip sa fie corespunzatoare intrutotul celor stipulate
in contract

c. orice modalitate de indeplinire a clauzelor contractuale pe care si-a asumat-o in mod
voluntar vanzatorul

. Vanzatorul este exonerat de raspundere pentru o lipsa de conformitate pe care cumparatorul o
cunostea sau nu se putea sa nu o cunoasca in momentul inchieierii contractului:

a. da b. nu

. Este raspunzator vanzatorul pentru orice lipsa de conformitate care exista in momentul
transmiterii riscurilor catre cumparator chiar daca aceasta lipsa se iveste ulterior:

a. da b. nu

. Isi va pierde cumparatorul dreptul sau de a cere daune interese din partea vanzatorului in situatia in care va recurge la un alt mijloc

a. da
b. nu
c. nu exista acest drept

. Exista posibilitatea acordarii unui termen suplimentar de catre cumparator, vanzatorului in caz de contraventie la contract

a. da b. nu

. Termenul de gratie acordat de catre cumparator vanzatorului are o durata:

a. nedeterminata
b. determinata
c. rezonabila

. Cumparatorul are dreptul de a cere rezolutiunea contractului de vanzare internationala:

a. in caz de nerespectarea de catre vanzator a oricareia dintre obligatiile ce rezulta din
contract sau din conventia de la Viena din 1980

b. in orice moment al derularii contractului de vanzare internationala a marfurilor daca asa
crede de cuviinta

c. in caz de nepredare a marfurilor de catre vanzator in termenul prevazut in contract si nici in termenul suplimentar acordat de cumparator

. In materia vanzarii internationale de marfuri cumparatorul are urmatoarele obligatii principale:

a) sa solicite indeplinirea tuturor clauzelor contractuale din partea vanzatorului

b) sa plateasca pretul cuvenit pentru marfa

c) sa preia marfurile predate de catre vanzator

d) sa intocmeasca proces verbal de constatare pentru marfurile puse la dispozitia sa de catre vanzator in cazul in catre acestea nu corespund cerintelor sale

a. a+b
b. b+c
c. a+d

. Pentru a fi valida declaratia de rezolutiune (reziliere) a contractului international de marfuri
adresata celeilalte parti aceasta trebuie facuta prin:

a. scrisoare deschisa
b. notificare
c. prin orice alt mijloc de comunicare

. Dupa criteriul obiectului lor de activitate bursele de marfuri se clasifica:

a) burse generale
b) burse de valori mobiliare
c) burse de marfuri
d) burse de valori imobiliare

a. a+b
b. b+c
c. a+d

. In raport de pozitia sau calitatea participantilor licitatiile sunt:

a) generale
b) de import
c) de export

a. a+b
b. b+c
c. a+d

. Leasingul este tranzactia la care iau parte:

a) producatorul de bunuri
b) finantatorul
c) brokerul
d) utilizatorul

a. a+b
b. a+b+c
c. a+b+d

. Daca cele trei parti implicate in operatiunea de leasing sunt resortisantii aceluiasi stat se aplica:

a. lex voluntatis
b. lex fori
c. bona fides

. Dupa modul de implicare al partilor leasingul poate fi:

a) total
b) direct
c) indirect

d) mixt

a. a
b. b+c
c. a+c

. In cadrul contractului de leasing partile sunt:

1.cumparatorul

2.vinzatorul

3.clientul

. Se poate obliga concesionarul in mod conventional, sa asigure revanzarea produselor intr-un
anumit ritm astfel incat sa se obtina cresterea vitezei de rotatie a fondurilor circulante si obtinerea
de castiguri pentru ambele parti?

a. da b. nu

. Care dintre obligatiile urmatoare apartin francizorului:

a) plata taxei de admitere in afacere
b) cedeaza concesiunea marcii sau a serviciilor
c) achita redeventa calculata in procente (sau intr-o cota fixa)
d) asigura rentabilitatea investitiei
e) urmareste respectarea metodelor si mijloacelor de comercializare

a. a+c
b. b+d+e
c. b+e

. Neindeplinirea uneia dintre obligatiile asumate de catre o parte a contractului de franciza duce la rezilierea acestuia:

a. de fapt
b. de drept

. Obligatia de a inmana scrisoarea de trasura apartine:

a. expeditorului b. intreprinzatorului
c. carausului

. Conosamentul este emis in cazul transportului pe cale:

a. ferata
b. maritime
c. rutiera
d. aeriana

. In caz de forta majora ori in caz fortuit carausul:

a. nu are nici o obligatie deoarece este exonerat de raspundere
b. il va incunostiinta despre aceste situatii pe expeditor, de indata
c. returneaza marfurile catre expeditor iar acesta va apela la un alt caraus

. Obligatia carausului inceteaza:

a. cand marfurile au ajuns la destinatie iar destinatarul a fost incunostiintat de aceasta
b. cand marfurile au ajuns la destinatie iar destinatarul poate dispune de ele

. Drepturile si obligatiile care revin partilor din contractul international de transport fac obiectul:

a. clauzelor contractuale deoarece se aplica principiul lex voluntatis
b. normelor elaborate la nivel national si international
c. atat clauzelor contractuale cat si prevederilor normelor nationale si internationale in materie

