CATEGORII DOCUMENTE |
Administratie | Drept |
Populatia. Cetatenia. Regimul juridic al strainilor. Regimul juridic al strainilor in Romania. Dreptul de azil. Expulzarea. Extradarea. Situatia refugiatilor
POPULATIA
Definitie: totalitatea persoanelor (cetateni ai statului, cetateni straini, apatrizi) care traiesc pe teritoriul unui stat si care sunt supuse jurisdictiei sale
- o alta definitie: masa indivizilor legati de stat prin cetatenie, chiar daca o parte din ei se afla pe teritoriile altor state;
- statutul juridic al fiecarei categorii ce formeaza populatia este stabilit prin legile interne ale statului respectiv; exceptie: persoanele cu statut diplomatic sau asimilat, asupra carora jurisdictia statului este limitata de dreptul international.
CETATENIA
Definitie: legatura politica si juridica permanenta dintre o persoana fizica si un stat, care genereaza (si exprima) plenitudinea drepturilor si obligatiilor reciproce dintre acea persoana si statul al carui cetatean este
- cetatenia exprima apartenenta persoanei la statul respectiv, fiind pastrata si prelungita oriunde s-ar gasi cetateanul;
- un stat nu poate sa conteste altui stat dreptul de a stabili prin norme proprii regimul juridic al cetateniei sale.
Dobandirea cetateniei
a) prin nastere, dupa doua sisteme juridice: ius sanguinis si ius soli
b) prin naturalizare (conditionata de vointa persoanei in cauza si de indeplinirea conditiilor prevazute de legea statului in care se dobandeste): casatorie, rezidenta pe teritoriul statului, adoptie, redobandire sau reintegrare, optiune, transfer sau stramutare, acordare.
Pierderea cetateniei
a) prin renuntare;
b) prin retragere.
Conflicte de cetatenie
a) Bipatridia apare in principal pe doua cai:
- in situatia dobandirii cetateniei prin nastere pe teritoriul unui stat care aplica ius soli din parinti cetateni ai unui alt stat, care aplica ius sanguinis;
- in situatia naturalizarii, daca persoana pastreaza si vechea cetatenie.
b) Apatridia (situatia lipsei oricarei cetatenii). Apare:
- in situatia nasterii din parinti apatrizi pe teritoriul unui stat care aplica ius sanguinis;
- in situatia pierderii cetateniei initiale, fara dobandirea uneia noi;
- apatridul nu are obligatiile ce rezulta din legatura juridica a cetateniei, fiind totodata lipsit de protectia oricarui stat;
- apatrizii sunt obligati sa respecte legislatia statului de rezidenta, avand, in general, un regim similar celui acordat strainilor;
- Conventii cu privire la apatrizi: Conventia privind statutul apatrizilor (1954) si Conventia pentru reducerea cazurilor de apatridie (1961).
Protectia cetatenilor aflati pe teritoriul altui stat
- dreptul de protectie este, in dreptul international clasic, un drept suveran, discretionar, al statului;
- pentru Romania, el are temei in art.17 din Constitutie;
- exista tendinta de a se transforma din drept (discretionar) al statului in obligatie;
- se exercita in urmatoarele conditii: existenta legaturii de cetatenie, epuizarea cailor interne de solutionare a problemei pentru care se cere protectie si persoana sa nu fi savarsit fapte cu caracter infractional impotriva intereselor statului reclamat sau de incalcare a dreptului international.
- protectia se poate acorda si persoanelor juridice ce au nationalitatea statului reclamant.
- in unele situatii (razboi, ruperea relatiilor diplomatice, lipsa misiunilor diplomatice), un alt stat poate prelua protectia unor cetateni ai unui alt stat;
- sfera beneficiarilor traditionali ai protectiei provenind de la stat tinde sa se largeasca, incluzand si protectia apatrizilor de catre statul de domiciliu sau a refugiatilor de catre statul de primire (proiectul CDI de articole asupra protectiei diplomatice din 2006).
REGIMUL JURIDIC AL STRAINILOR (cetateni straini, apatrizi)
- conform Constitutiei Romaniei (art. 18), strainii si apatrizii se bucura de aceleasi drepturi, adica de "protectia generala a persoanelor si averilor, garantata de Constitutie si alte legi'.
- tipuri de regim: regimul national (se acorda aceleasi drepturi pe care le au proprii cetateni, cu exceptia drepturilor politice), regimul special (se acorda doar anumite drepturi), regimul clauzei natiunii celei mai favorizate (strainii beneficiaza de un tratament la fel de avantajos ca acela conferit prin tratate strainilor unor terte state) si regimul mixt (combinatie a primelor doua).
- obligatiile strainilor: respectarea legilor si reglementarilor statului pe al carui teritoriu se gasesc, de respect si loialitate (de a nu intreprinde actiuni impotriva statului primitor).
DREPTUL DE AZIL
Definitie: dreptul unui stat suveran de a acorda intrarea si stabilirea pe teritoriul sau a unor persoane straine, urmarite in tara lor pentru activitati politice, stiintifice, religioase (ce nu sunt in concordanta cu ordinea de drept a statului respectiv). Acesta este azilul teritorial.
- acordarea azilului semnifica refuzul extradarii;
- dreptul de azil este un drept exclusiv al statului, nu al persoanei care il solicita;
- la baza acordarii azilului stau ratiuni de drept umanitar, motiv pentru care acordarea nu este apreciata ca act inamical in relatiile dintre statul care acorda si cel al carui cetatean este azilantul;
- dreptul de a solicita azil este apreciat ca drept fundamental al omului (Declaratia Universala a Drepturilor Omului - art. 14);
- in cadrul ONU: Rezolutia 2312 (Declaratia cu privire la azilul teritorial) - statele trebuie sa respecte acordarea azilului de catre alte state, in virtutea suveranitatii lor, inclusiv persoanelor ce lupta impotriva colonialismului, dar ca el nu trebuie acordat celor care au comis crime contra pacii, de razboi sau impotriva umanitatii;
- azilul diplomatic consta in primirea si protectia acordata in localurile ambasadelor sau oficiilor consulare dintr-un stat a unor cetateni ai acestui stat urmariti de propriile autoritati sau a caror viata este in pericol din cauza unor evenimente interne;
- azilul diplomatic nu este recunoscut ca institutie juridica a dreptului international general, fiind practicat in calitate de cutuma locala ori pe baza de conventii internationale intre unele state latino-americane.
EXPULZAREA SI EXTRADAREA
Expulzarea este actul prin care un stat constrange unul sau mai multi straini aflati pe teritoriul sau sa-1 paraseasca (de regula vizeaza straini care devin indezirabili ca urmare a savarsirii unor fapte ce incalca legile sau interesele statului de resedinta).
Extradarea este actul prin care un stat preda, la cererea altui stat, o persoana aflata pe teritoriul sau, presupusa a fi autorul unei infractiuni, pentru a fi judecata sau pentru a executa o pedeapsa la care a fost condamnata anterior
- ca regula, cetatenii proprii nu se extradeaza;
- conform art.19 alin.2 din Constitutia Romaniei, revizuita in 2003, cetatenii romani pot fi extradati in baza conventiilor internationale la care Romania este parte, in conditiile legii si pe baza de reciprocitate; conform alin.3 al aceluiasi articol, cetatenii straini si apatrizii pot fi extradati numai in baza unei conventii internationale sau in conditii de reciprocitate.
REFUGIATII SI PERSOANELE STRAMUTATE
Refugiatul este persoana care in urma unor temeri justificate de a fi persecutata pe motive de rasa, religie, nationalitate, apartenenta la un grup social sau opinie politica se gaseste in afara tarii sale de origine si nu poate sau, din cauza acestor temeri, nu doreste sa revina in aceasta tara
- aceasta este definitia data de Conventia referitoare la statutul refugiatilor din 1951 si de Protocolul sau aditional din 1967;
- in anul 1947 s-a creat Organizatia internationala pentru problemele refugiatilor, transformata, in anul 1951, in inaltul Comisariat ONU pentru Refugiati.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2090
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved