EXERCITAREA OCROTIRII PARINTESTI SI NEINDEPLINIREA SAU INDEPLINIREA NECORESPUNZATOARE A ACESTEIA

EXERCITAREA OCROTIRII PARINTESTI SI NEINDEPLINIREA SAU INDEPLINIREA NECORESPUNZATOARE A ACESTEIA

1. EXERCITAREA OCROTIRII PARINTESTI

1.1. SCOP

Exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor parintesti trebuie sa aiba in vedere interesul superior al copilului sis a asigure bunastarea materiala si spirituala a acestuia, in special prin ingrijirea lui, prin mentinerea relatiilor personale cu el, prin asigurarea cesterii, educarii si intretinerii sale, precum si prin reprezentarea legala si administrarea patrimoniului sau. Dan Lupacu..p.318

1.2. FORME

Ca regula, ocrotirea parinteasca se exercita de catre ambii parinti.

Potrivit art. 33 din Legea nr. 272/2004, copilul nu poate fi separate de parintii sai sau de unul dintre ei, impotriva vointei acestora cu exceptia cazurilor expres si limitative prevazute de lege, sub rezerva revizuirii judiciare si numai daca acest lucru este impus de interesul superior al copilului. Teodor bodoasca....bla bla..p.597

Cu titlu de exceptie, ocrotirea parinteasca se exercita de catre un singur parinte, in urmatoarele cazuri:

cand celalalt parinte este decedat;

cand celalalt parinte este decazut din drepturile parintesti;

cand celalalt parinte este pus sub interdictie;

cand celalalt parinte se afla in neputinta de a-si manifesta vointa;

cand celalalt parinte este necunoscut

De asemenea, in anumite situatii exista particularitati in privinta exercitarii ocrotirii parintesti.

1.3. EXERCITAREA OCROTIRII PARINTESTI DE CATRE AMBII PARINTI

Ca expresie a egalitatii in drepturi dintre barbat si femeie, masurile de ocrotire a copilului se iau de comun accord de catre ambii parinti.

In cazul existentei unor neintelegeri intre parinti cu privire la exercitarea drepturilor si indeplinirea indatoririlor parintesti, instanta judecatoreasca, dupa ascultarea partilor, hotaraste potrivit interesului superior al copilului. DAN Lupascu ..p.318

1. EXERCITAREA OCROTIRII PARINTESTI DE CATRE UN SINGUR PARINTE

Pentru ca separarea copilului de unul sau de ambii parinti sa fie legala, trebuie intrunite cumulative urmatoarele conditii:

• cazul care impune separarea sa fie expres prevazut de lege;
• separarea sa fie in interesul superior al copilului;
• separarea sa fie dispusa de catre instanta de judecata competenta;
• masura separarii sa fie supusa revizuirii judiciare.

In literature de specialitate s-a apreciat ca se impune ocrotirea minorului de catre un singur parinte si atunci cand celalalt se afla in unadin urmatoarele situatii:

• exista contrarietate de interese intre minor si unul dintre parinti;
• un parinte este impiedicat sa indeplineasca un anumit act in interesul minorului;
• un parinte este condamnat la o pedeapsa privative de libertate. Bodoasca.p.597-598

a)      Moartea unuia dintre parinti

In mod obiectiv, in cazul mortii fizic constyatate a unui parinte sau a mortii declarate prin hotarare judecatoreasca, ocrotirea parinteasca neputandu-se executa de catre ambii parinti, se va executa de parintele ramas in viata. COCOS.P.275

Aceasta situatie este evocata atat de art.98 alin. 2 C. fam., cat si de art.40 alin.1 din Legea nr. 272/200

Solutia este, in mod natural, aceeasi indiferent ca este vorba despre copiii din casatorie sau din afara casatoriei. Se impune o asemenea concluzie, deoarece art.98 alin. 2 C. fam. Se refera la unul dintre parinti care este mort,fara sa faca distinctie dupa cum acesta este sau nu casatorit cu parintele aflat in viata.

Ocrotirea copilului se va realize de catre un singur parinte si atunci cand celalat parinte este declarat disparut. De fapt acesta situatie este prevazuta expres de art.40 alin. 1 din Legea nr. 272/200 Bodoasca.p.599-600

Daca parintele declarat disparut sdau mort prin hotarare judecatoreasca reapare si obtine anularea hotararii declarative de moarte, el isi recapata drepturile si indatoririle parintesti conform normei de principiu prevazuta de art.20 din Decretul nr 31/195

b)      Decaderea unui parinte din drepturile parintesti

Daca drepturile si indatoririle sunt exercitate astfel incat sa primejduiasca sanatatea sau dezvoltarea fizica a copilului sau daca educarea sau pregatirea profesionala nu se fac in spiritual moralei si ordinii de drept, se poate pronunta decaderea unuia sau ambilor parinti din drepturile parintesti. Cocos p.276 Astfel, serviciul public de asistenta sociala va sesiza directia generala de asistenta sociala si protectia copilului, aceasta din urma putand sesiza instanta judecatoreasca pentru a dispune decaderea, totala sau partiala, a parintilor ori a unuia dintre ei din exercitiul drepturilor parintesti.

Daca instanta de judecata a dispus caderea totala a unuia dintre parinti din exercitiul drepturilor parintesti, celalalt parinte va exercita singur ocrotirea parinteasca. Lupascu.p.319

Decaderea din drepturile parintesti nu stinge insa drepturile copilului fata de parintele sau, ceea ce inseamna ca si obligatiile parintesti corelative acestor drepturi raman in fiinta. Se mentine astfel conform legii indatorirea de a intretine minorul.