. Actiunile care decurg din raporturile contractuale in cazul litigiilor privind derularea contractelor de transport rutier international se prescriu:

a) intr-un an
b) in trei ani in cazul dolului sau a unei culpe grave
c) in cinci ani
d) nu se prescriu

a. a+c
b. a+b
c. b+c

. In cazul contractelor de transport feroviar de marfuri primirea marfurilor de catre destinatar:

a. nu stinge actiunea
b. stinge actiunea

. In cazul contractelor de transport fluvial international, transportatorul este obligat sa examineze reclamatiile si pretentiile in termen de:

a. o luna de la primire
b. in termen de trei luni de la primire
c. in termen de cinci luni de la primire

. In cazul contractului international de transport maritim, daca pierderea sau avaria nu sunt aparente destinatarul trebuie sa notifice carausul:

a. in cinci zile consecutive
b. in cincisprezece zile consecutive
c. in treizeci de zile consecutive

. Orice actiune care priveste transportul marfurilor pe cale maritima se prescrie in cazul in care nu a fost introdusa nici o procedura judecatoreasca in termen de:

a. un an
b. doi ani
c. trei ani

. Absenta, neregularitatea sau pierderea documentelor de insotire a marfurilor, in cazul contractului de transport pe cale maritima afecteaza existenta si valabilitatea contractului?

a. da
b. nu

. In cazul solutionarii unui litigiu comercial international de catre instantele judecatoresti conform dispozitiilor legale competenta teritoriala apartine:

a. instantelor de la domiciliul reclamantului
b. instantelor de la domiciliul paratului
c. instantelor de la resedinta, sediul ori fondul de comert al paratului

. In functie de regulile dupa care are loc solutionarea unui litigiu, vom distinge:

a) arbitraj general
b) arbitraj de drept
c) arbitraj de echitate

a. a+b
b. b+c
c. a+c

. Dupa competenta lor, arbitrajele pot fi:

a) cu competenta generala b) cu competenta regionala
c) cu competenta speciala

a. a+c
b. b+c
c. a+b

. Arbitrajul institutional (permanent) se efectueaza de catre tribunalele permanente de arbitraj de pe langa:

a. Inalta Curte de Casatie si Justitie
b. Camera de Comert si Industrie
c. Tribunalul Comercial

. Conventia arbitrala incheiata de catre parti are urmatoarea carcteristica:

a) este un contract bilateral

b) consensual si comutativ

c) este un act de dispozitie deoarece partile renunta la garantiile acordate de instantele judecatoresti

a. a+b
b. b+c
c. a+b+c

. Clauza compromisorie este stipulatia prin care partile contractante convin ca un viitor litigiu sa fie solutionat:

a. pe cale judecatoreasca
b. pe cale arbitrala

. Validitatea clauzei compromisorii este independenta de valabilitatea contractului:

a. nu
b. da

. Compromisul se refera la un litigiu:

a. care se va naste in viitor
b. care este nascut deja

. Orice litigiu poate fi solutionat pe cale arbitrala in principiu:

a. da b. nu
c. cu unele exceptii

. Conflictul de competenta dintre o instanta de judecata si un tribunal arbitral va fi solutionat:

a. de instanta de judecata ierarhic superioara b. de Camera de Comert si Industrie
c. de partile litigiului comercial international

. Daca ne aflam in fata unei clauze compromisorii atunci legea aplicabila va fi:

a. lex patriae
b. lex contractus
c. lex causae

. In cazul existentei compromisului se va aplica:

a. legea statului de la sediul arbitrajului b. legea de la domiciliul paratului
c. legea de la sediul , fondul de comert ori resedinta paratului

. In cazul sesizarii tribunalului arbitral paratul va face intampinarea in termen de:

a. cincisprezece zile
b. treizeci de zile
c. patruzeci si cinci de zile

. Nedepunerea in termen legal , a intampinarii inseamna:

a. recunoasterea pretentiilor reclamantului
b. nu inseamna recunoasterea pretentiilor reclamantului
c. nu are nici o relevanta

. Cererea reconventionala depusa de parat se va judeca:

a. cu prioritate inaintea cererii introduse de reclamant
b. dupa cererea introdusa de catre reclamant
c. o data cu cererea introdusa de reclamant

. Exceptiile de procedura trebuie ridicate cel mai tarziu:

a. la primul termen b. la ultimul termen
c. nu are importanta termenul

. In lipsa unei intelegeri intre parti cheltuielile arbitrale se suporta:

a. de ambele parti
b. de partea care a pierdut litigiul
c. sunt trecute in seama tribunalului arbitral

. In cazul arbitrajului organizat de catre o institutie permanenta , taxele pentru organizarea
arbitrajului se stabilesc si se platesc:

a. prin hotararea tribunalului in jurisdictia careia isi are sediul reclamantul
b. conform regulamentului institutiei permanente de arbitraj
c. prin invoiala partilor

. Procedura arbitrala se finalizeaza printr-o:

a. incheiere de inchidere a litigiului
b. printr-o hotarare arbitrala

c. ambele

. Pronuntarea hotararii arbitrale poate fi amanata sub conditia incadrarii in termenul de noua luni de la constituirea tibunalului arbitral:

a. cu sapte zile
b. cu paisprezece zile
c. cu douazecisiunu de zile

. Hotararea arbitrala poate fi desfiintata numai pe calea:

a. recursului in anulare
b. actiunii in anulare

. O sentinta arbitrala data pe teritoriul unui stat strain poate fi recunoscuta pentru a se bucura de autoritatea de lucru judecat?

