EXECUTAREA SILITA A OBLIGATIILOR FISCALE - Notiuni generale

EXECUTAREA SILITA A OBLIGATIILOR FISCALE - Notiuni generale

In situatia in care contribuabilii nu si-au executat obligatiile fiscale la data la care acestea au devenit exigibile, ia nastere la aceasta data dreptul statului de a trece la executarea silita a creantelor fiscale.

Datorita caracterului executoriu al titlului de creanta fiscala, procedura de executare silita desfasurata de organele financiare nu este precedata de o alta procedura cu caracter judiciar.

Actul normativ care reglementeaza executarea silita a creantelor bugetare este C.proc.fiscala (art.133-171). Prevederile C.proc.fiscala se completeaza cu cele ale C.proc.civila, in masura in care acesta nu dispune altfel.

Conditiile declansarii executarii silite:

Pentru a se trece la executarea silita a creantei fiscale, este necesar sa fie intrunite urmatoarele conditii CUMULATIV:

sa existe titlul de creanta fiscala devenit titlu executoriu

creanta fiscala sa fie exigibila;

dreptul statului de a incepe executarea silita sa nu se fi prescris

Subiectele executarii silite

Executarea silita a obligatiei fiscale se desfasoara cu participarea subiectelor r.j. fiscal: creditorul (statul, prin organele fiscale) si debitorul (contribuabilul), la care se adauga instanta judecatoreasca.

Executarea silita se face de organul de executare competent prin intermediul executorilor fiscali - ce sunt considerati a indeplini o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat.

Competenta organelor de executare:

Organul financiar, competent in privinta executarii creantei fiscale, are aceeasi competenta si in privinta creantelor nascute in legatura cu aceasta (cheltuieli de executare, cheltuieli de judecata, majorari de intarziere, etc.).

Competenta teritoriala - revine organelor financiare in a caror raza teritoriala se gasesc bunurile supuse urmaririi, intreaga procedura de executare silita fiind coordonata de organul in raza caruia isi are sediul sau domiciliul debitorul sau unde este luat in evidenta fiscala.

In situatia in care debitorul nu isi executa obligatiile fiscale, la plate sumelor cuvenite bugetului de stat sunt obligati:

Ø      mostenitorul care a acceptat succesiunea debitorului;

Ø      cel care preia, in tot sau in parte, drepturile si obligatiile debitorului supus divizarii, fuziunii sau reorganizarii judiciare, dupa caz;

Ø      persoana careia i s-a stabilit raspunderea in conformitate cu prevederile legale referitoare la faliment;

Ø      persoana care isi asuma obligatia de plata a debitorului, printr-un angajament de plata sau printr-un alt act incheiat in forma autentica, cu asigurarea unei garantii reale la nivelul obligatiei de plata.

Obiectul executarii silite

Executarea silita a obligatiilor fiscale se desfasoara asupra elementelor active ale patrimoniului debitorului (veniturile banesti si bunurile sale), cu exceptia anumitor categorii de venituri si a anumitor bunuri ce nu pot fi supuse executarii silite.

a)     Veniturile contribuabilului

Bunurile contribuabilului

Masurile asiguratorii

Se dispun masuri asiguratorii sub forma popririi asiguratorii si sechestrului asiguratoriu asupra bunurilor mobile si/sau imobile proprietatea debitorului si asupra veniturilor acestuia.

Pot fi dispuse atat de organele fiscale competente, cat si de instantele judecatoresti.

Odata cu individualizarea creantei si ajungerea acesteia la scadenta, in cazul neplatii, masurile asiguratorii se transforma in masuri executorii.

Formele si procedura executarii silite

Premergator declansarii executarii silite, organul fiscal va remite contribuabilului instiintarea de plata. Daca in T de 15 zile de la comunicarea instiintarii de plata debitorul nu a executat de bunavoie obligatia fiscala, organul de executare va declansa executarea silita.

Modalitatile de executare silita a creantelor fiscale ale statului, reglementate prin C.proc.fiscala sunt:

Ø      executarea silita prin poprire;

Ø      executarea silita a bunurilor mobile;

Ø      executarea silita a bunurilor imobile.