Parintele isi pastreaza, potrivit legii, dreptul de a avea legaturi personale cu copilul, afara numai daca prin asemenea legaturi cesterea, educarea, invatarea sau pregatirea profesionala ar fi primejduite. COCOS .P.276

c)      Punerea sub interdictie judecatoreasca a unuia dintre parinti

Aceasta situatie este prevazuta expres de art. 40 alin. 1 din Legea nr. 272/200 Data de la care ocrotirea parinteasca se realizeaza numai de parintele capabil este data la care, conform art. 144 alin.1 C. fam., hotararea judecatoreasca a ramas irevocabila. Ocrotirea prin parintele capabil dureaza, in temeiul art. 151 alin.3 C. fam., pana la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti prin care a fost ridicata interdictia. Teodor bodoasca , d fam, 2005,p.601

In literatura juridica s-au exprimat opinii contrare, fie parintele pus sub interdictie va putea fi obligat la pensie de intretinere ca in cazul decaderii din drepturile parintesti, fie ca parintele pus sub interdictie nu poate fi tinut la intretinere in favoarea copilului sau, deoarece situatia celui pus sub interdictie este diferita de cea a celui decazut din drepturile parintesti. Cu toate acestea, si parintele pus sub interdictie poate fi obligat la plata pensiei de intretinere in favoarea copilului sau, cu conditia de a avea mijloace in acest sens. Cocos-d fam,2008,p.277

Se admite ca, pentru indentitate de ratiune, ocrotirea copilului se va realiza de catre un singur parinte si in situatia in care, in privinta celuilalt parinte, s-a instituit curatela, conform art. 146 si urm. C. fam. In sprijinul acestei opinii se aduc urmatoarele argumente:

cel care insusi are nevoie de ocrotire nu poate asigura o ocrotire efectiva altei persoane. Intr-adevar, art. 146 si urm. C. fam prevede ca, in caz de nevoie, autoritatea tutelara va putea numi un curator pentru, printer altele, ingrijirea persoanei.

Curatela, fiind o masura premergatoare punerii sub interdictie, si fiindca, potrivit art. 142 alin. 1 C. fam. Interdictia opereaza in cazul in care persoana lipsita de discernamant, avem de a face, in fapt, cu o persoana lipsita de discernamant, incapabila sa se ingrijeasca de interesele sale. De asemenea, persoana, fiind lipsita de discernamant, in temeiul art. 98 alin. 2 C. fam., neputand sa-si manifeste vointa, nu-si poate exercita nici drepturile parintesti. Pe cale de consecinta, chiar daca ar putea sa-si indeplineasca obligatiile parintesti, o astfel de persoana nu poate oferi ocrotire, deoarece aceasta presupune atat obligatii cat si drepturi care, evident, nu pot fi exercitate tocmai datorita lipsei discernamantului. Teodor bodoasca , d fam, 2005,p.601

d)      Neputinta, din orice imprejurare, a unuia dintre parinti de a-si manifesta vointa

Art. 98 alin. 2 din C. fam. nu precizeaza imprejurarile care il pun pe unul dintre parinti in neputinta de a-si manifesta vointa.

Din doctrina si practica judiciara retinem cazurile care urmeaza:

disparitia unui parinte

In acest caz, nu se cere ca ea sa fie neaparat declarata printr-o hotarare judecatoreasca (art. 16 Decretul nr. 31/1954), fiind suficienta disparitia in fapt, pentru a duce la imposibilitatea acestuia de a-si manifesta vointa. Harbada 2004,p.261

contrarietatea de interese dintre minor si unul dintre parinti

Un exemplu in acest sens, ar fi cazul cand se introduce actiunea pentru intretinerea minorului in numele acestuia de catre un parite impotriva celuilalt (C. S. J., S. civ., dec. nr. 2665/1991); Adrian Pricopi- Dreptul fam, 2007,p.205

Aceasta imprejurare nu este de natura a inlatura pe parinte de la exercitarea tuturor drepturilor si indatoririlor parintesti, ci numai de acelea in legatura cu actul care a generat contrarietatea de interese, situatie in care drepturile si indatoririle parintesti vor fi exercitate de catre celalalt parinte, sau daca si acela este in imposibilitatea de a manifesta vointa, autoritatea tutelara va numi un curator. Stefan Cocos-Dreptul familiei,2008p.278

impiedicarea unui parinte de a indeplini un anumit act in interesul minorului

O asemenea situatie poate sa apara, de exemplu,cand unul dintre parinti, din cauza batranetii, a bolii sau a unei infirmitati fizice, desi capabil, nu poate personal sa-si apere interesele in conditii multumitoare. Evident, cel care nu-si poate apara propriile interese, cu atat mai putin poate sa apere, in conditii multumitoare, interesele copilului sau ale altei persoane. In acest caz celalalt parinte exercita singur ocrotirea parinteasca.Teodor Bodoasca - d fam 2005,p.602

Aceasta imprejurare este reglementata distinct de lege, care prevede ca: " daca din cauza bolii sau din alte motive, parintele sau tutorele este impiedicat sa indeplineasca un anumit act in numele persoanei ce reprezinta sau al carei acte le incuviinteaza", autoritatea tutelara va numi un curator.

Boala grava si de lunga durata este nu numai o imprejurare care il impiedica pe parinte sa-l reprezinte pe minor sau sa ii incuviinteze actele, ci ea e o cauza de impiedicare a exercitarii ocrotirii parintesti in totalitatea ei. Stefan Cocos - D fam,2008,p.278

privarea de libertate a unuia dintre parinti

In cazul privarii de libertate a unuia dintre parinti, fie cu titlu de masura preventive (retinere sau arestare preventiva), fie cu titlu de sanctiune penala (detentiune pe viata, inchisoare), ocrotirea parinteasca va fi exercitata de catre celalalt parinte.

abandonarea definitive a familiei de catre unul dintre parinti

De exemplu, cand unul dintre ei paraseste tara, stabilindu-si domiciliul in strainatate. Acest lucru atrage exercitarea ocrotirii parintesti doar de catre celalalt parinte. Dan Lupascu- D fam, 2007,p.320

1.5 SITUATII SPECIALE PRIVIND EXERCITAREA OCROTIRII PARINTESTI

Daca unul dintre parinti este mort sau, dupa caz, pus sub interdictie, decazut din drepturile parintesti ori se afla in neputinta de a-si manifesta vointa, iar celalalt are varsta intre 14-18 ani, acestuia din urma ii revine sarcina ocrotirii parintesti, numai ca, daca el nu este casatorit poate exercita numai drepturile si indatoririle parintesti privitoare la persoana copilului, nu si cele referitoare la bunurile acestuia. In ce priveste bunurile copilului, se va umi un curator, in conditiile legii. Aceeasi situatie exista in cazul in care ambii parinti au sub 18 ani. Dan Lupascu- D fam, 2007,p.320

Daca unul dintre parinti este mort sau, dupa caz, pus sub interdictie, decazut din drepturile parintesti ori se afla in neputinta de a-si manifesta voita iar celalalt are varsta sub 14 ani se va institui tutela.

Daca unul dintre parinti are capacitate restransa de exercitiu, iar celalalt nu are capacitate de exercitiu, parintele care nu a implinit 14 ani nu poate exercita ocrotirea parinteasca, iar celalalt, avand varsta sub 18 ani, daca nu este casatorit, poate exercita numai drepturile si indatoririle referitoare la persoana copilului.

Pentru exercitarea drepturilor si indeplinirea indatoririlor parintesti privitoare la bunurile copilului se va institui curatela

1.6. SCINDAREA OCROTIRII PARINTESTI

Ocrotirea parinteasca poate fi exercitata in mod inegal de catre parinti, in anumite situatii.

Pe de alta parte, ocrotirea poate fi exercitata in parte de catre parinti si in parte de catre o alta persoana, familie sau institutie careia copilul i-a fost incredintat spre crestere si educare.

Sunt considerate situatii de divizare a ocrotirii parintesti cele analizate in cele ce urmeaza. Dan Lupascu- D fam, 2007,p.321

a)      Desfacerea casatoriei parintilor

Odata cu pronuntarea hotararii de desfacere a casatoriei, instanta este obligata sa statueze cu privire la incredintarea copiilor minori rezultati din casatorie, urmand sa dispuna dupa caz, incredintarea acestora spre crestere si educare unuia dintre parinti, sau pentru motive temeinice care tin de interesul fiecaruia dintre copii, ei pot fi incredintati unor terte persoane sau institutii de ocrotire. Stefan Cocos - d fam,2008,p.279

In aceste cazuri, ocrotirea parinteasca se exercita in mod diferit. Astfel:

Incredintarea copilului mior spre crestere si educare unuia dintre parinti

Potrivit art.42, C. fam., instanta judecatoreasca este obligata sa hotarasca, o data cu pronuntarea divortului si cu privire la incredintarea copilului minor si la stabilirea contributiei fiecarui parinte la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a acestuia, cu respectarea prevederilor acestui text. Parintele divortat caruia i s-a incredintat copilul exercita cu privire la acesta drepturilor parintesti si indeplineste indatoririle parintesti (art.43, alin. ultim, C. fam.), precum si drepturile si indatoririle parintesti cu privire la bunurile acestuia (art. 43, alin. 1, C. fam). Adrian Pricopi D. fam,2007,p.207

Celalalt parinte pastreaza dreptul de a avea legaturi personale cu copilul, precum si de a veghea la cresterea, educarea, invatatura si pregatirea profesionala a acestuia.

Drepturile si indatoririle parintesti prin care se concretizeaza ocrotirea parinteasca nu inceteaza deci prin efectul divortului in privinta nici unuia dintre soti, dupa cum nici calitatea de parinte nu se dobandeste si nici nu se pierde concomitant cu calitatea de sot.

Dupa desfacerea casatoriei, drepturile si indatoririle se realizeaza de catre fiecare din parinti prin moduri specifice, prin actiuni distincte.

Parintele caruia i s-a incredintat copilul are posibilitati mai mari de a asigura si influenta cresterea si dezvoltarea acestuia.

Drepturile recunoscute parintelui divortat caruia nu i s-a incredintat copilul spre crestere si educare sunt:

Dreptul de a avea legaturi personale cu minorul. Dreptul si indatorirea de a creste copilul, exercitarea dreptului de indrumare, presupun conditia esentiala ca parintele caruia nu i s-a incredintat copilul sa aiba posibilitatea de a intretine legaturi permanente cu acesta.

Modalitatile de executare a acestui drept sunt vizitarea copilului la domiciliul celuilalt parinte, luarea copilului la domiciliul parintelui, dreptul de a-l avea pe copil pentru anumite interval de timp, de regula in vacantele scolare.

Dreptul de a veghea la cresterea copilului. Parintele caruia nu i s-a incredintat minorul nu mai poate exercita dreptul si indatorirea de a indruma si supraveghea cresterea copilului in aceleasi conditii ca inainte de desfacerea casatoriei, dar el va veghea asupra modului cum este crescut copilul si poate solicita modificarea masurilor si indatoririlor parintesti.

In baza dreptului de a veghea la cresterea copilului, parintele este indreptatit sa ceara reincredintarea miorului spre crestere si educare, fie lui, fie altor personae sau unei institutii de ocrotire, daca constata ca celalalt parinte nu este in masura sa asigure dezvoltarea fizica, intelectuala si morala corespunzatoare.

Totodata, ca expresie a dreptului de a veghea la cresterea copilului, parintele este indreptatit sa solicite autoritatii tutelare sanctionarea celuilalt parinte care nu isi indeplineste corespunzator drepturile si indatoririle privitoare la persoana minorului.

Indatorirea parintelui de a contribui la intretinerea copilului minor. Aceasta obligatie a existat si inaintea desfacerii casatoriei, ceea ce difera, este modalitatea executarii obligatiei legale de catre parintele caruia nu i-a fost incredintat copilul, adica prin prestatii periodice in echivalent banesc.