a. da b. nu

. Executarea silita a unei hotarari arbitrale straine se autorizeaza de catre:

a. tribunalul arbitral institutional
b. tribunalul judetean in raza careia urmeaza sa se faca executarea silita

. Dreptul comertului international are urmatoarele caractere fundamentale:

1.internationalitatea

2.comercialitatea

. Intre dreptul comercial si dreptul comertului international exista urmatoarele asemanari:

1.ambele reglementeaza raporturi juridice cu aracter patrimonial si comercial

2.subiectii acestor raporturi au obligatoriu calitatea de comerciant

3.raporturile juridice reglementate de ambele ramuri sunt guvernate de Codul comercial, de legile comerciale si de subsidiarele acestora

. Intre dreptul comercial si dreptul comertului international exista urmatoarele deosebiri:

1.raportul juridic de dreptul comertului international contine, in mod obligatoriu un element de extraneitate, in timp ce raportul juridic comercial intern nu contine acest element

2.raportul juridic de dreptul comertului international este susceptibil sa cada sub incidenta a doua sau mai multe sisteme de drept

. Intre dreptul civil si dreptul comertului international exista urmatoarele deosebiri:

1.subiectele de dreptul comertului international au o capacitate speciala de a efectua operatiuni de comert exterior, in timp ce subiectele de drept civil nu au aceasta capacitate

2.raporturile de dreptul comertului international au , in principiu, un caracter patrimonial, in timp ce raporturile de drept civil au caracter patrimonial si nepatrimonial

3.raporturile de dreptul comertului international au caractere specifice de comercialitate si internationalitate, spre deosebire de cele de drept civil care nu prezinta aceste caractere

. Sunt linii calauzitoare ale principiului libertatii comertului:

1.libertatea de a vinde pentru a obtine profit

2.controlul exercitat asupra subiectelor de drept al comertului international prin mijloace financiar-bancare de catre stat

. Concurenta presupune:

o competitie de piata intre subiectele de drept cu activitati asemanatoare, care se intrec nestingherite pe piata libera

. Concurenta comerciala international ridica concurenta de pe piata interna la nivel:

Continental, regional sau mondial

. Concurenta loiala are urmatoarele functii:

1.liberalismul economic

2.garantarea desfasurarii economiei de piata

3.facilitarea liberei circulatie a marfurilor

4.stimularea initiativei

. Concurenta neloiala se caracterizeaza prin:

1.utilizarea unor mijloace si metode reprobabile in activitatea comerciala

2.comiterea unor acte blamabile, prejudiciabile, in atragerea concurentei

. In cadrul principiului egalitatii juridice a partilor se poate distinge intre:

. Ce fel de efecte exista intre partile contractate in cadrul unui contract de comert international?

Contractele de comert international au putere de lege intre partile contractante

. In ce act normativ este consacrat principiul bunei credinte?

. Printre izvoarele interne importante ale dreptului comertului international se numara:

  1. constitutia

2.codul comercial

3.acte normative comerciale

. Practica judecatoreasca are o importanta deosebita in sistemul:

common-law

. In ce an au aparut regulile INCOTERMS?

. Practica judecatoreasca si arbitrala constituie izvor de drept in sistemul juridic roman?

Nu, deoarece legiuitorul roman nu admite acest lucru

. Care din urmatoarele notiuni sunt premisele raportului juridic de comert international?

1.subiectele de drept

2.norma juridica de comert international

. Indicati care dintre urmatoarele notiuni sunt caractere ale raportului juridic de comert international:

1.caracterul volitional

2.caracterul patrimonial

3.elementul de extraneitate

. Sunt subiecte de drept care apartin ordinii de drept interne:

1.comerciantul-persoana fizica,

2.societatile comerciale

3.grupurile de interes economic

. Sunt subiecte de drept care apartin ordinii de drept internationale:

1.statele

2.organizatiile interguvernamentale

3.societatile transnationale

. Ce caractere au grupurile de interes economic

1.sunt persoane juridice romane cu scop patrimonial

2.membrii raspund solidar si nelimitat pentru obligatiile sociale ale grupului

3caracrere specifice: a. Pot avea calitatea de comerciant sau necomerciant

b.se pot constitui cu sau fara capital social

c.numarul membrilo nu poate fi mai mare de 20

d.nu pot avea mai mult de 50 angajati

e.activitatea gupului trebuie sa se raporteze la activitatea membrilor sai

. Continutul raportului juridic de comert international este format din:

totalitatea drepturilor si obligatiilor corelarive pe care le au subiectele raportului juridic de comert international

. Obiectul raportului juridic de comert international consta in:

prestatia la care este obligat debitorul (subiectul pasiv) fata de creditor ( subiectul activ),    in vederea satisfacerii intereselor sale legitime

. Actele si faptele de comert international se identifica prin apelare la:

4 teorii: teoria speculatiei, teoria circulatiei, teoria intreprinderii si teoria mixta

. Sunt considerate acte si fapte de comert international:

actele si faptele care contin elemente de extraneitate si prin care se realizeaza o interpunere in vehicularea bunurilor, cunostiintelor tehnico-stiintifice si serviciilor, in scopul realizarii unui beneficiu, in mod direct sau indirect

. In vederea formularii unei definitii a faptelor de comert, s-au formulat urmatoarele teorii:

idem intrebarea 150

. Faptele obiective de comert pot fi clasificate in:

1.doctrina clasica: acte juridice si operatiuni determinate de lege si producatoare de efecte juridice, in temeiul legii, independent de calitatea autorului comerciant sau necomerciant

2.doctrina moderna:dupa natura lor si dupa forma lor

3.codul comercial:operatiuni de interpunere/intermediere in schimb sau circulatie,

intermediere asupra marfurilor si titlurilor de credit care pot fi denumite fapte obiective de comert

. Fidejusiunea pentru cauza comerciala este:

un contract comercial accesoriu

. Prezumtia de comercialitate instituita de art. 4 c.com. are caracter:

. Prezumtia de comercialitate poate fi inlaturata daca:

nu constituie un act de comert

. Actele si faptele de comert international se impart in:

obiective, subiective, mixte

. Contul curent si cecul nu se considera a fi fapte de comert ale necomerciantilor, cat timp:

nu au o cauza comerciala

. Sunt contracte comerciale internationale:

cele care contin un element de extraneitate

. Contractele comerciale internationale se delimiteaza de contractele comerciale cu vocatie interna prin:

. Trasaturile contractelor comerciale internationale sunt:

1.comercialitatea

2.internationalitatea

. Contractele comerciale internationale, in functie de modul lor de formare sunt:

1.consensuale

. Contractele comerciale sunt contracte cu titlu:

oneros, deoarece au ca finalitate declarata obtinerea de profit pentru parti

. Contractele comerciale internationale au caracter:

comutativ pentru ca atit existenta, cit si intinderea prestatiilor la care se obliga partile sunt certe si determinate ori determinabile, chiar din momentul incheieri actului

. Contractele comerciale internationale sunt contracte comuntative?

Da, pentru ca atit existenta, cit si intinderea prestatiilor la care se obliga partile sunt certe si determinate ori determinabile, chiar din momentul incheieri actului

. In functie de efecte, contractele comerciale internationale pot fi:

1.constitutive

2.translative

3.declarative de drepturi

. Contractele de comert international constitutive:

Contractele constitutive de drepturi creeaza, in favoarea partilor sau a unui

tert, anumite drepturi subiective,in special de creanta. Pot fi constituite si drepturi

reale, ca in cazul contractului de antrepriza, care genereaza dreptul de proprietate

asupra const ruct iei in favoarea beneficiarului.

. Dupa modul de executare, contractele de comert international pot fi:

1.cu executare imediata

2.cu executare succesiva

3.cu executare continua

. Contractele comerciale internationale cu executare continua:

Contractul de executare continua se axeaza pe prestatii neintrerupte, cum este

furnizarea energiei electrice sau a gazelor naturale.

. In raport de corelatia in care se afla, contractele pot fi:

1.contracte principale

2.contracte accesorii

. Contracte accesorii sunt acelea care:

Contractele accesorii depind de existenta unui alt contract principal , plasindu-se

in aceasta categorie contractul de gaj comercial.

. Dupa natura obligatiilor care intra in continutul lor:

se impart in contracte care genereaza obligatia de a da, de a face sau de a nu face

. Contractele care contin obligatii de a da sunt:

Obligatia a da este speci fica tuturor contractelor translative de drepturi reale

si celor care presupun o contraprestatie pecuniara, cum ar fi comisionul sau chiria.

. In functie de participantii la raporturile juridice de comert international, se pot intalni:

1.contracte obisnuite

2.contracte mixte

. In raport de obiectul lor, contractele de comert international pot fi:

1.translative de drepturi

2.de prestari de servicii

3.de executare de lucrari

4.de cooperare economica internationala si tehnico-stiintifica

5.de aport voluntar

. In raport de complexitatea lor, contractele de comert international pot fi:

1.contracte comerciale internationale unitare

2.contracte comerciale internationale mixte

3.contracte comerciale internationale complexe

. Contractele comerciale internationale complexe:

presupun existenta unei pluritati de contracte comerciale internationale distincte, interdependente, care impreuna constituie un ansamblu contractual creat prin vointa juridica a partilor

. In functie de durata pentru care se incheie, contractele comerciale intenationale pot fi:

1.contracte de scurta durata

2.contracte cu durata medie

3.contracte de lunga durata

. Durata unui contract de scurta durata nu depaseste:

1 an

. Formarea contractelor comerciale internationale presupune:

doua etape: etapa precontractuala si etapa incheierii propriu-zise a contractului

. Etapa precontractuala se caracterizeaza prin:

demersurile pe care partile interesate le efectueaza in scopul informarii pietei internationale cu privire la intentiile lor in scopul de a se informa asupra tendintelor si oportunitatilor de pe piata internationala

. Scrisoarea de intentie:

reprezinta dialogul purtat de potentialii parteneri pentru a stabili daca se pot pune de acord cu privire la sistemul de reguli, de drepturi si obligatii corelative, prin schimbul intre ele de diverse si multiple documente

. Ce poate contine o scrisoare de intentie, transmisa in cadrul etapei precontractuale?

