IMPARTEALA MOSTENIRII. NOTIUNE. CONDITII. OBIECT SI FORME

IMPARTEALA MOSTENIRII. NOTIUNE. CONDITII. OBIECT SI FORME

Def.Imparteala este operatiunea juridica care pune capat starii de indiviziune (coproprietatea) prin impartirea in antura si/sau echivalent a bunurilor aflate in indiviziune, avand ca efect inlocuirea cu efect retroactiv a cote-parti ideale, indivize, asupra acestora, cu drepturi exclusive ale fiecaruia dintre coindivizari asupra unor bunuri (valori) determinate in materialitatea lor.

Coindivizarii pot conveni si o imparteala provizorie a folosintei bunurilor care compun masa indiviza.

Realizarea partajului de folosinta poate fi facuta pe cale judecatoreasca, daca partajarea este posibila in fapt fara vatamarea intereselor coproprietarilor si daca nici unul dintre ei nu cre iesirea din indiviziune (partajul proprietatii). Numai cererea de iesire definitiva din indiviziune a unui coproprietar impiedica partajul folosintei pe cale judecatoreasca, deoarece nimeni nu poate fi obligat a ramane in indiviziune.

Conditiile generale de fond ale impartelii mostenirii vizeaza calitatea persoanelor care o pot cere, capacitatea lor de exercitiu si, in mod exceptional, necesitatea unei autorizatii.

Persoanele care pot cere imparteala mostenirii.

Imparteala poate fi ceruta de catre coindivizari (mostenitorii legali si legatarii universali si cu titlu universal)

Succesorii in drepturi ai coindivizarilor, care se subroga in drepturile lor, pot de asemenea, cere imparteala sau continua actiunea inceputa de autorul lor.

Creditorii personali ai coindivizarilor pot cere imparteala sau pot continua actiunea de imparteala promovata de coindivizarul debitor, pe calea actiunii oblice.

Indiferent cine o cere, imparteala se poate efectua atat prin buna invoiala cat si pe cale judecatoreasca numai cu participarea coindivizarilor, sub sanctiunea nulitatii (inopzabilitatii) actului de partaj, chiar daca s-ar fi rezervat bunuri coindivizarului lipsa, fie si corespunzatoare cotei sale parti.

Capacitatea de exercitiu necesara pentru a cere si a participa la imparteala.

Partajul produce efecte declarative - iar nu translative de drepturi, datorita consecintelor pe care le are asupra patrimoniilor coindivizarilor, imparteala este calificata ca fiind un act de instrainare, iar nu de administrare a patrimoniului.

In ceea ce priveste incuviintarea prealabila a autoritatii tutelare, ea va fi necesara in cazul persoanelor lipsite de capacitate sau cu capacitate de exercitiu restransa daca imparteala se face prin buna invoiala.

In cazul partajul judiciar aceasta incuviintare nu este necesara, interesele incapabilului fiind ocrotite de instanta si oricum, refuzul autoritatii tutelare nu ar putea impiedica imparteala caci nimeni nu poate fi obligat la a ramane in indiviziune

Autorizatie

Iesirea din indiviziune - prin buna invoiala sau pe cale judecatoreasca nu este conditionata de obtinerea unei autorizatii administrative prealabile. Numai daca la masa succesorala se gasesc constructii si impartelala lor in natura potrivit propunerilor de partaj necesita modificari arhitecturale, va fi necesara obtinerea autorizatiei.

Obiectul impartelii succesorale

Bunurile care fa c obiectul impartelii

Obiectul impartelii il constituie numai bunurile asupra carora poarta drepturi reale ale defunctului transmise asupra mostenitorilor.

Aceasta regula de principiu cunoaste doua exceptii: pe de o parte exista lucruri care, desi exista in patrimoniul succesoral la data deschiderii mostenirii, nu sunt supuse partajului, iar pe de alta parte, exista bunuri care formeaza obiectul impartelii, desi nu au facut parte din masa succesorala la data deschiderii mostenirii

Bunurile existente in patrimoniul succesoral nesupuse partajului

1.bunurile individual determinate care formeaza obiectul unor legate cu titlu particular se dobandesc de catre legatar de la data deschiderii mostenirii si deci nu formeaza obiectul partajului. Numai daca legatul avea o cota parte din dreptul de proprietate a unui bun determinat, legatarul urma sa participe, in calitate de coindivizar la imparteala. Indiviziunea poate fi nu numai totala dar si partiala

Iar daca legatul are ca obiect un dezmembramant al proprietatii, bunul va forma obiectul partajului numai sub raportul proprietatii dezmembrate.

2.bunurile care prin destinatia sau prin natura lor nu sunt susceptibile de a fi impartite:

-amintirile de familie care raman in indiviziune.

-servitutile si partile comune din imobile destinate folosintei in comun si care fac obiectul dreptului de proprietate comuna fortata si perpetua.

-dreptul real de folosinta supra locurilor de inamormantare si lucrarilor funerare

Adaugirile si imbunatatirile efectuate de unul sau unii dintre copartasi asupra bunurilor succesorale nu fac obiectul impartelii propriu-zise, insa urmeaza a fi desocotite intre copartasi daca bunul in cauza nu cade in lotul copartasului care le-a efectuat.

3.bunurile care fac obiectul partajului, desi nu au existat in masa succesorala la data deschiderii mostenirii

-bunurile aduse la masa succesorala ca efect al reductiunii liberalitatilor sau ca efect al raportului donatiilor

-bunurile care intra in masa succesorala in temeiul subrogatiei reale cu titlu universal

-terenurile asupra carora se reconstituie dreptul de proprietate al defunctului in conditiile legii 18/91

-fructele naturale, civile sau industriale produse de bunurile succesorale dupa data deschiderii mostenirii si se cuvin tutror coindivizarilor, afara numai daca ei au procedat anterior la o imparteala a folosintei.

FORMELE IMPARTELII

Iesirea din indiviziunea succesorala se poate realiza in doua forme: prin buna invoiala si pe cale judecatoreasca

Imparteala prin buna invoialaConditii: pentru validitatea impartelii prin buna invoiala trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii:

-toti coindivizarii sa fie prezenti

-sa aiba capacitate de exercitiu deplina - minorii sau interzisii numai cu incuviintarea ocrotitorului legal si a autoritatii tutelare

-coindivizarii sa fie de acord cu realizarea impartelii pe aceasta cale si cu clauzele conventiei. Conventia poate fi incheiata numai dupa deschiderea mostenirii

Daca totate aceste conditii sunt indeplinite, imparteala se poate realiza fara indeplinirea vreunei formalitati.

Modalitati de imparteala - daca conditiile aratate sunt indeplinite, coindivizarii pot imparti bunurile indivize oricum ar voi, ei pot imparti toate bunurile ori numai o parte dintre ele, restul urmand sa fie impartit ulterior, pe cale judecatoreasca.

Imparteala pe cale judecatoreasca

Cazuri: Imparteala se face pe cale judecatoreasca la cererea oricaruia dintre coindivizari sau in conditiile legii a creditorilor, in toate cazurile in care nu s-a realizat prin buna invoiala. Daca se dovedeste ca intre parti a intervenit un act de imparteala voluntara, cererea de partaj judiciar urmeaza sa fie respinsa ca inadmisibila.

Partajul judiciar este obligatoriu:

-daca nu sunt prezenti toti coindivizarii

-daca intre coindivizari exista persoane cu capacitate de exercitiu restransa sau fara si conditiile ocrotirii lor nu sunt indeplinite

-daca bunurile nu sunt partajabile in natura sau ar conduce la o faramitare excesiva, impartire ce se realizeaza prin atribuirea coindivizarului celui mai indreptatit, potrivit unor criterii - natura bunului, cota-parte mai mare, etc.

-daca unele dintre bunuri nu se pot imparti in natura, iar atribuirea in natura a unuia dintre coindivizari nu apare justificata sau daca toti isi manifesta dorinta in acest sens urmeaza sa se procedeze la vanzare prin buna invoiala sau la licitatie publica.

-indiferent de modalitate, hotararea instantei trebuie sa cuprinda o repartizare concreta a bunurilor in materialitatea lor sau echivalentul lor banesc, astfel incat sa puna capat indiviziunii.