Celalalt parinte continua sa-si indeplineasca obligatia de intretinere in natura ca si inainte de divort. Stefan Cocos - d fam,2008,p.279-281

Scindarea ocrotirii parintesti inceteaza, spre exemplu, in una din urmatoarele situatii:

parintii copilului s-au recasatorit;

instant de judecata a dispus luare unei masuri de protective alternative fata de copil, in conditiile Legii nr.272/2004 si a Legii nr. 273/2004;

copilul a decedat sau a fost judecatoreste declarat mort; Teodor Bodoasca-D fam,2005,p.605

moartea parintelui caruia i-a fost incredintat copilul;

decaderea din drepturile parintesti a parintelui caruia i-a fost incredintat copilul;

punerea sub interdictie a acelui parinte;

parintele caruia i s-a incredintat copilul nu poate, din orice motive sa-si exprime vointa. Dan Lupascu - D fam, 2007,p.322

incredintarea copilului minor unei terte persoane, unei familii sau institutii de ocrotire

Aceasta masura constituie o masura extrema, ce poate fi dispusa de instant numai pentru motive temeinice. Deoarece legea nu face nici o precizare urmeaza ca instant sa cerceteze sis a stabileasca daca, si ince masura parintii sunt capabili sa asigure dezvoltarea fizica si intelectuala normal a copilului si numai daca se constata ca prin incredintarea copilului la unul din parinti s-ar primejdui dezvoltarea acestuia se va putea decide incredintarea unei alte persoane, unei familii sau institutii de ocrotire.

Cand situatia de fapt impune, incredintarea copilului altor personae decat parintii sau unei institutii de ocrotire poate fi dispusa chiar daca parintii se opun.

Conform legii, daca icredintarea se face unor terte persoane, rude sau persoane straine, este necesar consimtamantul acestora.

Persoana, familia sau institutia de ocrotire dobandeste fata de copilul incuviintat numai drepturile si indatoririle parintesti referitoare la persoana copilului. Drepturile parintesti referitoare la bunurile copilului vor fi exercitate de catre parintele desemnat de instant de judecata.

In consecinta faptul ca persoana, familia sau instutia de ocrotire dobandeste drepturile si indatoririle parintesti relative la persoana minorului nu inseamna implicit decaderea parintilor din drepturile parintesti. Stefan Cocos - d fam,2008,p.282

b)      Desfiintarea casatoriei

Aceasta nu poate produce consecinte in privinta conditiei copiilor rezultati din casatoria nula sau anulata, ei pastrandu-si situatia de copii dintr-o casatorie valabila.

Invalidarea casatoriei parintilor afecteaza exercitiul ocrotirii parintesti care se va infaptui in aceleasi conditii ca si in cazul divortului, prevederile legale legate de materia divortului referitoare la ocrotirea parinteasca aplicandu-se, prin asemanare si copiilor rezultati din casatoria desfiintata. Deci, instanta de judecata, canstatand nulitatea absoluta sau pronuntand anularea casatoriei, va statua cu privire la incredintarea minorilor rezultati din acea casatorie spre crestere si educare fie unuia dintre parinti, fie unei rude, familii sau institutii de ocrotire, iar drepturile si indatoririle parintesti urmeaza a fi exercitate in limitele si in conditiile pe care le-am retinut in legatura cu scindarea ocrotirii parintesti ca urmare a divortului. Stefan Cocos - d fam,2008,p.283

c)      Incredintarea copilului minor din afara casatoriei

Daca filiatia copilului din afara casatoriei a fost stabilita fata de ambii parinti, conform legii, incredintarea copilului si contributia parintilor la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala sunt guvernate de dispozitiile legale aplivabile copilului din casatorie ai carui parinti sunt divortati.

Prin urmare, parintii din afara casatoriei sunt asimilati parintilor divortati in privinta ocrotirii minorului. Dan Lupascu - D fam,2007,p.322

Atata timp cat filiataia copilului este stabilita numai fata de unul din parinti, exercitiul ocrotirii parintesti revine in exclusivitate acestuia, chiar daca filiatia este de notorietate sau parintii firesti ai copilului convietuiesc. Stabilirea raportului de filiatie fata de celalalt parinte prin recunoastere voluntara, sau prin hotarare judecatoreasca, are ca effect dobandirea drepturilor si indatoririlor parintesti, care vor putea fi exercitate egal si concomitant de cei doi parinti. De cele mai multe ori insa parintii copilului din afara casatoriei nu locuiesc impreuna, ocrotirea parinteasca fiind redata astfel. Fara a deosebi dupa cum incredintarea copilului a fost sau nu in grija parintelui cu care locuieste, avand deci, o situatie de fapt similara cu cea a copilului rezultat dintr-o casatorie nula sau anulata. De aceea legea a dispus si de aceasta data aplicarea prin asemanare a prevederilor din materia divortului. Stefan Cocos- D. fam, 2008,p. 283-284

2. RASPUNDEREA PARINTILOR PENTRU NEINDEPLINIREA INDATORIRILOR FATA DE COPIII MINORI

2.1. GENERALITATI

Raspunderea parinteasca este angajata pentru neindeplinirea indatoririlor fata de copilul minor sau fata de bunurile acestuia. In momentul in care parintii nu-si exercita correct atributiile parintesti sau deficitar, sunt fie sanctionati, fie indrumati sa se corecteze, sau se aplica masuri extreme, ce sunt benefice pentru interesul superior al copilului. Familiei ii revine prin traditie legiferata de legislatia constitutional, de drept civil si al familiei, rolul central in acest proces. Doina Balahur p.218

Ori de cate ori parintii nu pot asigura conditiile si standardele necesare dezvoltarii copilului in mediul familial (din motive obiective sau din culpa) statului ii revine obligatia de a sprijini sau de a prelua integral (prin masuri cu character temporar sau permanent) ocrotirea drepturilor copilului. Aceasta relatie ce se leaga intre stat si familie presupune asumarea de catre cel dintai a unor obligatii positive in domeniile educatiei, asigurarii unor servicii de sanatatesi asistenta sociala, identificarii copiilor cu nevoi special. Dinamica acestei relatii este (sau ar trebui sa fie) reglata in orice moment a evolutiei sale de respectarea interesului superior al copilului si de situarea sa deasupra drepturilor parintesti in deciziile privitoare la cresterea si ocrotirea copiilor. Gabriela Lupsan - d fam p.270

Sanctiunile ce se aplica parintilor in caz de nerespectare a indatoririlor fata de copii, se pot clasifica fie dupa gravitatea lor - adica sanctiuni de natura penala, administrative, ori civila sau de dreptul familiei - fie dupa cum ele intervin pentru neindeplinirea indatoririlor cu privire la persoana minorului ori cu privire la bunurile acestuia.

Sanctiunile penale pot intervene in cazul urmatoarelor infractiuni cu privire la neindeplinirea necorespunzatoare a acestora: abandonul de familie; rele tratamente aplicate minorului, punerea in primejdie a unor personae aflate in neputinta de a se ingriji, sau chiar gestiunea frauduloasa. Maria Harbada 2004 p.273

Sanctiunile contraventionale, sunt prevezute expres in mare parte in Legea nr. 61/1991 revizuita si pot fi: pentru organizarea, ingradirea sau participarea la jocurile de noroc, altele decat cele autorizate, de natura sa lezeze bunurile moravuri, pentru manifestarea unei atitudini de dezinteres in luarea masurilor necesare de catre parinti sau persoanele carora li s-a incredintat un minor, ori sub ingrijire un alienat sau debil mintal; de indemnul minorului sub orice forma de a savarsi contraventii.

Sanctiunile de dreptul familiei pot fi: incredintarea copilului unei personae, familii sau institutii de ocrotire; decaderea din drepturile parintesti; raspunderea pentru rea administrare.

Sanctiunile de drept civil apar cu privire la raspunderea parintilor pentru faptele cauzatoare de prejudicii a copiilor minori.

Toate aceste masuri au rolul de a intervene in educatia copilului si de a veghea la indeplinirea interesului sau superior, in timp dispozitiile legale suferind diverse modificari.

2.2. CADRUL NORMATIV ACTUAL IN CARE SUNT PREVAZUTE ACESTE SANCTIUNI

Cadrul normative actual cu privire la sanctiunileaplicate parintilor in momentul cand acestia incalca dispozitiile legale fata de copiii lor este vast fiind present in Constitutia Romaniei, Codul familiei, Codul penal, Codul civil si nu in ultimul rand Legea 272/2004 care prezinta noutati legale ce trebuiesc respectate de cei in cauza. Ion Imbrescu -Tratat d dreptul fam 2006 p.419

Legea nr. 272/2004 prezinta plasamentul si plasamentul copilului in regim de urgent, pe langa caracterul lor de masuri de protectie speciala a copilului, fiind analizate si ca sanctiuni de dreptul familiei, deoarece cele doua masuri se dispun, printer altele si atunci cand parintii sunt decazuti din drepturileparintesti sau li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti ori copilul este neglijat sau abuzat ori acesta a fost abandonat. In situatia aceasta, daca masura se impune ca urmare a culpei parintilor in cresterea si educarea copiilor, aceasta actioneaza pentru ei si ca o sanctiune de dreptul familiei. Dar indiferent de calea adopatata pentru incredintarea copilului, masura poate fi dispusa numai in interesul copilului. Teodor bodoasca - d fam 2005 p.625

Codul familiei prevede expre doua situatii ce atrag raspunderea de dreptul familiei si anume incredintarea copilului unei personae sau familii cu consimtamantul acestora si decaderea din drepturile parintesti, aceasta putand fi dispusa si ca o pedeapsa complementara sau accesorie. Maria harbada - unele aspect...p.59

Putem observa ca oricare ar fi masurile ce se iau pentru tragerea la raspundere a parintilor care nu-si indeplinesc obligatiile fata de copiii lor minori, acestea sunt correlate cu dispozitiile legale prezente in actele normative de drept civil, penal sau familiei.

In acest sens proiectul Noului Cod civil, in Titlul IV (art.366-391), preconizeaza sa reglementeze responsabilitatea parinteasca care, de fapt, urmeaza sa inlocuiasca ceea ce se numeste acum ocrotirea minorului prin parinti sau, cum prevede Codul familiei, drepturile si indatoririle parintilor fata de copiii lor minori ori ocrotirea parinteasca.

Proiectul Noului Cod civil va cuprinde dispozitii cu privire la urmatoarele aspect:

continutul si durata responsabilitatii parintesti;

indatoririle parintilor si indatoririle copilului;

solutionarea neintelegerilor dintre parinti cu privire la exercitiul drepturilor sau la indeplinirea obligatiilor parintesti;

exercitarea responsabilitatilor parintesti;

decaderea din drepturile parintesti.

Dintre noutatile absolute pe care le preconizeaza Proiectul Noului Cod civil se pot evoca urmatoarele:

instituirea indatoririi copilului de a-si respecta parintii, indifferent de varsta sa;

drepturile parintelui minor, care nu a implinit varsta de 14 ani, cu privire la persoana copilului;

religia copilului;

prezumtia de consimtamant tacit reciproc al parintilor in cazul in care un act curent pentru exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor parintesti este indeplinit de oricare dintre parinti singur;

invoiala parintilor cu privire la exercitarea responsabilitatii parintesti.

Toate masurile ce se iau in vederea modificarii unor dispozitii legale vin in sprijinul copilului minor, dar si a parintilor acestora, pentru a putea exista o comunicare intre acestia, dar in acelasi timp parintele sa poata dispune si de masuri corectorii, ce sunt utile in educatia oricarui copil.

2.3. RASPUNDEREA DE DREPTUL FAMILIEI

Dupa ramura careia ii apartin sanctiunea poate fi de dreptul familiei, de drept civil, drept penal sau sa fie raspundere contraventionala.

Masura sanctionarii de dreptul familiei se concretizeaza in: incredintarea copilului unei personae cu consimtamantul acestora si decaderea din drepturileparintesti.

a.      Incredintarea copilului unei persoane cu consimtamantul acestora

Se poate dispune in temeiul art. 42 alin. 2 C. fam., pentru motive temeinice, de catre instant de judecata in caz de divort ori in cazul in care filiatia copilului din afara casatoriei a fost stabilita de catre ambii parinti, in conditiile art.65 C. fam.. De asemenea aceasta masura se poate dispune si in cazul declararii nulitatii sau anularii casatoriei.