1.angajamente de onoare

2.protocoale de acord

3.acorduri de principiu

. Ce reguli implica tehnica negocierii

1.pregatirea tratativelor

2.partea aflata sub presiunea trecerii timpului nu trebuie sa dea impresia de graba

. Care lege consacra posibilitatea alegerii de catre parti a legii aplicabile?

Legea 105/1992-

. Care din urmatoarele sunt clauze specifice contractelor comerciale internationale?

1.clauze de continuitate si mentinere a raporturilor comerciale traditionale intre parti

2.clauze de forta majora

3.clauze de exclusivitate

4.clauze de confidentialitate

5.clauze privind modalitatile de plata

6.clauze privind raspunderea partilor

7.clauze privind solutionarea litigiilor

. In ce consta clauza compromisorie?

Conform art.1 par.2 lit.a din Conventia de la Geneva,prin conventie de arbitraj se intelege o clauza compromisorie inscrisa intr-un contract, sau un compromis, semnate de parti ori continute intr-un schimb de scrisori, telegrame sau comunicari prin telex

188.Ce se intelege prin clauza de exclusivitate?

Fiecare distribuitor al unui producator se angajeaza fata de acesta sa nu revinda marfa obtinuta de la el in afara teritoriului care i-a fost concedat

. Care sunt principiile care trebuie sa guverneze interpretarea contractelor de comert international?

1.buna-credinta

2.loialitatea

3.colaorarea intre parti

. Ce presupune principiul loialitatii?

Ca intrpretarea sa denote respectul cuvenit celeilalte parti contractante, prin straduinta decelarii sensurilor reale ale clauzelor stipulate si pe care partenerii le-au conceput

. Care din urmatoarele constituie reguli de interpretare a contractelor comerciale internationale?

1.clauzele contractuale se interpreteaza dupa intentia comuna a partilor care au incheiat contractul, nu dupa sensul literal al termenilor utilizati

2.daca o clauza este interpretabila din cauza redactarii, se aplica regula de drept conform careia aceasta va produce efecte

3.daca o clauza este susceptibila de de doua interpretari, se aplica regula conform careia interpretarea se face in sensul cel mai apropiat pentru natura contractului

4.daca exista o indoiala, contractul se interpreteaza in favoarea celui care se obliga, exceptie facind clauzele obscure sau insidioase

5.clauzele contractuale se interpreteaza unele prin altele

. Unde trebuie executata obligatia?

In absenta unei stipulatii exprese a locului in contract, in locul unde cel ce se obliga isi avea stabilimentul sau, cel putin domiciliul ori resedinta la formarea contractului

. Care este data la care trebuie executata obligatia rezultata din incheierea unui contract comercial

international?

1.imediat, la data facturarii marfii

2.la expirarea termenului suspensiv

3.in cazul decontarilor bancare prin incasso documentar, la data cind factura si documentele insotitoare ale marfii au ajuns la cumparator

4.cind plata se face prin acreditiv documentar, termenul este data inscrisa pe el

. Ce reprezinta executarea silita?

Dispunerea de catre instanta de judecata ca debitorul sa-si achite obligatia fata de creditor

. Fapta ilicita poate consta in:

1.neexecutarea de catre debitor a obligatiilor contractuale asumate

2.executarea obligatiilor asumate intr-un mod necorespunzator

3.executarea obligatiilor contractuale cu intirziere

. Prejudiciul poate fi:

material sau moral, iar daunele-interese sunt consecinta directa si necesara a neexecutarii obligatiei

. Raspunderea debitorului este conditionata de existenta:

unui raport de cauzalitate intre fapta pagubitoare si prejudiciul suferit de creditor

. Ce clauze privind limitarea raspunderii pot insera partile in continutul unui contract comercial

international?

1.decaderea creditorului din dreptul sau de a formula reclamatii dupa expirarea timpului

2.limitarea daunelor pentru care se raspunde

3.stabilirea unui plafon maxim privind despagubirile ce urmeaza sa fie suportate de debitor

4.reducerea nivelului raspunderii

5.suprimarea clauzei solidaritatii pasive

. Obiectul contractului de mandat comercial international il constituie:

tratarea de afaceri comerciale pe seama si socoteala mandantului

. Partile contractului de mandat comercial international se numesc:

1.mandatarul

2.mandantul

. Sunt elemente specifice ale contractului de mandat comercial international:

1.mandatul comercial poate decurge din acordul de vointa al partilor

2.reprezentarea este de natura contractului, nu de esenta lui

3.mandatul comercial este intotdeauna un contract cu titlu oneros

4.independenta de actiune permite angajarea mandantului si in cazul unei aparente de reprezentare

5.mandatul comercial se revoca numai pentru motive temeinice

. Mandatarul poate fi:

1.agent-intermediar imputernicit sa mijloceasca atit in tara cit si in strainatate tranzactii comerciale, activitatea lui avind un caracter profesional,de durata si este independenta

2.reprezentantul-agent comercial caruia o firma producatoare sau comerciala din tara sau strainatate ii incredinteaza desfacerea marfii

3.curierul-intermediar care se ocupa cu mijlocirea incheierii contractelor comerciale, prin punerea in contact a celor doi parteneri interesati

. Ce reprezinta agentul in cadrul contractului international de mandat comercial?

O persoana fizica sau juridica avind facultatea ca prin actiunile sale sa creeze in sarcina principalului raspunderi contractuale care, pe baza unei imputerniciri, actioneaza pe seama sau interesul unei alte persoane numita principal sau patron

agent-intermediar imputernicit sa mijloceasca atit in tara cit si in strainatate tranzactii comerciale, activitatea lui avind un caracter profesional,de durata si este independenta

. Partile contractului international de comision sunt:

1.comisionar

2.comitent

. Care sunt caracterele contractului international de comision?

1.in raporturile dintre comisionar si comitent exista relatii de mandat

2.comisionarul are calitatea de parte in raportul perfectat cu terti, garantind executarea contractului

3.privilegiul comisionarului asupra bunurilor incredintate, ca o garantie a creantelor impotriva comitentului

Contractul international de comision este folosit in vinzarea-cumpararea de marfuri, in domeniul transportului si in operatiunile asupra valorilor imobiliare

. Intermedierea in dreptul anglo-saxon se realizeaza prin institutia juridica numita:

agency

. Raporturile juridice de agency se pot stabili printr-o intelegere numita:

agreement

. In raport de gradul de contral executat de principal in cadrul contractului de agency, agentul poate fi:

1.agent-servant sau independent

2.agent -contractor

. Care din urmatoarele sunt forme ale contractului de comision?

Contractul de consignatie

. Dupa felul prestatiei in cadrul contractului de agency se poate distinge intre:

1.agent general

2.agent special

. Brokerul este:

agent comercial care este reprezentantul principalului, avind dreptul sa incheie tranzactii comerciale, fara a avea posesia si controlul bunurilor negociate

. In domeniul intermedierii de comert international, legea aplicabila este determinata potrivit:

principiului lex voluntatis-art. 73 si 74 din legea 105/1992

. Care sunt caracteristicile contractului de vanzare in comertul international?

1.contract bilateral, sinalagmatic

2.contract comutativ

3.contract consensual

4.contract translativ de proprietate

. Care sunt caracteristicile specifice contractului de vanzare in comertul international?

.caractere juridice specifice: caracter exclusiv comercial, caracter international

. Conform Conventiei de la Viena (1980), cu privire la forma contractului de vanzare international de marfuri:

Conventia de la Viena a adoptat sistemul clasic al formarii contractului prin intilnirea ofertei de a contracta cu acceptarea acesteia, stabilind ca vinzarea nu trebuie sa fie incheiata, nici constatata in scris si ca nu este supusa nici unei alte conditii de forma art. 11-

. Existenta si continutul contractului de vanzare internationala poate fi probata prin:

mijloace moderne de comunicare (fax , telex, e-mail , telegrama )

. Potrivit Conventiei de la Viena (1980), se face distinctie intre revocarea si retractarea ofertei.

Oferta poate fi retractata daca retractarea ajunge la destinatar inainte sau in acelasi timp cu oferta

Oferta este irevocabila daca este prevazut un termen pentru acceptare sau era rezonabil pentru destinatar sa o considere astfel art. 16 par. 2

In celelalte situatii, oferta poate fi revocata, daca revocarea soseste la destinatar inainte ca acesta sa fi expediat acceptarea art. 16 par. 1-

. In ce masura poate fi retractata acceptarea ofertei?

ARTICOLUL 22

Acceptarea poate fi retractata daca retractarea ajunge la ofertant inainte de momentul in care acceptarea ar fi produs efecte sau in acel moment.

. Ce se intelege prin acceptare tardiva?

Se numeste tardiva acceptarea expresa care ajunge la ofertant dupa
expirarea termenului prestabilit de el, sau in lipsa unui asemenea termen, intr-o
perioada de timp rezonabila ca durata considerata de la data expedierii ofertei.

. Care este momentul incheierii contractului de vanzare internationala de marfuri inter prasesentes?

Atunci cand parile contractante sunt prezente, fie personal, fie prin
reprezentanii lor abilitai, contractul se incheie in momentul si locul realizarii
acordului lor de voina.

. Care este momentul incheierii contractului de vanzare internationala de marfuri inter absentes?

Contractul formandu-se solo consensu pare
logic sa se admita ca el se incheie in chiar momentul cand s-au intalnit cele doua
voine exprimate prin oferta si, respectiv prin acceptare.

. Un contract de vanzare internationala de marfuri poate fi reziliat doar prin:

acordul amiabil al partilor

. Cand este vanzatorul obligat sa predea marfurile, in cadrul contractului de vanzare internationala de marfuri?

Vinzatorul este obligat sa predea marfa la termenul stabilit prin contract, marfa care trebuie sa fie libera de orice drept sau pretentie a unui tert

ARTICOLUL 31

Daca vinzatorul nu este tinut sa predea marfurile intr-un loc special, obligatia sa de predare consta:

a) cind contractul de vinzare implica transportul marfurilor - in remiterea marfurilor primului transportator pentru a le transmite cumparatorului;

b) cind, in cazurile nevizate de precedentul alineat, contractul se refera la un bun individual determinat sau la un bun determinat prin caractere generice care trebuie prelevat dintr-o masa determinata sau care trebuie fabricat ori produs si cind, in momentul incheierii contractului, partile stiau ca marfurile se gaseau sau trebuiau fabricate ori produse intr-un loc special - in punerea marfurilor la dispozitia cumparatorului in acel loc;

c) in celelalte cazuri - in punerea marfurilor la dispozitia cumparatorului in locul in care vinzatorul avea sediul sau la momentul incheierii contractului.

. Ce posibilitati mai are la dispozitie cumparatorul care, desi nu a denuntat lipsa de conformitate, fiind decazut din dreptul de a se prevala de aceasta, are totusi o scuza rezonabila in acest sens?

Sa invoce dolul vanzatorului, care nu mai poate invoca imprejurarea ca cealalta parte (cumparatorul) nu a procedat la examinarea marfurilor, sau nu a denuntat lipsa de conformitate, daca lipsa se refera la fapte pe care vanzatorul le cunostea si pe care nu le-a aratat cumparatorului.  
Dolul poate fi invocat in termen de 2 ani

. In cazul in care cumparatorul a fost decazut din dreptul de a invoca garantia vanzatorului pentru

evictiune, dar are o scuza rezonabila, are la dispozitie urmatoarele posibilitati:

Conventia prevede insa, si anumite obligatii in sarcina cumparatorului. Acesta trebuie sa examineze marfurile sau sa le supuna examinarii intr-un termen cat mai scurt, din momentul in care au fost puse la dispozitia sa. Ca o consecinta a acestei obligatii, cumparatorul este decazut din dreptul de a se prevala de o lipsa de conformitate daca nu o denunta vanzatorului, precizand natura defectului, intr-un termen rezonabil, calculat din momentul in care l-a constatat sau ar fi trebuit sa-l constate, insa cel mai tarziu intr-un termen de 2 ani de la data la care marfurile i-au fost remise in mod efectiv. In urma decaderii, cumparatorul nu poate cere daune-interese, marfuri de inlocuire, repararea lipsei de conformitate, sau declararea rezolutiunii contractului si este lipsit de posibilitatea de a reduce pretul, ramanandu-i doar solutia pastrarii marfurilor, in ciuda neconformitatii lor, cu plata pretului.

ARTICOLUL 39

1. Cumparatorul este decazut din dreptul de a se prevala de o lipsa de conformitate daca nu o denunta vinzatorului, precizind natura defectului, intrun termen rezonabil, calculat din momentul in care l-a constatat sau ar fi trebuit sa-l constate.

2. In toate cazurile, cumparatorul este decazut din dreptul de a se prevala de o lipsa de conformitate, daca nu o denunta cel mai tirziu intr-un termen de 2 ani, calculat de la data la care marfurile i-au fost remise in mod efectiv, exceptind cazul in care acest termen ar fi incompatibil cu durata unei garantii contractuale.

. Ce caracteristici are regimul juridic al rezolutiunii solicitate de cumparator?

Rezolutiunea nu este judiciara

. Care sunt obligatiie cumparatorului in contractul international de vanzari de marfuri?

Obligatiile cumparatorului sunt:
-plata pretului;
-luarea in primire a lucrului vandut

. Unde poate fi platit pretul marfii in cazul contractului de vanzare internationala de marfuri?

ARTICOLUL 57

1. In cazul in care cumparatorul nu este tinut sa plateasca pretul intr-un alt loc deosebit, el trebuie platit vinzatorului:

a) la sediul acestuia; sau

b) daca plata trebuie facuta contra remiterii marfurilor sau documentelor, la locul acestei remiteri.

2. Vinzatorul trebuie sa suporte orice sporire a cheltuielilor accesorii platii care rezulta din schimbarea domiciliului sau dupa incheierea contractului.

. Cum pot fi clasificate bursele in functie de obiectul lor de activitate?

1.burse de marfuri

2.burse de valori

3.burse pentru operatiuni ajutatoare

. Ce fel de operatiuni exista in cadrul bursei?

1.de bani lichizi

2.operatiuni la termen

. Care sunt partile unui contract de leasing?

1.cumparatorul

2.vinzatorul

3.clientul

. Ce fel de contracte adiacente se pot alatura contractului de leasing?

1.contractul de mandat

2.contractul de locatie

3.contractul de vinzare-cumparare

. Ce fel de avantaje presupune leasing-ul pentru utilizator:

1.realizarea de investitii atunci cind nu dispune de lichiditatile necesare

2.sporirea capitalului de lucru ( a activelor circulante ) , cele care sunt aducatoare de bani

3.sa fie in pas cu noua tehnologie

4.sa beneficieze de aminarea platii taxelor vamale pina la sfirsitul contractului pentru bunurile aduse din import. Plata taxelor vamale se va face doar la 20% din valoarea bunului

5.facilitati fiscale- intreaga valoare a ratei de leasing este deductibila fiscal pentru IMM -

. Care sunt elementele definitorii ale contractului international de leasing?

Elementele definitorii ale contractului de leasing sunt
-cumpararea unor bunuri in scopul inchirierii lor;
- inchirierea acestor bunuri in scopul unei redevene locative;
-folosirea acestor bunuri de catre client in scopuri profesionale;
-latitudinea clientului sa achizitioneze bunul respectiv la sfarsitul locatiunii

. Care sunt caracterele juridice ale contractului de leasing?

1.contract sinalagmatic

2.contract cu titlu oneros

3.contract cu executare succesiva

4.contract intuitu personae

5.contract consensual

-contractul de locatiune din cadrul operatiunii de leasing este sinalagmatic perfect, consensual si intuitu personae.
--In acelasi timp, leasing-ul are trasaturile caracteristice ale unui contract de
adeziune.

. Ce fel de cerinte privind forma contractului sunt cerute pentru incheierea contractului de leasing?

contractul de leasing urmeaza a fi incheiat in forma scrisa;

in cazul in care bunurile ce constituie obiect al leasingului la instrainare sau la locatiune se va cere autentificarea notariala si inregistrarea corespunzatoare si contractul de leasing va urma sa fie autentificat si inregistrat;

3.partile pot stabili si conditii suplimentare (in afara de cele cerute de legislatie, anume ceea ce se refera la forma contractului de leasing); ce nu vor contravine prevederilor legale in acest sens.

. Cum pot fi clasificate contractele de leasing in functie de continutul ratelor:

dupa continutul ratelor leasing-ul este
-financiar sau operational.

. Care sunt obligatiile furnizorului in cadrul contractului de leasing?

sa livreze un echipament de calitate, adica in stare de functionare;

sa asigure asistenta tehnica a personalului care il va exploata;

sa asigure piesele de schimb necesare reparatiilor[1];

sa efectueze reparatiile echipamentului inchiriat, in masura in care defectiunile nu sunt din culpa utilizatorului[2].

Sau sa achite contravaloarea lor.

Aceste obligatii sunt stipulate in contractul de leasing, inca din momentul perfectarii acestuia.

. Care sunt partile in cadrul contractului de factoring?

adherent
-factor

. Ce forme de factoring se intalnesc in practica?

a) Sistemul cu un factor - doua posibile ipostaze:
- cand factorul si aderentul au sediul sau domiciliul in aceeasi tara,
debitorii cedati fiind clientii aderentului dintr-o alta ara;
- cand contractul se incheie intre aderentul dintr-o tara si un factor care isi
are sediul in aceeasi tara cu debitorii aderentului.
b) Sistemul cu doi factori - doua forme de realizare:
- Intr-o prima forma, presupune ca aderentul sa incheie un contract de
factoring cu un factor din tara sa numit factor la export caruia ii transmite in
proprietate creantele acceptate de acesta, rezultate din contractul de vanzare de
marfuri sau de prestari de servicii incheiate anterior cu cumparatori sau
beneficiari dintr-o alta ara.
- A doua forma vizeaza situatia in care factorul la export incheie un Acord
de factoring cu factorul la import caruia ii cesioneaza creanele preluate in
proprietate de la aderent asupra debitorilor cedai din ara factorului la import.

. Cum se mai numeste factoring-ul confidential?

factoring inchis (numit si scontare confidentiala a facturilor) - permita clientului sa pastreze secret faptul ca a apelat la un factor;

. Care sunt caracterele juridice ale contractului de factoring:

1.contract bilateral

2.contract consensual

3.contract comutativ

4.contract cu titlu oneros

5.contract cu executare succesiva

6.caracter intuitu-personae in ceea ce il priveste pe aderent

. Care sunt partile contractului de concesiune exclusiva?

1.concedent

2.concesionar

. Pe ce perioada se incheie, de regula, contractul de concesiunare exclusiva?

Contractul de concesiune va fi incheiat in conformitate cu legea romana, indiferent de naionalitatea sau de cetaenia concesionarului, pentru o durata care nu va putea depasi 49 de ani, incepand de la data semnarii lui.

. Cand inceteaza contractul de concesionare exclusiva?

[]incetarea contractului de concesiune poate avea loc in urmatoarele situaii:
a) la expirarea duratei stabilite in contractul de concesiune;
b) in cazul in care interesul naional sau local o impune, prin denunarea
unilaterala de catre concedent, cu plata unei despagubiri juste si prealabile in
sarcina concedentului;
c) in cazul nerespectarii obligaiilor contractuale de catre concesionar, prin
rezilierea unilaterala de catre concedent, cu plata unei despagubiri in sarcina
concesionarului;
d) in cazul nerespectarii obligaiilor contractuale de catre concedent, prin
rezilierea unilaterala de catre concesionar, cu plata de despagubiri in sarcina
concedentului;
e) la dispariia, dintr-o cauza de fora majora, a bunului concesionat sau in
cazul imposibilitaii obiective a concesionarului de a-l exploata, prin renunare,
fara plata unei despagubiri.

. Cum se numesc partile in contractul de franciza?

-francizor (promotorul retelei )
-francizati (distribuitori

. Care sunt formele contractului de consulting-engineering?

1.in regie

2.la cheie

3.pentru servicii

4.mixte sau combinate

. Cum se numeste echivalentul scrisorii de trasura, in cazul transportului maritim?

conosament.

cumparatorul este decazut din dreptul de a se prevala de o lipsa de conformitate daca nu o denunta vanzatorului, precizand natura defectului, intr-un termen rezonabil, calculat din momentul in care l-a constatat sau ar fi trebuit sa-l constate, insa cel mai tarziu intr-un termen de 2 ani de la data la care marfurile i-au fost remise in mod efectiv. In urma decaderii, cumparatorul nu poate cere daune-interese, marfuri de inlocuire, repararea lipsei de conformitate, sau declararea rezolutiunii contractului si este lipsit de posibilitatea de a reduce pretul, ramanandu-i doar solutia pastrarii marfurilor, in ciuda neconformitatii lor, cu plata pretului.





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4045
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved