Activitati de urmarire penala care se intreprind pentru administrarea probelor

Activitati de urmarire penala care se
intreprind pentru administrarea probelor

A. Constatarea infractiunii flagrante

Desi nu este exclusa posibilitatea surprinderii faptuitorului in momentul executarii falsului, de regula, constatarea in flagrant a infractiunilor de fals se realizeaza cu ocazia punerii in circulatie a valorilor falsificate sau cu ocazia prezentarii inscrisurilor false uneia din organizatiile prevazute in art. 145 Cod penal. Prin urmare, constatarea infractiunii flagrante devine posibila mai ales in cazul infractiunilor prevazute de art. 282, 283, 284, 290, 291 Cod penal.

Printre activitatile care se desfasoara cu ocazia constatarii infractiunii flagrante, un rol primordial il au:

- identificarea persoanei (persoanelor) care incearca sa puna in circulatie valori falsificate sau care foloseste ori incredinteaza spre folosire inscrisul fals;

- stabilirea persoanelor (fizice sau juridice) carora li se prezinta pentru efectuarea platilor, monede, titluri de valoare false sau inscrisuri oficiale ori sub semnatura privata false;

- efectuarea perchezitiei corporale si a obiectelor portabile, in vederea descoperirii monedei, titlurilor de valoare, inscrisurilor false;

- constatarea activitatii ilicite desfasurate: efectuarea de plati ori a unor operatiuni de schimb in cazul monedelor si a titlurilor de valoare, sau folosirea ori incredintarea spre folosire in cazul inscrisurilor false;

- stabilirea faptului daca moneda, titlul de valoare ori inscrisul fac parte din categoria celor emise de statul roman ori de alte state si daca acestea se aflau in circulatie in momentul savarsirii faptei, respectiv daca fac parte din categoria inscrisurilor oficiale ori a celor sub semnatura privata;

- identificarea martorilor oculari;

- incheierea procesului verbal de constatare a infractiunii flagrante.

Procesul verbal care se incheie cu aceasta ocazie, va face in mod obligatoriu referire la:

- locul in care s-a realizat flagrantul;

- faptuitorul si activitatea desfasurata de acesta;

- persoanele (fizice sau juridice) fata de care se incearca punerea in circulatie a monedelor, titlurilor de valoare false, ori folosirea inscrisurilor false;

- martorii asistenti;

- martorii oculari;

- mentiune despre efectuarea perchezitiei corporale si a bagajelor precum si rezultatul acesteia, respectiv cantitatea de moneda falsa si numarul titlurilor de valoare descoperite (cu precizarea valorii individuale a acestora); inscrisurile descoperite si daca acestea fac parte din categoria celor oficiale ori sub semnatura privata, continutul acestora; individualizarea inscrisurilor prin descrierea caracteristicilor care le prezinta;

- bunurile si valorile vandute sau oferite la schimb si daca acestea au fost descoperite asupra faptuitorului;

- bunurile, valorile, inscrisurile care au fost ridicate;

- explicatiile pe scurt ale faptuitorului si ale persoanei vatamate.

B. Efectuarea perchezitiei

Un loc important in cercetarea infractiunilor de fals, in mod deosebit a celor prevazute de art. 282-284, 286, 287, 293 si 294, il ocupa perchezitiile corporale, domiciliare si la locul de munca al faptuitorilor.

Perchezitiile corporale se fac asupra faptuitorilor in momentul prinderii in flagrant sau cu prilejul efectuarii perchezitiilor domiciliare si la locul de munca.

Prin efectuarea lor se urmareste descoperirea si ridicarea de: monede false de metal sau de hartie, titluri de credit public, cecuri, titluri de orice fel pentru efectuarea platilor, alte titluri ori valori asemanatoare, timbre, marci, bilete ori foi de calatorie sau transport, cupoane raspuns international, valori straine, instrumente sau materiale care servesc la falsificare, sigilii, stampile sau instrumente de marcare, acte de identitate false, embleme cu denumirea de "Crucea Rosie" ori cu denumiri asimilate acesteia.

O atentie sporita se va acorda cautarii si descoperirii mijloacelor tehnice si a materialelor destinate sa serveasca la falsificarea de monede, valori, inscrisuri. Cu privire la acestea se va urmari identificarea si ridicarea de: matrite, placi de zinc, sticla sau celuloid, rulouri de intins cerneala, tus tipografic, lacuri si vopsele, masini de numerotat sau multiplicat, instrumente optice de marire, suluri de hartie filigranata, dispozitive de taiat bancnote, coli de hartie cu incercari de imprimare de serii si prefixe, materiale pentru confectionarea firului de argint folosit la protectia bancnotelor, straifuri de hartie filigranata, cursuri de tehnologie grafica si tipografica.

Foarte important este sa se descopere si sa se ridice acele mijloace tehnice constand din copiatoare color si calculatoare cu ajutorul carora se pot realiza falsuri cu "tinuta" ireprosabila.

Un rol deosebit de important in cadrul activitatilor care se desfasoara cu ocazia perchezitiei, il are fixarea cat mai exacta a rezultatelor acesteia. Se va proceda prin urmare la efectuarea de schite, fotografii, desene, precum si la incheierea procesului verbal de perchezitie.

Fixarea prin fotografiere va avea in vedere ca documentele false, precum si instrumentele si materialele folosite la falsificare, sa fie redate in locurile in care au fost descoperite, insistandu-se atunci cand este cazul asupra ascunzatorilor special amenajate. De asemenea, imaginea acestora va fi inregistrata si separat, astfel incat sa redea toate caracteristicile care le particularizeaza.

C. Verificarea si ridicarea de obiecte si inscrisuri

Verificarea si ridicarea de inscrisuri este o activitate cu pondere deosebita in cercetarea infractiunilor de fals. Aceasta se explica prin faptul ca inscrisurile reflecta activitatea ilicita desfasurata si de cele mai multe ori, urmarile acesteia.

Desfasurarea in bune conditiuni a acestei activitati presupune mai intai stabilirea inscrisurilor care intereseaza cauza, identificarea locurilor unde acestea se afla si respectarea stricta a prevederilor legale si a regulilor tactico-criminalistice referitoare la ridicarea lor.

Natura inscrisurilor care urmeaza a fi ridicate se stabileste in functie de infractiunea savarsita si de urmarile acesteia. In primul rand trebuie avute in vedere inscrisurile contrafacute si cele falsificate insa nu trebuie omise nici acelea care reflecta consecintele folosirii (de exemplu, documentele de incadrare pe o functie superioara pregatirii, in cazul folosirii unei diplome false care atesta in mod mincinos absolvirea altor studii decat cele pe care le-a urmat in realitate faptuitorul).

D. Dispunerea constatarilor tehnico-stiintifice si a expertizelor

Constatarile tehnico-stiintifice si expertizele au un rol primordial in demonstrarea falsurilor si prin urmare, in probarea vinovatiei faptuitorului.

In raport cu urmele si mijloacele materiale de proba descoperite cu ocazia cercetarii la fata locului, perchezitiei, dar si a altor activitati de urmarire penala, poate fi dispusa intreaga gama de expertize criminalistice, mai ales daca se are in vedere ca savarsirea infractiunilor de fals intra cel mai adesea in concurs cu alte infractiuni. Esentiale raman insa, constatarile tehnico-stiintifice si expertizele grafoscopice, de examen tehnic al inscrisurilor, titlurilor de valoare, monedelor si a tehnicilor de calcul, ori copiatoarelor utilizate la contrafacere.

Prin expertiza se pot da raspunsuri relevante la o serie de intrebari, cum sunt:

- daca moneda (metalica sau de hartie), timbrul, marca, biletul ori foaia de calatorie sau de transport, inscrisul sunt sau nu autentice;

- daca valorile enumerate mai sus, precum si inscrisul oficial sau sub semnatura privata, sunt false;

- metodele folosite la falsificare sau contrafacere;

- persoana care a executat scrisul de mana adaugit intr-un inscris oficial sau sub semnatura privata;

- valoarea nominala (cupiura) initiala a monedei de hartie, titlului de valoare;

- daca falsul putea fi executat cu instrumentele descoperite in locul faptei, ori cu ocazia perchezitiei;

- daca instrumentele sau materialele puse la dispozitie pentru examinare fac parte din categoria celor destinate la fabricarea de valori si daca sunt apte pentru a fi utilizate la falsificarea de monede, titluri de credit public, marci, cecuri si altele;

- elementele care atesta falsul in documentele trimise pentru examinare.

Antrenarea pe scara larga a unor specialisti care sa ofere raspunsuri stiintifice la intrebarile formulate mai sus, dar si la altele cu relevanta in lamurirea unor stari de fapt si imprejurari specifice infractiunilor de fals, se impune cu atat mai mult, cu cat falsurile savarsite in ultima perioada de timp sunt greu si uneori imposibil de probat doar prin efectuarea celorlalte activitati de urmarire penala.

E. Ascultarea martorilor, invinuitilor, inculpatilor

Desi falsificatorii, in special cei de monede si timbre isi desfasoara activitatea fara ca faptele lor sa fie cunoscute de alte persoane, exista si situatii in care este posibila identificarea si ascultarea martorilor in astfel de cauze.

Martorii pot fi identificati din randul persoanelor care-si desfasoara activitatea in comert si au vandut in mod repetat faptuitorului hartie de calitate superioara, cerneluri, tusuri care au fost intrebuintate la falsificare. De asemenea, pot fi identificati martori din randul persoanelor care l-au vazut pe faptuitor in momentul in care completa un imprimat, aplica stampila pe coli de hartie in alb, primea o suma de bani, sustragea diverse materiale din unitatea in care lucra, purta discutii cu alti faptuitori.

Nu este exclusa posibilitatea identificarii si a unor persoane care erau de fata in momentul in care faptuitorul incerca sa puna in circulatie monede false, ori a unor persoane care au ajutat la prinderea acestuia.

Din randul persoanelor care pot fi ascultate ca martori mai pot face parte acelea care au fost de fata in momentul folosirii inscrisului fals, sau cand a fost facuta declaratia mincinoasa, ori atunci cand faptuitorul s-a prezentat sub o identitate falsa uneia din organizatiile prevazute in art. 145 Cod penal.

Cu ocazia ascultarii martorilor, in raport cu categoria de persoane din randul carora au fost identificati, pot fi lamurite urmatoarele probleme:

- imprejurarile in care au luat la cunostinta despre activitatea ilicita;

- inscrisurile, moneda, titlurile de credit public falsificate;

- mijloacele si metodele utilizate de faptuitor pentru falsificare;

- modul de folosire a inscrisurilor false;

- organizatia in fata careia s-a prezentat sub o identitate falsa si momentul in care a avut loc aceasta prezentare;

- momentul in care a fost facuta declaratia mincinoasa si organizatia fata de care a fost facuta aceasta;

- persoana care si-a atribuit o identitate falsa si scopul in care a facut-o;

- persoanele care mai cunosc despre activitatea ilicita a faptuitorului;

- urmarile faptelor savarsite.

Ascultarea invinuitilor, inculpatilor are in vedere:

- atributiile de serviciu, in situatia in care faptuitorul este functionar sau alt salariat;

- activitatile pregatitoare desfasurate in vederea executarii falsului;

- imprejurarile de loc si timp in care s-a savarsit falsul;

- valorile, instrumentele, inscrisurile falsificate, cu referire speciala la natura si destinatia lor;

- metodele si mijloacele utilizate la falsificare;

- modalitatile si locurile din care si-a procurat materialele folosite la falsificare;

- locul in care a fost comisa fapta;

- in ce consta falsul si scopul urmarit prin realizarea acestuia;

- cantitatea de monede, titluri de valoare falsificate si valoarea nominala a acestora;

- modul in care a reusit sa puna in circulatie monedele, titlurile de valoare;

- cantitatea de astfel de valori pe care le-a detinut si cea pe care a pus-o in circulatie;

- persoanele pe care le-a folosit in acest scop;

- cine, cand si in ce scop a folosit inscrisurile false;

- persoana careia i s-a incredintat spre folosire inscrisul falsificat si imprejurarile in care a avut loc incredintarea;

- participantii la savarsirea infractiunii;

- natura declaratiilor mincinoase, in fata cui si in ce scop au fost facute;

- care este identitatea falsa si in ce scop a fost folosita;

- pagubele materiale produse prin folosirea unor asemenea embleme;

- timpul folosirii emblemelor (in timp de pace sau de razboi);

- foloasele materiale obtinute;

- locul ascunderii sau depozitarii valorilor falsificate si altele.

F. Confruntarea si prezentarea pentru recunoastere

In cercetarea infractiunilor de fals, confruntarea se impune atunci cand intre declaratiile martorilor, invinuitilor, partii vatamate exista contraziceri esentiale cu privire la aceleasi aspecte ale cauzei cercetate, contraziceri care nu pot fi eliminate prin desfasurarea celorlalte activitati de urmarire penala.

Prezentarea pentru recunoastere se efectueaza ori de cate ori au fost identificate persoanele vatamate ori persoanele care intr-un fel sau altul au luat contact cu autorii infractiunii. Ea apare ca necesara mai ales in cercetarea infractiunilor de punere in circulatie a monedelor, timbrelor sau altor valori false, uz de fals, fals in declaratii, fals privind identitatea.

G. Reconstituirea

Reconstituirea are drept scop verificarea posibilitatilor de savarsire a infractiunii, sau a aptitudinilor si deprinderilor necesare pentru a executa operatiunile de falsificare. Ea se impune chiar daca invinuitul sau inculpatul si-a recunoscut faptele si explica in detaliu operatiunile executate pentru realizarea falsului. Pentru verificarea declaratiilor sale, se solicita faptuitorului sa execute operatiunile frauduloase, utilizand aceleasi metode si mijloace ca cele folosite in momentul savarsirii faptei. Cu aceasta ocazie, se mai poate stabili daca faptuitorul a fost ajutat de alte persoane in efectuarea manoperelor de falsificare. Daca invinuitul sau inculpatul nu reuseste sa execute singur falsul, ulterior va fi audiat in legatura cu persoanele care au participat alaturi de el la executarea acestuia.

H. Asigurarea recuperarii prejudiciului cauzat prin infractiune si a executarii pedepsei complementare a confiscarii partiale a averii

Atunci cand prin infractiune a fost cauzat un prejudiciu material, in vederea recuperarii acestuia, este necesar sa se identifice bunurile care apartin invinuitului sau inculpatului, precum si bunurile, valorile obtinute prin savarsirea faptei, fata de acestea luandu-se masuri asiguratorii de indisponibilizare.

Daca prin savarsirea infractiunii de falsificare de monede sau alte valori s-ar fi putut cauza ori s-a cauzat o paguba importanta sistemului financiar, organul de urmarire penala va aplica sechestru, atat pentru recuperarea pagubei, cat si pentru a asigura executarea pedepsei complementare a confiscarii partiale a averii.

In final, trebuie amintit ca in conformitate cu prevederile art. 118 Cod penal, lucrurile care au servit ori au fost destinate sa serveasca la savarsirea infractiunilor de fals, precum si cele care sunt produsul acestora, sunt supuse regimului confiscarii speciale, fiind necesar deci sa fie ridicate sau indisponibilizate in acest scop.