Persoanele sau familiile carora le-a fost incredintat copilul trebuie sa prezinte conditiile materiale si garantiile morale necesare dezvoltarii armonioase acestuia.

Incredintarea copilului unei alte persoane sau familii, in conditiile stabilite de C. fam., este supusa urmatoarelor reguli: A. Vasile- solutii privind unele probleme...

instant judecatoreasca va stabili care dintre parinti va exercita dreptul de a-I administra bunurile si de a-l reprezenta sau de a-i incuviinta actele;

persoana sau familia respective va avea fata de copil numai drepturile si obligatiile ce revin parintilor privitoare la persoana acestuia;

parintii pastreaza dreptul de a avea legaturi personale cu copilul, precum si dreptul de a veghea la cresterea, educarea, invatatura si pregatirea profesionala, cu conditia ca prin aceasta sa nu se prejudicieze cresterea si educarea copilului;

in cazul schimbarii imprejurarilor care au determinat incredintarea copilului,la cererea oricarui dintre parinti sau a copilului, care a implinit varsta de 14 ani, a autoritatii tutelare sau a unei institutii de ocrotire, instant de judecata poate reveni asupra masurii privind incredintarea copilului. Maria harbada -protectia copilului in Romania p.27

Incredintarea copilului in conditiile prevezute mai sus nu este sinonima cu incredintarea copilului in vederea adoptiei, deoarece, masura are si rolul de sanctiune pentru parintii care nu-si indeplinesc indatoririle parintesti.

Persoanele fizice si cele juridice care au primit copilul in plasament sau obligate sa asigure acestuia ingrijire si conditiile necesare indeplinirii acestei obligatii sau inlaturarea oricarei situatii urgente care ar pune in pericol integritatea morala a copilului, este prezumat. i. p. filipescu - notiunea de interes al minorului...

Masura incredintarii copilului in grija unei persoane nu are character definitive, caci se poate reveni asupra ei ori de cate ori se va canstata ca au incetat imprejurarile care au impus-o.

b.       Decaderea din drepturile parintesti

Aceasta masura este o veritabila sanctiune de dreptul familiei, dar poate fi dispusa si ca o pedeapsa complementara sau accesorie.

Masura se dispune, daca sanatatea sau dezvoltarea fizica a copilului este primejduita prin felul de exercitare a drepturilor parintesti, prin purtare abuziva sau prin neglijenta grava in indeplinirea indatoririlor de parinte ori daca educarea, invatatura sau pregatirea profesionala a copilului nu se face in spirit de devotement fata de Romania si conform societatii romanesti.

Din continutul articolului de mai sus reiese ca, sunt reglementate doua motive care impugn decaderea din drepturile parintesti si anume:

sanatatea sau dezvoltarea fizica a copilului este primejduita prin felul de exercitare a drepturilor parintilor, prin purtarea abuziva sau prin neglijenta grava in indeplinirea indatoririlor de parinte;

educarea, invatatura sau pregatirea profesionala a copilului nu se face in spirit de devotement fata de Romania.

Primul motiv vizeaza aspect legate de sanatatea si integritatea fizica a copilului, iar cel de al doilea are in vedere educarea copilului. Potrivit jurisprudentei, este intemeiata decaderea din drepturile parintesti si atunci cand, lipsirea minorului de mijloacele esentiale intretinerii ii poate pune in primejdie sanatatea si dezvoltarea fizica.

In practica s-a statuat ca, in ipoteza in care numai unul dintre parinti a savarsit fapte de natura celor prevazute de art. 109, nu se justifica extinderea masurii si asupra celuilalt parinte, daca se dovedeste ca faptele au fost savarsitefara stiinta acestui parinte si fara ca acesta din urma sa aiba posibilitatea sa se opuna.

Decaderea din drepturile parintesti se pronunta de catre instant de judecata la cererea autoritatii tutelare cu citarea obligatorie a parintilor copiilor. Sanctiunea decaderii se poate dispune fata de ambii parinti sau numai fata de unul dintre ei. Decaderea poate privi, cand parintele are mai multi copii, toti copiii sau numai unul ori unii dintre ei. In raport cu hotararea care se ia, drepturile parintesti vor fi exercitate, dupa caz, de catre parintele care nu este decazut sau numai fata de copiii pentru care s-a dispus masura decaderii. Teodor bodoasca- d fam p.630

Daca ambii parinti sunt decazuti din drepturile parintesti, ocrotirea copilului se va realiza prin tutela.

In temeiul art 111, instant de judecata va ingadui parintelui decazut sa pastreze legaturi personale cu copilul, afara numai daca, prin asemenea legaturi, cresterea, educarea, invatatura si pregatirea profesionala a copilului ar fi in primejdie.

In afara de interzicerea exercitiului drepturilor parintesti, decaderea produce si alte efecte, cum ar fi, spre exemplu, incapacitatea de a fi turore.

Ca valoare de principiu, in temeiul art. 38 din Legea nr. 272/2004, decaderea totala sau partiala din drepturile parintesti se poate dispune numai daca aceasta masura este in interesul superior al copilului.

Orice separare acopilului de parintii sai, precum si orice limitare a exercitiului drepturilor parintilor, trebuie sa fie precedate de acordarea sistematica a serviciilor si prestatiilor prevazute de lege, cu accent deosebit pe informarea corespunzatoare a parintilor, consilierea acestora, terapie sau mediere, acordate pe baza unui plan de servicii (art. 34 alin. 2 si 35 din Legea nr. 272/2004). Ion imbresacu-tratat d dr fam,p.421 Acest plan se intocmeste si se pune in aplicare de catre serviciul public de asistenta sociala,organizat la nivelul municipiilor si oraselor, precum si de persoanele cu atributii de asistenta sociala din aparatul propriu al consiliilor locale comunale din unitatea administrative - teritoriala unde se afla copilul, iar in cazul municipiului Bucuresti, de catre D.G.A.S.P.C de la nivelul fiecarui sector, in urma evaluarii situatiei copilului si a familiei acestuia.

Planul de servicii se aproba prin dispozitia primarului si are ca obiect prevenirea separarii copilului de parintii sai. In acest scop serviciul public de asistenta sociala, dupa caz, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului de la nivelul fiecarui sector almunicipiului Bucuresti sprijina accesul copilului si al familiei sale la serviciile si prestatiile destinate mentinerii copilului in familie. Potrivit dispozitiilor Legii nr. 272/2004, daca exista motive temeinice de a suspecta ca viata si securitatea copilului sunt primejduite in familie, reprezentantii serviciului public de asistenta sociala ori, dupa caz D.G.A.S.P.C., de la nivelul sectoarelor Bucuresti au dreptul saviziteze copiii la locuinta lor sis a informeze despre felul in care acestia sunt ingrijiti, despre sanatatea si dezvoltarea lor fizica, educarea, invatatura si pregatirea lor profesionala, acordand la nevoie, indrumarile necesare. Daca nici in acest caz nu are loc nici o schimbare, D.G.A.S.P.C este obligate sa sesizeze instant judecatoreasca in situatia in care considera ca sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru decaderea, totala sau partiala, a parintilor ori uneia dintre ei din exercitiul drepturilor parintesti. Sesizarea instantei de judecata pentru decaderea drepturilor parintesti o mai poate face autoritatea tutelara ori dupa caz procurorul.

Este obligatorie citarea parintilor si a autoritatii tutelare (inclusive cand aceasta nu are calitatea de reclamant) si ascultarea copilului care a implinit 10 ani sau chiar sub 10 ani daca instant apreciaza necesar. Gabriela lupsan-d famp.270

Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului va intocmi si prezenta instantei un raport referitor la copil:

personalitatea, starea fizica si mentala a copilului;

antecedentele sociomedicale si educationale ale copilului;

conditiile in care copilul a fost crescut si in care a trait;

propuneriprivind persoana, familia sau serviciul de tip residential in care ar putea fi plasat copilul;

orice alte date referitoarela cresterea si educarea copilului care pot servi solutionarii cauzei.

Totusi daca in cele din urma instant decide ca parintele trebuie sa fie decazut din drepturi, acesta isi pastreaza dreptul de aconsimti la adoptia copilului sau. Ion albu- d fam p.345

Instant judecatoreasca va reda parintelui decazut exercitiul drepturilor parintesti, daca au incetat imprejurarile care au dus la decadere, astfel incat, prin redarea acestor drepturi, cresterea, educarea, invatatura, pregatirea profesionala si interesele patrimoniale ale copilului nu mai sunt in primejdie. D lupulescu- d famp.285

In practica, masura dcaderii nu se dovedeste a fi prea eficienta atata vreme cat copilul si parintele decazut au aceeasi locuinta, cat nu se pot lua alte masuri si interdictii care sa impiedice efectiv parintele decazut sa incalce drepturile minorului. De lege ferenda, mai multi autori de dreptul familiei considera ca art. 109 ar trebui revizuit si completat cu masuri care sa asigure o protective a drepturilor copilului in consens cu principiul interesului superior al copilului.

A.     RASPUNDEREA DE DREPT CIVIL

Intre obligatiile pe carele au parintii fata de copii, este aceea de paza si supraveghere a copilului, precum si de a-l educa in spiritual respectului normelor si valorilor sociale. Ea vizeaza protectia copilului impotriva a ceea ce i-ar putea dauna vietii, sanatatii, integritatii fizice, psihice si morale. Paza, supravegherea preum si educatia copilului au, in acelasi timp in vedere protectia tertilor de actiunile savarsite de copilul minor.

In anumite situatii, legea reglementeza raspunderea pentru prejudicial cauzat prin fapta altuia (raspundere indirecta), iar, tatal si mama sunt responsabili de prejudicial cauzat de copiii lor minor ice locuiesc cu dansii. Se instituie o prezumtie relative de culpa a parintilor in ceea ce priveste faptele prejudiciabile ale copilului minor. Intr-adevar, in temeiul art. 1000 alin. 5 C. civ., parintii nu vor raspunde de faptele prejudiciabile ale copiilor lor minori daca reusesc sa faca dovada ca nu au putut impiedica aceste fapte. C stanescu- teoria generala a obligatiilor 2000,p.427

Parintii fiind administratorii bunurilor copilului, vor raspunde civil la fel ca si tutorii pentru pagubele pricinuite minorului din culpa lor.

Parintii, avand ia paza juridical lucrurile minorului, vor raspunde de prejudiciile provocate de acestea. In schimb, in cazul prejudiciilor produse de anumale sau edificiile aflate in proprietatea copilului, raspunzator va fi copilul, care, daca este cazul, se poate indrepta cu o actiune in regres impotriva parintilor.

Fundamentarea raspunderii parintilor in actual reglementare, este concretizata prin modul necorespunzator in care parintii si-au indeplinit indatoririle legale care le revin fata de copii si faptele ilicite comise de ei.

Din raspunderea fata de societate pentru modul in care isi indeplinesc indatoririle, decurge si raspunderea pentru pagubele provocate de copiii minori prin faptele lor ilicite. De aici constatarea ca exista o relatie de cauzalitate intre felul de indeplinire al indatoririlor parintesti si faptele copiilor minori, relatie ce trebuie avuta in vedere atunci cand se pune problema acoperirii prejudiciului suferit de victima. Maria harbada- d fam si st civ 2004,p.231

Parintii au obligatia de supraveghere permanenta, preocupandu-se in acest scop ca minorul sa se afle tot timpul la domiciliul lor. Daca minorul a reusit sa dispara, cei carora le revine supravegherea trebuie sa depuna toate diligentele necesare readucerii minorului disparut, prin cercetari si staruinte sau prin cereri adresate organelor competente, pentru ca minorul sa fie gasit. Nu pot fi facuti raspunzatori parintii daca au dovedit ca, desi si-au indeplinit in mod corespunzator obligatiile de supraveghere, ei nu au putut impiedica savarsirea infractiunii.

Daca parintii dovedesc ca au exercitat supravegherea minorului in mod ireprosabil, insa nu su putut impiedica fapta ilicita a minorului, va fi sufficient pentru a adduce la exonerarea de raspundere a partilor. Efectele raspunderii parintilor, daca conditiile art. 1000, alin. 2 C. civ. Sunt indeplinite, constau in aceea ca ei sunt tinuti sa raspunda integral fata de victima prejudiciului cauzat de minor.

In cazul cand minorul este lipsit de discernamant vor raspunde numai parintii, iar daca minorul a avut discernamant in momentul savarsirii faptei ilicite, victim are latitudinea de a trage la raspundere fie pe minor, fie pe parinti, fie deopotriva pe minor sip e parinti. In acest ultimo caz, atat minorul ca si parintii vor raspunde integral de prejudiciu, raspunderea lor fiind solidara.

Pentru angajarea raspunderii parintilor, se cer intrunite urmatoarele conditii speciale: I p filipescu-tratat d dr fam 2000,p. 517

copilul sa fie minor;

copilul sa aiba locuinta la parintii sai.

Prima conditie, prevede copilul sa fie minor la data savarsirii faptei, indiferent daca acesta este total lipsit de capacitate de exercitiu sau este in varsta de 14 - 18 ani. Aceasta din urma prevedere nu se aplica copilului care a devenit major inainte de implinirea varstei de 18 ani prin efectul casatoriei sau in cazul persoanelor majore lipsite de discernamant ca efect al alienatiei sau debilitatii mintale.

In ceea ce priveste a doua conditie, copilul sa aiba locuinta la parintii sai, fapt pentru care raspund pentru faptele acestuia, conform legii.

Domeniul de aplicare al art. 1000 alin. 2 C. civ. il reprezinta parintii indiferent daca copiii sunt din casatorie sau din afara casatoriei ori adoptiei, intrucat adoptatorii iau integral locul parintilor in fapt si in drept. Maria HarbadA-DR FAM SI ST CIV 2004 P.257

B.     RASPUNDEREA PENALA

Legea penala incrimineaza ca infractiuni neindeplinirea obligatiilor sau abuzul in exercitarea drepturilor parintesti, raspunderea penala a parintilor imbracand una din urmatoarele modalitati:

interzicerea drepturilor parintesti, ca pedeapsa complementara, in conditiile art. 64 - 66 C. pen.;

interzicerea drepturilor parintesti,ca pedeapsa accesorie;

sanctionarea mai aspra, prin Noul C. pen., a unor infractiuni savarsite asupra unui membru de familie, cum ar fi, spre exemplu: lovirea sau alte violente, vatamarea corporala, violul, coruptia sexual. Potrivit art. 149 C. pen., prin membru de familie se intelege sotul sau ruda apropiata, daca aceasta din urma locuieste si gospodareste impreuna cu faptuitorul, iar in temeiul art. 149 C. pen., rudele apropiate sunt ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copiii acestora, precum si persoanele devenite prin adoptie astfel de rude;

tragerea la raspundere penala pentru savarsirea unor infractiuni cum ar fi: abandonul de familie, rele tratamente aplicate minorului, nerespectarea masurilor privind incredintarea minorului, punerea in primejdie a unei persoane in neputinta de a se ingriji, gestiunea frauduloasa.

De asemenea, in temeiul art. 1 alin. 2 din Legea nr. 217/2003, statul actioneaza pentru prevenirea si combaterea violentei in familie si potrivit urmatoarelor dispozitii din C. pen.: omorul savarsit impotriva sotului sau a unei rude apropiate, determinarea sau inlesnirea sinuciderii, loviturile si vatamarile corporale cauzatoare de moarte , lipsirea de libertate in mod illegal, sclavia si supunerea la munca fortata. I MIHUTA problem de drep...p.213

In conformitate cu art. 306 C. pen., infractiunea de "rele tratamente aplicate minorului", constituie fapta parintelui sau apersoanei careia minorul i-a fost incredintat spre crestere si educare de a aplica masuri sau tratamente de orice fel care pun in primejdie grava dezvoltarea fizica, intelectuala sau morala a minorului.

C.     RASPUNDEREA CONTRAVENTIONALA

Raspunderea contraventionala a parintilor in legatura cu neexercitarea sau exercitarea necoresunzatoare a drepturilor parintesti poate fi angajata, in conditiile Legii nr. 61/1991, pentru urmatoarele fapte:

alungarea din locuinta comuna a sotului sau sotiei, a copiilor, precum si a altor persoane aflate in intretinere;

indemnarea sub orice forma a minorilor la savarsirea de contraventii;

neluarea de catre parinti sau de catre persoanele carora li s-a incredintat spre crestere si educare un minor, in varsta de pana la 16 ani, sau care au in ingrijire un alienat sau debil mintal a masurilor necesare pentru a-l impiedica de la fapte de vagabondaj, cersetorie sau prostitutie

Legea mai sus mentionata arata ca si constituirea unui grup format din trei sau mai multe persoane, in scopul savarsirii de fapte ilicite, contrare ordinii si linistii publice si a normelor de convietuire sociala, precum si actele de incurajare sau sprijinire a acestor grupuri, constitutie contraventie.

De asemenea, art. 29 alin. 3 din Legea nr 217/2003 incrimineaza drept contraventie incercarea persoanei, care a comis acte de agresiune asupra unui membru de familie, de a patrunde in incinta adapostului in care se afla sau crede ca se afla victima. Florian emese-d fam 1997 p.256

Alaturi de celelalte dispozitii si art. 135 din Legea nr 272/2004 incrimineaza o serie de fapte care sunt contraventii in legatura cu modul de protective a drepturilor copilului. Marcel rusu -protectia juridical a copilului 2005 p.161

Aceste contraventii pot fi savarsite de parinti sau de catre copiii lor minori si au influienta negative asupra ocrotirii parintesti. Atat sanctiunile cat si contraventiile sunt specifice ocrotirii minorului prin parinti sau reprezentantii legali, avand scopul de a corecta unele greseli sau de a elimina impiedimentele ce pot sta in calea educatiei si dezvoltarii personalitatii oricarui copil.